Printable Mode1 Samuel, 13
|
13:1 Saul era in varsta de treizeci de ani, cand a ajuns imparat, si a domnit doi ani peste Israel. Saul... a domnit. (engl. ,,Saul a domnit un an”). Intelesul acestui text al Scripturii nu e clar, asa cum sunt de acord toti traducatorii si comentatorii. O traducere literala a textului ebraic, asa cum il avem astazi, se citeste: ,,Saul in varsta de an(i) cand a inceput sa domneasca si a domnit doi ani peste Israel” (despre ,,an(i) varsta” vezi vol. 1 pag. 181, si cele despre Geneza 5,32). Inca de pe vremea celei dintai traduceri a Bibliei, fara incetare textul acesta a pus in incurcatura pe traducatori. Editiile mai timpurii ale LXX au evitat dificultatea prin omiterea in intregime a versetului. Targumurile l-au parafrazat spre a se citi: ,,Saul a fost tot asa de inocent ca un copil de un an cand a inceput sa domneasca”. Siriaca il reda: ,,Cand Saul domnise unul sau doi ani”. Ca si traducerile precedente ale textului JKV este o parafrazare care reda, nu textul ebraic, asa cum il avem astazi, ci ceea ce au crezut traducatorii ca ar fi fost textul original ebraic. Traducerea RSV presupune ca sunt doua omisiuni: ,,Saul era in varsta de... ani cand a inceput sa domneasca; si el a domnit... si doi ani peste Israel”. Unii comentatori sunt de acord ca aici, fara indoiala, este un caz unde a avut loc o omisiune in procesul de copiere, desi nimeni nu poate spune pe ce vreme, in transmiterea textului, a putut avea loc omisiunea (vezi vol. 1 pag. 15). Daca textul ebraic existent este rezultatul unei omisiuni, ne gasim in fata unei dovezi despre grija si constiinciozitatea copistilor de mai tarziu in lucrarea lor de producere de noi manuscrise, pentru ca ei n-au contrafacut textul insusi, ci l-au lasat asa cum l-au gasit, chiar daca intelesul lui este obscur. Se castiga putin prin metoda presupunerii, dar se poate incerca o explicatie. Forma declaratiei in discutie corespunde exact cu aceea a formulei folosita de obicei de scriitorii Biblie pentru precizarea varstei imparatului la inceputul domniei si durata acesteia. Formula corespunzatoare pentru David apare in 2Sa 5,4 (vezi si 2 Regi 32,2; 24,8; 8,18 etc.). Daca ar fi fost facute intr-un text paralel omisiuni asemanatoare cu acelea din 1 Samuel 13,1, un text ca cel din 1 Regi 21,1 s-ar citit: ,,Manase era in varsta de.... ani cand a inceput sa domneasca si a domnit.... si cinci ani in Ierusalim”. In constructia de baza, cele doua texte sunt identice. Introducerea unui numar pentru varsta lui Saul cand ajunge imparat si un altul pentru lungimea domniei lui ar face declaratia paralela cu declaratiile despre David si alti imparati. In textul original expresia ,,....si doi” poate fi citita ,,patruzeci” (vezi Fapte 13,21). Textul ebraic din 1 Samuel 13,1, asa cum se afla acum, lasa sa se inteleaga ca, la origine, el a constituit o declaratie despre varsta lui Saul si lungimea domniei lui. Daca nu este asa, atunci Saul este singurul imparat evreu despre care Vechiul Testament nu face o astfel de declaratie. In conformitate cu o alta explicatie, 1 Samuel 13,1 s-ar citi: ,,Saul a domnit un an; si el a domnit doi ani peste Israel”. Adica el implinise primul an al domniei lui (vezi pag. 138) si era in al doilea an cand au avut loc evenimentele din acest capitol. Totusi, trebuie admis faptul ca a construi textul ebraic din 1 Samuel 13,1 ca sa arata ca evenimentele din cap. 13 au avut loc in al doilea an al lui Saul este nenatural (fortat) si constituie o constructie fara paralela exacta in raportul Bibliei despre imparati. Textul poate fi inteles in mod rezonabil ca insemnand ca Saul a facut o incercare de a supune pe filisteni in al doilea an al lui, desi prima lovitura reala – aceea a lui Ionatan, raportata aici, a venit candva, mai tarziu. Inteles in felul acesta, exista armonie cu traducerea si prima interpretare mentionata aici pentru 1 Samuel 13,1. Daca se conchide ca PP 616 pare sa dea lamuriri pe baza interpretarii de catre KJV a acestui verset, s-ar putea arata ca declaratia in sine poate fi luata ca referindu-se la prima incercare. Dar nu are importanta cum este tradus sau interpretat acest pasaj, noi suntem lasati in incurcatura in ceea ce priveste redarea originala a textului. Totusi, in cazul acesta ca si in alte cazuri de texte dificile si obscure, nu este vorba de nici o problema de doctrina si, deci, de mantuire a noastra. 13:2 Saul si-a ales trei mii de barbati din Israel: doua mii erau cu el la Micmas si pe muntele Betel, iar o mie erau cu Ionatan la Ghibea lui Beniamin. Pe ceilalti din popor i-a trimis pe fiecare la cortul lui. Ghibea. Ghibea este acum identificata, in general, cu Tell el-Ful, un post de observatie pe creasta lantului central de munti, la 3 sau 4 mile nord de Ierusalim. Ruinele a ceea ce se crede ca a fost capitala-fortareata a lui Saul au fost excavate de curand (vezi vol. 1 pag. 124). 13:3 Ionatan a batut tabara Filistenilor care era la Gheba, si Filistenii au auzit lucrul acesta. Saul a pus sa sune cu trambita prin toata tara, zicand: Sa auda Evreii lucrul acesta! Tabara. Ebraicul nesib, ,,stalp”, ,,prefect”, ,,deputat”, ,,garnizoana” sau ,,post”. In general, comentatorii au socotit ca intelesul de ,,prefect” sau ,,guvernator” ar trebui sa fie sensul de aici ca fiind mai potrivit in context (dar vezi PP 616). In Geneza 19,26 nesib este redat ,,stalp”, iar in 1 Regi 4,19 si 2 Cronici 8,19 ca ,,slujbas” sau ,,slujbasi”. Gheba. Cam la 4 mile nord-est de aceasta Ghibea se intinde Wadi Medineh, o mare crapatura in suprafata pamantului, observabila cu greu chiar de la mica distanta de marginea prapastiei. Laturile ei se inalta ca prapastii de netrecut, la sute de picioare inaltime. Pe partea de sud-vest a vaii este Gheba, si o mila sau doua spre nord-est peste vale se afla cetatea Micmas, pe un platou cam cu 700 de picioare mai jos decat tinutul din jurul Ghibeii (Tel el-Ful). Tinutul spre est de Micmas coboara o distanta in panta usoara, fiind bun pentru agricultura, de unde se vede bine drumul de la (spre) Ierihon. Muntele Betel este la vreo 6 mile nord de Ghibea si cu 200 picioare mai inalt decat Ghibea. Micmas avea sa stapaneasca drumul principal de la Ierihon si valea Iordanului catre Betel si soseaua principala care trece pe la nord de Ierusalim spre Sihem. Saul a asezat pe fiul sau, Ionatan, si o treime din soldatii lui inarmati la Ghibea, in timp ce, cu celelalte doua treimi ale armatei a pazit drumul de acces spre Betel si Ghibea dinspre est. Acesta ar fi fost drumul cel mai probabil al amonitilor, daca ei ar fi cautat sa se razbune pe Saul pentru biruinta de la Iabes din Galaad. El n-a anticipat necazul dinspre vest, pentru ca acolo era pace cu filistenii de mai multi ani (cap. 7,13). Filistenii. Desi filistenii nu erau in razboi cu Israel, ei pastrau posturi de paza pe dealuri, asa ca acela de la Gheba, la sud-vest de Micmas, peste vale, si cu vreo 200 de picioare mai sus. Cuvantul nasib (sau nesib, vezi mai sus), tradus ,,tabara”, vine de la verbul nasab, ,,a lua pozitie”, ,,a fi asezat intr-un loc”, prin numire sau spre indeplinirea datoriei. Nu departe de acel loc, la Rama (vezi cele despre cap. 1,1), era o scoala a profetilor organizata de Samuel. Este evident faptul ca Samuel a incercat sa pareze influenta pagana filisteana, asezandu-si scoala in apropiere, sperand astfel sa atraga poporul inapoi la inchinarea lui Iehova. Numai daca influenta scolii profetice ar fi patruns in viata individuala a locuitorilor din Gheba, astfel ca filistenii sa poata vedea adevarata importanta a mantuirii lui Dumnezeu, lupta sangeroasa ar fi putut fi evitata si multi filisteni ar fi putut primi pe Dumnezeu, intocmai cum a facut Naaman sirianul in anii de mai tarziu (2 Regi 5). Sa auda evreii. Substantivul ,,evreii”, folosit pentru a desemna poporul evreu, se afla numai de 35 de ori in intreaga Biblie, de 31 de ori in Vechiul Testament si de 4 ori in Noul Testament. Din cele 31 de referinte ale Vechiului Testament, 16 sunt in legatura cu sederea lui Israel in Egipt si 5 in legatura cu acest razboi impotriva filistenilor (cap. 13 si 14). Dimpotriva, cuvantul ,,Israel” este folosite de sute de ori in Scripturi, iar intrebarea care se naste este pentru ce exista acest contrast intre aceste doua cazuri. Un fapt este insa clar. Termenul de ,,evreu” este folosit totdeauna de straini sau de israeliti cand vorbesc despre ei insisi strainilor. In general, acum se crede ca ,,evreu” era numele obisnuit sub care erau cunoscuti israelitii vecinilor lor (vezi cele despre Gen 1021; 14,13). Faraon si poporul lui se pare ca au folosit ambele nume in mod alternativ (vezi Exod 1,16; 5,2; 14,5 etc. vezi, de asemenea, cele despre 1 Samuel 13,7). 13:4 Tot Israelul a auzit zicandu-se: Saul a batut tabara Filistenilor, si Israel s-a facut urat Filistenilor. Si poporul a fost adunat la Saul in Ghilgal. S-a facut urat. Poate mai bine ,,s-a facut odios, scarbit”. Acelasi cuvant este folosit la descrierea manei care ramanea peste noapte (Exod 16,20.24). La Saul la Ghilgal. Avand in vedere ca imparatia fusese confirmata la Ghilgal (cap. 11,14.15), Saul a chemat pe tot Israelul sa se adune acolo decat la Ghibea sau Micmas, unde pregatirile lor ar fi putut fi observate de filisteni. Filistenilor le-ar fi fost usor sa ajunga la ultima localitate, marsaluind prin diferitele vai care i-ar fi ajutat. Este greu de inteles pentru ce n-a cerut Saul lui Israel sa vina in ajutorul ostirii care era deja in tinutul lui Beniamin. Acela ar fi fost mai aproape de caminul lui Samuel si de asezarea sacra de la Betel (vezi cap. 1,1). Stancile din valea de la Gheba ar fi constituit o fortareata minunata si cu siguranta ca locuitorii acelei regiuni cunosteau mai mult despre terenul defensiv decat cunosteau filistenii, porniti acum pe razbunare. In dilema lui, se pare ca Saul si-a adus aminte ce-i spusese Samuel despre Ghilgal (cap. 10,8). 13:5 Filistenii s-au strans sa lupte cu Israel. Aveau o mie de care si sase mii de calareti; si poporul acesta era fara numar: ca nisipul de pe tarmul marii. Au venit si au tabarat la Micmas, la rasarit de Bet-Aven. O mie de care (engl. ,,treizeci de mii”). Textul Lucian al LXX si cel Siriac redau ,,trei mii”. Diferenta dintre cuvintele ebraice pentru 3 si 30 este mica si cineva poate usor sa confunde unul cu celalalt. 13:6 Barbatii lui Israel s-au vazut la stramtoare, caci erau stransi de aproape si s-au ascuns in pesteri, in stufisuri, in stanci, in turnuri si in gropile pentru apa. S-au ascuns. Aducandu-si aminte cu amaraciune de infrangerea suferita cu ani in urma aproape de Silo si mai ales in absenta lui Samuel, israelitii au fost cuprinsi de panica. Mobilizarea filistenilor a inspaimantat poporul in asa masura incat Saul n-a mai fost in stare sa mentina ordinea in tabara, iar moralul a scazut repede. Victoria obtinuta cu cateva luni in urma la Iabes a fost uitata cu desavarsire. Uitate au fost si marturisirile si jertfele, cand, mult mai recent, ei se bucurasera inaintea lui Dumnezeu chiar in acest loc (cap. 11,15). Ce contrast intre frica lor si credinta manifestata mai tarziu de Elisei, cand servul sau, ingrozit de oastea sirienilor din fata portii cetatii, a avut ochii deschisi sa vada muntele plin de forte ingeresti. Cat de important a fost in acest timp de criza pentru Saul si oamenii lui sa astepte sfatul si binecuvantarea profetului inainte de a porni la lupta! 13:7 Unii Evrei au trecut Iordanul, ca sa se duca in tara lui Gad si Galaad. Saul era tot la Ghilgal, si tot poporul de langa el tremura. Unii evrei au trecut. Cand i-a chemat pe israeliti la arme, Saul a spus: ,,Sa auda evreii” (v. 3). Totusi versetul 7 noteaza ca ,,evreii” au fugit peste Iordan (cuvantul ,,unii” nefiind in textul original), in timp ce versetul 6 afirma ca Israel s-a ascuns in pesteri ,,in muntele lui Efraim” (cap. 14,22). Cuvantul ,,evreii” este folosit in mod constant de filisteni referindu-se la impotrivirea lor, dar autorul cartii Samuel se pare ca face deosebire intre cei doi termeni, ,,Israel” si ,,evrei”, ca de pilda in versetul 19, unde se mentioneaza faptul ca filistenii controlau pe toti fierarii, ,,sa impiedicam pe evrei sa-si faca sabii”. In contrast, autorul insusi spune ca cei ,,din Israel se pogorau la filisteni” ca sa-si ascuta uneltele lor. Totusi LXX traduce aici cuvantul ,,evrei” cu ,,sclavi”. (vezi cele despre v. 3). 13:8 A asteptat sapte zile, dupa timpul hotarat de Samuel. Dar Samuel nu venea la Ghilgal, si poporul se imprastia de langa Saul. A asteptat sapte zile. Aceasta nu inseamna in mod necesar ca Saul asteptase deja sapte zile intregi si ca Samuel nu ajunsese pana la inceputul celei de-a opta zile, intirziind astfel cu o zi intreaga. Este foarte probabil ca, intrucat profetul n-a aparut in prima parte a zilei stabilite (vezi PP 617, 618), Saul si-a asumat raspunderea de a aduce jertfa. Dupa ungerea lui Saul ca imparat, Samuel il instruise pe acesta cu privire la aceasta ocazie; el trebuia sa mearga la Ghilgal si sa astepte acolo pana cand avea sa vina Samuel (vezi cap. 10,8; compara cu PP 617). Totusi, Samuel sosise curand dupa vremea hotarata pentru aducerea jertfei numai ca sa descopere fapta de neascultare a lui Sal (cap. 13,10). 13:9 Atunci Saul a zis: Aduceti-mi arderea de tot si jertfele de multumire. Si a jertfit arderea de tot. Verset ce nu a fost comentat. 13:10 Pe cand sfarsea de adus arderea de tot, a venit Samuel, si Saul i-a iesit inainte sa-i ureze de bine. Verset ce nu a fost comentat. 13:11 Samuel a zis: Ce-ai facut? Saul a raspuns: Cand am vazut ca poporul se imprastie de langa mine, ca nu vii la timpul hotarat, si ca Filistenii sunt stransi la Micmas, Poporul se imprastie. Prezicand cererea lui Israel de a avea un imparat, Moise a avertizat ca acesta ,,sa nu aiba multi cai”, adica sa nu se increada in echipamentul sau de aparare (Deuteronom 17,16; comp. cu Isaia 31,3). Dimpotriva, imparatul, in calitate de conducator si exemplu al poporului, trebuia sa-si procure o copie a legii, sa devina un cercetator atent al ei si sa asculte de instructiunile cuprinse acolo. Dar Saul, gandindu-se la echipamentul militar al vecinilor lui Israel, cu ostile lui permanente, a ajuns sa separe siguranta si succesul de credinta simpla si increderea in Dumnezeu. Cu aceasta conceptie in mintea lui, el n-a reusit sa inspire oamenilor lui curajul care vine din credinta in Dumnezeu. In lipsa acestuia si fara armele in care sa-si puna nadejdea, oamenii lui, cu o vedere mai clara decat cea a lui Saul, n-au putut sa vada nici un temei de la care sa astepte victoria. Viitorul parea fara speranta. Asa s-a intamplat ca, la primul semn de pericol real, cea mai mare parte a ostirii lui Saul a dezertat de teama sa nu-si piarda viata si l-a lasat la Ghilgal nu cu mai mult de 600 de oameni. Iscoadele lui ii adusesera stiri despre concentrarea vrajmasului la numai 12 mile departare, la Micmas, si el s-a temut nu numai din cauza natiunii, ci si din cauza propriei lui sigurante. Saul pierduse increderea si respectul ostirii sale. In fiecare zi dezertau din ce in ce mai multi oameni. El era complet descurajat. Popularitatea lui scadea repede. El era gata sa arunce toata vina pentru aceasta situatie asupra lui Samuel, care nu reusise sa apara. Saul s-a intristat pentru ca Samuel nu era prezent. Stapanit de aceste ganduri, el l-a intampinat pe profet fara sa prezinte nici o scuza, ci mai degraba intr-un spirit de indreptatire de sine. Ce contrast fata de spiritul in care se pregatise pentru atacul asupra lui Amon! 13:12 mi-am zis: Filistenii se vor pogori impotriva mea la Ghilgal, si eu nu m-am rugat Domnului! Atunci am indraznit si am adus arderea de tot. Verset ce nu a fost comentat. 13:13 Samuel a zis lui Saul: Ai lucrat ca un nebun si n-ai pazit porunca pe care ti-o daduse Domnul, Dumnezeul tau. Domnul ar fi intarit pe vecie domnia ta peste Israel; ,,Ai lucrat ca un nebun”. Adica ai ingaduit sa fii stapanit de simturi si nu de increderea in Dumnezeu, intemeiata pe experientele providentiale trecute. Daca Dumnezeu este cu tine, cine poate fi impotriva ta? Ceea ce Ghedeon a facut cu cei 300 de alesi din 32.000, cu siguranta ca si Saul ar fi putut face cu cei 600 din cei 3.000! Dar daca el a refuzat sa aiba incredere in fagaduintele lui Dumnezeu si in cuvantul profetului Sau si a manifestat o atitudine de necredinta si sovaire intrun moment de criza, cum mai putea Dumnezeu sa continue sa fie cu el? Daca Saul ar fi fost dispus sa-si umileasca inima, cat de cu totul alta ar fi putut fi istoria lui Israel! 13:14 dar acum, domnia ta nu va dainui. Domnul Si-a ales un om dupa inima Lui, si Domnul l-a randuit sa fie capetenia poporului Sau, pentru ca n-ai pazit ce-ti poruncise Domnul. Domnia. Saul n-a prezentat ca scuza faptul ca intelesese gresit instructiunile lui sau ca ele n-au fost lamurit aratate. Pe de alta parte, el a recunoscut deschis calcarea premeditata a instructiunilor primite in favoarea propriei lui dorinte. Compara pozitia lui Saul cu aceea a lui Adam in gradina Edenului sau pune-o in contrast cu aceea a lui Hristos pe muntele ispitirii. Inainte de a merge in pustie pentru a fi ispitit de diavolul, Hristos primise asigurarea ca este Fiul preaiubit al lui Dumnezeu. Sase saptamani mai tarziu, lihnit de foame si necunoscand ce se afla in fata Lui, El a asteptat cu rabdare calauzirea divina. Cand se parea ca este neluat in seama, istovit si inspaimantat de incordare psihica, atunci a incercat Satana sa-I clatine increderea in Cuvantul lui Dumnezeu. Dar acolo unde n-a reusit Adam si unde Saul a ales calea care duce in jos, Hristos a castigat! Mustrarea lui Samuel a fost pronuntata in asa fel incat sa invite la cainta si umilinta, dar in zadar. Insasi prezenta profetului ar fi trebuit sa-i aduca aminte de ravna si interesul altruist al acestuia din lunile trecute. Saul a cautat sa se indreptateasca invinuindu-l pe Samuel ca a gresit. Cum s-a intamplat cu Saul, asa a fost omul in toate vremurile. Cand apasa necazurile, teama de pericolul iminent mareste sensibil activitatea mintii si da nastere unei nerabdari de a rezolva problema cat mai repede. Intr-o astfel de tensiune, ratiunea cu privire la datorie este orbita fiind inlocuita cu o condamnare critica indreptata impotriva altora si cu o puternica hotarare de a indreptati cursul actiunii astfel alese. Increderea anterioara in ocrotirea si purtarea de grija a lui Dumnezeu lasa loc unei necredinte cinice si, in final, revoltei. 13:15 Apoi Samuel s-a sculat, si s-a suit din Ghilgal la Ghibea lui Beniamin. Saul a facut numaratoarea poporului care se afla cu el: erau aproape sase sute de oameni. Ghibea. Ebraicul gib’ah (vezi cele despre v. 16). 13:16 Saul, fiul sau Ionatan, si poporul care se afla cu ei, se asezasera la Gheba lui Beniamin, si Filistenii tabarau la Micmas. Ghibea. Textul ebraic reda aici Gheba nu Ghibea ca in v. 15. Gheba era exact peste valea de la Micmas (vezi cap. 14,4.5, unde in textul original al v. 5 este Gheba si nu Ghibea). Confuzia din traducere se datoreaza probabil parerii ca Gheba si Ghibea au fost pronuntari diferite ale aceleasi localitati, asa cum mai arata inca vechile harti. Este adevarat ca Gheba este numita uneori Ghibea, dar se pare ca au fost doua localitati diferite (vezi cele despre cap. 14,16). Daca sapaturile recente, adaugate la dovezi biblice, au localizat in mod corect fortareata lui Saul, Ghibea, la Tell el-Ful, la 3 mile sud-vest de Gheba si la nord de Ierusalim (vezi vol. I, pag. 124), Ionatan nu s-a dus acolo, ci in mod evident ca a ,,ramas in” Gheba, fata in fata cu Micmas, cum rezulta de aici, dupa ce a luat-o de la filisteni (v. 3), iar Saul probabil ca s-a unit cu el dupa ce s-a intors de la Ghilgal. Vezi o harta a bataliei de la Micmas 13:17 Din tabara Filistenilor au iesit trei cete ca sa pustiasca: una a luat drumul spre Ofra, spre tara Sual; Trei cete. Probabil ca Orfa era asezata unde se intalneau doua mari drumuri, la nord-vest de Ierihon. Tara Sual – in mod literal, ,,tara sacalilor” – probabil ca indica versantele cavernoase ale regiunii de la rasarit de Orfa, cand muntii scad repede de la creasta muntelui lui Efraim inspre Iordan. Tinutul acesta este presarat cu pesteri de calcar, minunate locuri de ascundere. 13:18 alta a luat drumul spre Bet-Horon; si a treia a luat drumul spre hotarul care cauta spre valea Teboim, inspre pustie. Bet-Horon. Bet-Horonul de sus si Bet-Horonul de jos cam la vreo 10, respectiv 12 mile apus de Micmas, aproape de hotarul dintre Efraim si Beniamin, unde muntii sunt abrupti inspre Sefela. Teboim este amintit in Neemia 11,34 ca fiind in apropiere de Anatot si alte cetati la sud de Micmas in directia pustiului lui Iuda. Harta arata lamurit ca filistenii n-au inaintat catre Ghilgal, ci prin miscari de flancare inspre nord, vest si sud, ei au incercat sa impiedice reintaririle oamenilor lui Saul despre care au crezut ca stapanesc pesterile de la rasarit de Micmas. 13:19 In toata tara lui Israel nu se gasea nici un fierar; caci Filistenii zisera: Sa impiedicam pe Evrei sa-si faca sabii sau sulite. Nici un fierar. Se pare ca pentru un timp, filistenii s-au bucurat in mod practic de monopol in Canaan in ceea ce priveste industria fierului si probabil a altor metale. Pe vremea aceasta, fierul folosit in Palestina venea din Asia Mica si era importat prin orasele de coasta. Desigur ca acestea erau sub controlul filistenilor. Astfel, a fost relativ usor pentru ei, fiind din punctul lor de vedere, o politica inteleapta prin care sa-i mentina pe evrei dezarmati. 13:20 Si fiecare om din Israel se pogora la Filisteni ca sa-si ascuta fierul plugului, coasa, securea si sapa, Fierul plugului (engl. ,,brazdar” de plug) sau ,,fier de plug”. Coasa (engl. ,,sapaliga”, ,,brazdar”) Sapa (engl. ,,sapaliga”) sau secera. 13:21 cand se tocea sapa, coasa, furca cu trei coarne si securea, si ca sa faca varf tepusului cu care mana boii. Cand se tocea” (engl. ,,ei aveau o pila”). Descoperiri recente arata lamurit ca afirmatia astfel tradusa ar trebui redata ,,taxa era un pim” (RSV, vezi vol. I, pag. 164). Un ,,pim” era o unitate monetara egala cu 2/3 dintr-un siclu sau aproximativ 20 de centi. Sapa. In textul ebraic este: ,,pentru fiarele de plug si pentru sape”. Furca. Ebraicul liselos qilleson. Intelesul nu este sigur. Liselos vine de la salos, care inseamna ,,a imparti in trei parti”; el este compus din doua cuvinte, le ,,pentru” si selos, a treia parte. cuvantul qilleson nu mai este folosit nicaieri in Vechiul Testament si are un inteles indoielnic. Traducerea ,,furca” este numai o presupunere, intemeiata in parte pe un cuvant arameic asemanator, care inseamna ,,a fi subtire”, oricare ar fi fost el, era ,,impartit in trei parti”. Traducerea ebraica moderna de Ilarkavy reda expresia prin ,,furci cu trei coarne”, ceea ce este mai apropiat de textul ebraic decat cuvantul ,,furca”. RSV traduce pe lesolos qilleson ,,o treime dintr-un siclu”, ceea ce ar fi egal cam cu 10 centi. Ca si traducerea KJV si altele, traducerea aceasta este tot o presupunere si probabil ca este intemeiata pe o transpunere in litere in cuvantul qilleson, citindu-l seqel, ,,siclu”, in loc de qilleson, on fiind considerat ca diminutiv. Traducerea ,,furca” este indoielnica pentru ca ,,furcile” de pe vremea aceea, ca in multe locuri din cuprinsul Orientului, unde uneltele primitive care mai sunt si astazi in uz, erau din lemn si nu din metal. Israelitii nu aveau de ce sa ia furcile din lemn si sa le duca la filisteni ca sa le ascuta (v. 1921). Evident ca daca liselos qilleson urmeaza sa fie socotit o unealta, ea trebuia sa fie facuta de un fierar. Avand in vedere faptul ca ,,pim”-ul din v. 21 este recunoscut acum ca fiind o unitate monetara si nu o ,,pila”, traducerea RSV ,,o treime dintr-un siclu” devine plauzibila, desi in nici un caz concludenta (vezi vol. I pag. 164). De aceea traducerea ,,taxa era un pim pentru fiarele de plug” (RSV) pare preferabila. 13:22 Si asa s-a intamplat ca in ziua luptei nu era nici sabie, nici sulita in mainile intregului popor care era cu Saul si Ionatan: nu avea decat Saul si fiul sau Ionatan. Nici sabie, nici sulita Dupa ani de asuprire filisteana se pare ca Saul si Ionatan au fost singurii care posedau aceste arme de metal. Soldatii simpli ai ostirii puteau sa aiba arcuri si prastii, nu un echipament sarac in mainile expertilor (vezi Judecatori 20,16), dar ei nu puteau sa intre in lupta corp la corp cu armele de fier ale filistenilor. Versetul acesta descopera doua lucruri: (1) lupta a avut loc inainte ca Israel sa fi fost bine organizat, probabil la inceputul domniei lui Saul, si (2) lipsa de echipament a facut evident pentru ambele parti faptul ca Dumnezeu a intervenit in favoarea poporului Sau. Saul a putut sa se razvrateasca si, ca rezultat, sa faca multe lucruri nebune; dar Dumnezeu a lucrat pentru Israel in asa fel incat sa incurajeze pe indivizi sa se alature imparatiei Sale si sa-si puna increderea in El. Saul a refuzat sa mearga unde spunea Dumnezeu, dar Ionatan era gata si nerabdator sa faca ceea ce tatal sau ar fi putut face. ELLEN G. WHITE COMENTEAZA: 1-23 PP 616 622 2.3 PP 616 PP 627 8-10 PP 618 8-14 PP 625, 627, 634 11-15 PP 621 14 PP 636, 723 22 PP 616 13:23 O ceata de Filisteni a venit si s-a asezat la trecatoarea Micmasului. Verset ce nu a fost comentat. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: