Printable Mode1 Samuel, 1
|
1:1 Era un om din Ramataim-Tofim, din muntele lui Efraim, numit Elcana, fiul lui Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu, fiul lui Tuf, Efratit. Acum (in engl.). Din cuvantul ebraic care in mod obisnuit este tradus ,,si”, dar si ,,acum”, ,,apoi” sau ,,dar” in conformitate cu contextul. Aceasta nu leaga neaparat aceasta carte cu scrierile de mai inainte. Ezechiel, de pilda, incepe cu acelasi cuvant, totusi nimeni nu pretinde ca aceasta cartea este o simpla continuare a vreunei carti anterioare. Ramataim-Tofim. In mod literal, ,,doua locuri inalte ale strajerului” sau ,,doua inaltimi” ale tufitilor, indicand fie doua cetati, fie poate, doua sectiuni ale aceleiasi cetati, pentru ca, in cap. 1,19 si 2,11, la Ramataim-Tofim se refera simplu ca Rama. Localitatea Rama, locul natal al lui Samuel, nu este cunoscuta. Pentru studierea diferitelor asezari propuse, vezi nota aditionala de la sfarsitul capitolului. Elcana. In mod literal, ,,pe care l-a cumparat Dumnezeu”. Un Levit (1 Cronici 6,33-38; comp. cu v. 22-28; PP, p. 569) din familia lui Chehat, care locuia in semintia lui Efraim. Este interesant de stiut ca Samuel a fost un descendent al lui Core (1 Cronici 6,33-38), care s-a opus atat de violent fata de hotararea Domnului de a-i face preoti pe fiii lui Aron (vezi Numeri 16). Aici este o dovada ca fiii nu sunt pedepsiti pentru pacatele parintilor lor, ci ca ,,fiecare sa fie omorat pentru pacatul lui” (Deuteronom 24,16). 1:2 El avea doua neveste; una se numea Ana, iar cealalta Penina. Penina avea copii, dar Ana n-avea. Doua neveste. Numele de Ana inseamna ,,amabilitate”, in timp ce Penina inseamna ,,perla rosie” sau ,,coral”. Pe vremea aceea, in istoria mondiala poligamia era considerata etica, si Dumnezeu a ingaduit-o (vezi cele despre Deuteronom 14,26). Cu toate acestea, din cauza restrictiilor financiare, numai clasa bine instarita si imparatii pare sa-si fi ingaduit mai multe casatorii. Domnitorii cautau sa-si asigure pacea trimitand cate o printesa in haremul altui monarh. Dar, in loc de pace, practicarea poligamiei adesea aducea intriga, gelozie si faliment atat in haremul regal, cat si in cel privat. In vremea NT, poligamia facea pe un om nepotrivit pentru orice slujba religioasa (1Timotei 3,2.12). 1:3 Omul acesta se suia in fiecare an din cetatea sa la Silo, ca sa se inchine inaintea Domnului ostirilor si sa-I aduca jertfe. Acolo se aflau cei doi fii ai lui Eli, Hofni si Fineas, preoti ai Domnului. Se suia. Deoarece el locuia cam la numai 10 sau 12 mile de cortul intalnirii din Silo, era natural pentru Elcana, ca levit, sa fie prezent regulat la cele tei sarbatori ale anului (vezi cele despre Exod 23,14-17; Levitic 23,2), si mai ales la prima si cea mai importanta, Pastele, la inceputul primaverii. Aceasta sarbatoare, care simbolizeaza eliberarea israelitilor din Egipt, mai indrepta inimile lor si catre marele Miel pascal, Isus, care, prin jertfa Lui cea mare, a realizat calea pentru rascumpararea omului din casa robiei spirituale (1 Corinteni 5,7). Desi serviciile lui nu erau solicitate la sanctuar, totusi, ca multi alti leviti din timpul perioadei judecatorilor (Judecatori 17,8.9), Elcana sa suit ca un israelit obisnuit cu propriile jertfe spre a-i incuraja pe vecinii sai si spre a le da o buna pilda. Desi el traia in mijlocul unui mediu rau, spiritualitatea lui era evident de un nivel inalt. Chiar daca Hofni si Fineas erau stricati, Elcana era credincios in inchinarea si aducerea lui de jertfe. Aceasta era adevarat si despre Ana si Simeon de pe vremea lui Hristos (Luca 2,25-38). Acelasi lucru ar trebui sa fie adevarat si in vremurile moderne. Credinciosia cuiva fata de Hristos nu trebuie sa fie dependente de faptele altora. Fii ai lui Eli. Chiar si in acea vreme timpurie, nepotismul – favoritismul fata de rudele cuiva de a le numi in slujba – prinsese radacini tari in Israel. In timp ce spectrul somajului ii confrunta pe levitii raspanditi in fiecare semintie, trei membri ai familiei lui Eli – tatal si doi fii – si-au asigurat existenta, independent de faptul ca doi dintre ei nu aveau calificarea morala pentru slujba. O astfel de nedreptate este intotdeauna un factor care contribuie la nemultumire si razvratire. 1:4 In ziua cand isi aducea Elcana jertfa, dadea parti nevestei sale Penina, tuturor fiilor, si tuturor fiicelor pe care le avea de la ea. Verset ce nu a fost comentat. 1:5 Dar Anei ii dadea o parte indoita; caci iubea pe Ana. Dar Domnul o facuse stearpa. O parte indoita. In mod literal, ,,o parte cu doua fete”. Elcana a facut uz de orice influenta la dispozitia lui spre a aduce unire, dand fiecarui membru al familiei lui o ,,parte”. Pentru a arata in mod public ca nu era dorinta lui ca Ana sa fie stearpa, ei ii dadea o parte dubla, ca si cand ar avea un copil (vezi PP, p. 569). 1:6 Potrivnica ei o intepa dese ori, ca s-o faca sa se manie, pentru ca Domnul o facuse stearpa. O intepa. Atitudinea Peninei era cauzata in parte de generozitatea bine-intentionate a lui Elcana. Intocmai ca si in cazul lui Lucifer, gelozia pentru atentiile oferite altuia, fie in camin sau in alta parte, da nastere la rautate batjocoritoare, iritanta care isi gaseste expresia in dese momente (turtur de picaturi) de deradere. Astfel de batjocuri nu numai ca au facut sa-i treaca Anei pofta de mancare, dar au facut-o sa nu ia parte nici la sarbatoare. Sa fi fost oare din cauza ca ea se simtea nevrednica, ca Aaron dupa moartea fiilor sai, Nadab si Abihu (Levitic 10,19)? Sa nu fi avut oare nevoie cu atat mai mult de binecuvantarile spirituale ale serbarii in astfel de imprejurari? Se mai poate intreba, cat de mult din binecuvantarea serbarii a primit Penina, deoarece ea si-a ingaduit sa-si bata joc de semenul ei? O astfel de situatie este asemanatoare cu aceea amintita de Hristos in intamplarea cu vamesul si fariseul (Luca 18,10-14). Totusi, ca si vamesul, Ana n-a raspuns cu invective la invective, ci a pastrat necazul pentru sine si a varsat lacrimi tacute. 1:7 Si in toti anii era asa. Ori de cate ori se suia Ana la casa Domnului, Penina o intepa la fel. Atunci ea plangea si nu manca. Verset ce nu a fost comentat. 1:8 Elcana, barbatul ei, ii zicea: Ano, pentru ce plangi, si nu mananci? Pentru ce ti-este intristata inima? Oare nu pretuiesc eu pentru tine mai mult decat zece fii? Verset ce nu a fost comentat. 1:9 Ana s-a sculat, dupa ce au mancat si au baut ei la Silo. Preotul Eli sedea pe un scaun, langa unul din usiorii Templului Domnului. Ana s-a sculat. Ana nu s-a impietrit in durere si compatimire de sine, nici nu devenea ursuza cand ii vorbea sotul ei, ci a dat pe fata un laudabil grad de stapanire de sine. Ea a gasit refugiu la Sanctuar. 1:10 Si Ana se ruga Domnului cu sufletul amarat si plangea! Verset ce nu a fost comentat. 1:11 Ea a facut o juruinta, si a zis: Doamne, Dumnezeul ostirilor! Daca vei binevoi sa cauti spre intristarea roabei Tale, daca-Ti vei aduce aminte de mine si nu vei uita pe roaba Ta, si daca vei da roabei Tale un copil de parte barbateasca, il voi inchina Domnului pentru toate zilele vietii lui, si brici nu va trece peste capul lui. Il voi inchina Domnului. Acceptarea de catre Ana a darului spiritual al lui Dumnezeu pentru ea in timpul sarbatorii a indemnat-o sa ceara un dar mai palpabil – un fiu – fagaduind ca un astfel de fiu va fi dat de indata inapoi Domnului, sfant si consacrat pentru El. Poate ca Domnul asteptase mult timp pentru o astfel de predare; El ar fi putut deschide mai inainte pantecele ei, dar era ea gata sa poarte raspunderea? Intelepciunea lumeasca invata ca rugaciunea n-are importanta; ca nu poate avea loc un raspuns real la rugaciune, ca aceasta ar incalca legea naturala, si ca pur si simplu nu pot avea loc minuni. Este o parte din planul lui Dumnezeu de a acorda raspunsul la rugaciunea credintei, ceea ce altfel El n-ar acorda (GC, p. 525). Pentru ce? Pentru ca este o parte a planului Cerului ca omul sa se supuna de bunavoie atat de deplin pentru umplerea si lucrarea Duhului Sfant cum a facut Hristos cand a fost pe pamant. In ceea ce-L priveste pe Dumnezeu, nu era necesar ca Avraam sa astepte 25 de ani pentru implinirea legamantului divin. Cand patriarhul a ajuns la punctul cand putea sa intre pe deplin in planul Cerului pentru el, Dumnezeu a putut sa schimbe toate greselile din trecut in punti de binecuvantare. Tot asa a fost si cu Ana. Dar Dumnezeu n-a vorbit cu ea printr-un inger. El a folosit mijlocul stabilit al preotiei, chiar daca acesta era nedesavarsit si avea nevoie de transformare. Dumnezeu a recunoscut faptul ca dorinta naturala a Anei dupa un urmas a fost in cele din urma absorbita intr-un puternic entuziasm de a-I consacra Lui cel mai pretios dar, si El a raspuns la cererea ei prin Eli. 1:12 Fiindca ea statea multa vreme in rugaciune inaintea Domnului, Eli se uita cu bagare de seama la gura ei. Verset ce nu a fost comentat. 1:13 Ana vorbea in inima ei, si numai buzele si le misca, dar nu i se auzea glasul. Eli credea ca este beata, Verset ce nu a fost comentat. 1:14 si i-a zis: Pana cand vei fi beata? Du-te de te trezeste. Beata. Eli, aparator al sanctuarului si cea mai inalta autoritate in materie de lege si religie, a judecat prin evidente circumstantiale mai degraba decat dupa bataile inimii inchinatorilor lui. El evalua pe Ana dupa criteriul experientei propriilor fii, totusi el nu trecuse de punctul din care putea sa inteleaga revelatia nedescoperita a lui Dumnezeu. Prin experienta Anei, Duhul Sfant i-a descoperit ca Dumnezeu priveste la motivele inimii. 1:15 Ana a raspuns: Nu, domnul meu, eu sunt o femeie care sufera in inima ei, si n-am baut nici vin, nici bautura ametitoare; ci imi varsam sufletul inaintea Domnului. Verset ce nu a fost comentat. 1:16 Sa nu iei pe roaba ta drept o femeie stricata, caci numai prea multa mea durere si suparare m-a facut sa vorbesc pana acum. Sa nu iei. Cu calma stapanire de sine, sub intepatura unei astfel de mustrari, cu noblete de spirit si plina de respect fata de autoritate, in mod delicat, Ana se refera la necazurile ei personale care pricinuisera intelegerea lui gresita si fara teama si-a afirmat nevinovatia. Era acelasi spirit in care Hristos a raspuns invinuitorilor Sai. 1:17 Eli a luat din nou cuvantul, si a zis: Du-te in pace, si Dumnezeul lui Israel sa asculte rugaciunea pe care I-ai facut-o! ,,Du-te in pace”. Pacea urmeaza numai dupa incetarea ostilitatilor, dupa victorie deplina sau supunere. Facand o astfel de supunere fata de Domnul, Ana a aflat ca dusmania si batjocurile Peninei si-au pierdut usturimea. Cu Mantuitorul ei ea putea spune, ,,Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac” (Luca 23,34). Eli a trebuit sa recunoasca repede mana lui Dumnezeu si a fost miscat de Duhul Sfant sa arate aprobarea divina. Hristos a exemplificat adevaratul spirit al iubirii si al deosebirii si avea sa impartaseasca acelasi spirit si pastorilor Lui. Dar fie ca ei il primesc sau nu, fie ca-l transmit altora sau nu, nimic nu o poate impiedica pe cea mai neinsemnata oaie a pasunii Lui de a-I auzi glasul si a-L urma. Ana nu era dependenta de imprejurari. Ea a pus cazul ei inaintea lui Dumnezeu si raspunsul a venit imediat. 1:18 Ea a zis: Sa capete roaba ta trecerea inaintea ta! Si femeia a plecat. A mancat, si fata ei n-a mai fost aceeasi. Verset ce nu a fost comentat. 1:19 S-au sculat dis-de-dimineata, si, dupa ce s-au inchinat pana la pamant inaintea Domnului, s-au intors si au venit acasa la Rama. Elcana s-a culcat cu nevasta sa Ana, si Domnul si-a adus aminte de ea. Verset ce nu a fost comentat. 1:20 Cand i s-au implinit zilele, Ana a ramas insarcinata, si a nascut un fiu, caruia i-a pus numele Samuel (Dumnezeu a ascultat), caci a zis ea, de la Domnul l-am cerut. Samuel. Numele inseamna ,,ascultata de Dumnezeu”, si ca si alte nume personale din Biblie, el era plin de insemnatate. ,,Samuel” era un aducator aminte al cererii ei catre Domnul, un memorial al fagaduintei ei, si o recunoastere a aprobarii lui Dumnezeu. Timpul trebuia sa demonstreze acest adevar. De la inceputul copilariei sale, Samuel a recunoscut ca el era slujitorul Domnului. 1:21 Barbatul sau Elcana s-a suit apoi cu toata casa lui, sa aduca Domnului jertfa de peste an, si sa-si implineasca juruinta. Verset ce nu a fost comentat. 1:22 Dar Ana nu s-a suit, si a zis barbatului ei: Cand voi intarca copilul, il voi duce, ca sa fie pus inaintea Domnului si sa ramana acolo pentru totdeauna. Ana nu s-a suit. Samuel era privit de mama lui nu numai ca un simplu copil, ci ca o jertfa pentru Dumnezeu. De aceea ea a cautat sa-l educe pentru Dumnezeu inca din copilarie. Ea s-a ingrijit de nevoile lui corporale cu multa bagare de seama si cu rugaciune, indreptand cugetele lui spre Domnul ostirilor inca de la cea mai frageda varsta. Pentru ca ea sa-si poata indeplini sarcina ei in mod desavarsit, ea n-a vizitat Silo, pana dupa ce el a fost intarcat. Cat de departe ajunge influenta unei mame in Israel. Fie ca ea este o exilata sau o sclava, ca Iochebed, mama lui Moise, fie un membru persecutat in caminul unui levit din Canaan, clipele ei sunt nepretuite. Intelegand aceasta, Ana a inceput sa lucreze nu numai pentru cele vremelnice, ci pentru vesnicie. Era raspunderea ei sa imprime asupra sufletului omenesc chipul celui divin. Tot asa a fost si cu Maria, mama lui Isus. Inca odata ii fusese incredintata unei roabe a Domnului sarcina de a reinsufleti credinta decadenta a unui popor iubitor de pacat si descurajat, care n-a inteles ca Dumnezeu se foloseste de lucrurile slabe ale lumii pentru a le smeri pe cele intelepte. Mediteaza asupra consacrarii lui Iochebed fata de sarcina ei, asupra viziunii clare a Anei cand ea l-a adus pe Samuel pe lume, sau asupra solemnului simtamant de raspundere al Mariei cand ea a raspuns soliei ingerului ,,Iata roaba Domnului, faca-mi-se dupa cuvintele tale” (Luca 1,38). Dar chiar cu cea mai serioasa cugetare din partea mamei, copilul avea totusi sa faca propria alegere in viata. Asa a fost si cu Samson, de pilda. Cu toate acestea, chiar Samson, dupa o lunga perioada de servire de sine, a primit o vedenie de la Dumnezeu care l-a condus sa-si predea viata, fara gand de intoarcere, o consacrare care l-a asezat in marea galaxie a acelora care au biruit prin credinta, asa cum este raportat in capitolul 11 din Evrei. Cat de adevarat este ca tocmai pe aceia pe care Dumnezeu isi propune sa-i foloseasca pentru o lucrare speciala, Satana incearca sa-i foloseasca, sa-i abata de pe cale. Pentru totdeauna. Vezi cele despre Exod 12,14; 21,6. Prin ,,pentru totdeauna”, Ana a inteles ca Samuel trebuia sa fie nazireu pe viata (1 Samuel 1,11; vezi si despre Geneza 49,26; Numeri 6,2). Un fragment din cartea lui I Samuel, gasit in a patra pestera de la Khirbet Qumran si publicata in anul 1954 declara in mod precis ca Samuel a fost un nazireu. 1:23 Elcana, barbatul ei, i-a zis: Fa ce vei crede, asteapta pana-l vei intarca. Numai implineasca-Si Domnul cuvantul Lui! Si femeia a ramas acasa, si a dat tata fiului ei, pana l-a intarcat. Barbatul ei i-a zis. Elcana a fost de acord cu juruinta sotiei lui (Numeri 30,6.7), si in conformitate cu 1 Samuel 1,21 si-a insusit-o (vezi Numeri 30,6). Implineasca-ti Domnul. Adica, ,,sa se implineasca planul Domnului pentru Samuel”. Dumnezeu isi recunoscuse deja partea Lui in implinirea rugaciunii si juruintei lui Ana. Elcana a crezut (1) ca intr-adevar Dumnezeu a vorbit prin Eli (v. 17); (2) ca nasterea lui Samuel a confirmat originea divina a fagaduintei lui Eli (v. 20); si (3) ca fagaduinta avea sa fie pe deplin implinita in viata si slujba lui Samuel. Depinde mult de conlucrarea sotului si a sotiei in caminul crestin. Elcana a fost adanc miscat de consacrarea sotiei lui si s-a unit din inima cu dorinta ei. El este un exemplu minunat al indemnului lui Pavel, ,,Barbatilor, iubiti-va nevestele cum a iubit si Hristos biserica si S-a dat pe Sine pentru ea” (Efeseni 5,25). El si-a asumat raspunderea pentru juruinta ei si s-a asociat foarte intim cu ea; cu toate acestea a recunoscut libertatea ei de alegere si a dorit ca alegerea ei de consacrare fata de Dumnezeu sa aiba succes. Atitudinea lui ilustreaza dorinta din inima lui Hristos de a lucra cu fiecare om, in asa fel incat sa-l faca in stare sa-si exprime propria individualitate si prin aceasta sa descopere universului frumusetea prismatica (stralucitoare) a caracterului divin. 1:24 Cand l-a intarcat, l-a suit cu ea, si a luat trei tauri, o efa de faina, si un burduf cu vin. L-a dus in casa Domnului la Silo: copilul era inca mic de tot. Trei tauri. Septuaginta reda, ,,un taur in al treilea lui an”. In conformitate cu v. 25, ,,ei au junghiat taurul” (in textul engl.). In jertfa lui de consacrare, Avraam a folosit o juncana de trei ani (Geneza 15,9). Jertfa lui Elcana prezentata ca implinire a juruintei (v. 11, 21), a constat dintr-un taur cu jertfele de cereale si vinul necesar (Numeri 15,9.10). Deoarece Elcana si Ana au adus o efa intreaga de faina, iar cantitatea ceruta pentru un taur era de tei zecimi de efa (Numeri 15,8-10), probabil ca taurul amintit in v. 25 era o ardere de tot prin care copilul Samuel a fost consacrat Domnului, iar ceilalti doi tauri au fost jertfiti ca o jertfa pentru pacat si o jertfa insotitoare, care fiecare ar fi necesitat trei zecimi de efa de faina. Faptul ca Elcana a adus o efa intreaga de faina, suficienta pentru trei tauri, inseamna ca LXX si alte traduceri care redau ,,un taur in al treilea lui an”, sunt gresite. 1:25 Au junghiat taurii, si au dus copilul la Eli. Verset ce nu a fost comentat. 1:26 Ana a zis: Domnul meu, iarta-ma! Cat este de adevarat ca sufletul tau traieste, domnul meu, atat este de adevarat ca eu sunt femeia aceea care stateam aici langa tine si ma rugam Domnului. Verset ce nu a fost comentat. 1:27 Pentru copilul acesta ma rugam, si Domnul a ascultat rugaciunea pe care I-o faceam. Copilul acesta. Varsta lui Samuel la care a fost intarcat este necunoscuta. Este ceva obisnuit in Orient pentru un copil sa continue sa suga pana la varsta de trei ani si este foarte posibil ca Isaac, de pilda, sa fi fost in varsta de cinci ani cand Avraam a dat ospatul la care el l-a facut pe Isaac mostenitorul lui (vezi Geneza 21,8). Deoarece Ana nu mai participase la serbare de la nasterea lui Samuel, probabil ca Eli a uitat incidentul. In conformitate cu acest verset, Ana nu-i spusese lui Eli natura cererii ei, dar acum cu mare bucurie ea face acest lucru. Dand expresie bucuriei ei, ea a facut o inversare a cuvantului ebraic sha'al, ,,a cere”, folosind diferite forme ale verbului. Tradus in mod literal, textul se reda, ,,Cu privire la acest copil m-am interpus si Domnul mi-a dat cererea mea pe care am cerut-o de la El, si eu de asemenea sunt constransa sa ma interesez de el pentru Domnul. Atata timp cat el traieste, el este cerut pentru Domnul.” Ana a recunoscut ca darul ei pentru Dumnezeu a fost mai intai darul Lui pentru ea. Ea putea sa spuna impreuna cu David, ,,din mana Ta primim ce-Ti aducem” (1 Cronici 29,14). O iubire ca aceasta a fost aceea care a facut-o pe Rut sa exclame, ,,Faca-mi Domnul ce va vrea, dar nimic nu ma va desparti de tine decat moartea” (Rut 1,17) si pe Pavel sa afirme, ,,Pentru mine a trai este Hristos” (Filipeni 1,21). NOTA ADITIONALA ASUPRA CAPITOLULUI 1 Asezarea exacta a lui Ramataim-Tofim, localitatea de domiciliu a lui Samuel, nu se cunoaste. S-au sugerat diferite asezari: (1) Beit Rima din Efraim, cam la 11 mile (18 km) vest de Silo, unde muntii Palestinei centrale dispar spre dealurile rasucite ale Sefelei, sau poate ca 5 mile (8 km) mai departe la vest de Rentis; (2) er-Ram din Beniamin, cam la 5 1/2 (8,8 km) mile nord de Ierusalim pe drumul spre Sihem; (3) Ramala din Efraim, 9 mile (14,4 km) nord de Ierusalim, 12 mile (19,2 km) sud de Silo si 1,75 mile (2,8 km) sud-vest de Betel. Beit Rima, 11 mile (17,6 km) vest de Silo, si Rentis, chiar mai departe spre vest erau prea departe de Ghibea lui Saul (din Beniamin) pentru a fi considerate ca localitate natala a lui Samuel (1 Samuel 9,1 la 10,9; comp. cu PP, p. 608, 609). Saul n-ar fi cautat magaritele tatalui sau 25 sau chiar 30 de mile departare de casa in timpul celor doua zile cat au fost pierdute, nici n-ar fi fost posibil pentru el si slujitorul lui sa cerceteze toate dealurile, vaile si vagaunile acelui teren muntos pana in a treia zi. Alte cetati cu numele de Rama din Aser (Iosua 19,29), Neftali (Iosua 19,36), Simeon (Iosua 19,8) si Manase (Ramoth-Ghilead, Deuteronom 4,43, comp. cu 2 Regi 8,29; 2 Cronici 22,6) sunt chiar mai departe si de aceea imposibil de luat in considerare. Importanta dovezii pare sa favorizeze Ramala, in muntii de la sud de Efraim, aproape de hotarul lui Beniamin. O cetate asezata in apropierea aceasta cuprinde toate specificarile cunoscute pentru locul natal al lui Samuel. Rama din Judecatori 4,5 aproape de care era finicul Deborei, nu era departe de Betel; dupa cum s-a observat, Ramala este cam la 3 mile de Betel. Rama aceasta nu putea fi Rama lui Beniamin, pentru ca atunci scriitorul ar fi numit vreo alta cetate din atatea mai aproape de Rama lui Beniamim decat Betelul din muntii lui Efraim. Samuel s-a nascut la Rama (1 Samuel 1,1.19. 20; PP, p. 572). Aici l-a slujit el pe Israel ca preot, profet si judecator si a intemeiat una dintre cele doua scoli initiale ale profetilor (1 Samuel 7,17; 8,4; 15,34; 19,18–20; PP, p. 593, 604). Este vadit ca aceasta a fost cetatea nenumita unde Saul l-a intalnit pe Samuel si a fost uns ca imparat (1 Samuel 9,5.6.11.14.18; PP, p. 608, 609). Aici a murit Samuel si a fost inmormantat (1 Sa 25:1; 28:3). Rama lui Samuel a mai fost cunoscuta si ca Ramataim-Tofim (1 Samuel 1,1.19), din ,,tara lui Tuf” (1 Samuel 9,5; comp. cu PP, p. 608, 609). Tuf a fost un descendent al lui Levi prin Chahat si un stramos al lui Samuel din a cincia generatie (1 Cronici 6,33-38). La impartirea Canaanului, levitilor chehatiti li s-au atribuit cetati in diferite semintii, incluzand Iuda, Beniamin si Efraim (vezi Iosua 21,4.5; 1 Cronici 6,54-70). Districtul in care locuiau descendentii lui Tuf – tufitii – avea sa fie cunoscut, propriu-zis, ca ,,tara a lui Tuf” (1 Samuel 1,1; 9,5) si cetatile lor Rama ca Ramataim-Tufim, literal, ,,Ramataim a tofitilor”. Elcana, tatal lui Samuel, era ,,din muntele lui Efraim”, si probabil, ca si stramosul sau Tuf, un efratit (1 Samuel 1,1). Un efratit era un locuitor fie din Betleem (Rut 1,2; 1 Samuel 17,12) fie din Efraim (1 Regi 11,26). Elcana era, dupa cat se pare, un efratit in ultimul inteles. Muntele Efraim era doar regiunea muntoasa dinauntrul hotarelor lotului semintiei lui Efraim si nu cuprindea, propriu-zis, nici o parte a muntilor lui Beniamin (vezi Judecatori 18,12.13; 19,13-16; 1 Samuel 9,4). Despre nici un loc nu se vorbeste in Biblie ca fiind in ,,muntele Efraim”. Domnul il descrie pe Saul lui Samuel ca pe ,,un om din tara lui Beniamin” (1 Samuel 9,16). Ba mai mult, cand Saul a plecat din Rama, locul natal al lui Samuel, din muntele Efraim, el a trecut hotarul lui Beniamin spre a ajunge la domiciliul lui propriu la Ghibea, in Beniamin (1 Samuel 10,2-9; PP, p. 608, 609). Unii au identificat cetatea nenumita din 1 Samuel 9,1 la 10,9 ca fiind Betleemul. Identificarea aceasta este intemeiata pe afirmatia din Geneza 35:16-19 ca Rahela a fost inmormantata numai la ,,o departare bunicica de ,,Efrata, sau Betleem”, si pe referirea din 1 Samuel 10,2 la mormantul Rahelei ca fiind ,,in hotarul lui Beniamin la Teltah”. Dar, ca si cu Rama, adevaratul loc al mormantului Rahelei nu este cunoscut. El era pe drumul dintre Betel si Betleem (Geneza 35:16-19), o distanta de ceva mai mult de 15 mile (24 km). Dar textul ebraic din Geneza 35:16, ,,o cale scurta pana la Efrata” (engl.) se reda in mod literal ,,oarecare distanta de Efrata”, ceea ce inseamna distanta considerabila (vezi despre Geneza 35:16). Locul traditional al mormantului Rahelei, o mila sau mai mult la nord de Betleem, ar fi cam la 4 mile (6,4 km) de hotarul lui Beniamin. Dar in conformitate cu textul ebraic din 1 Samuel 10,2, mormantul Rahelei era mult mai aproape de hotar decat acesta, posibil chiar inauntrul hotarelor lui Beniamin. Daca totusi s-ar intelege mai degraba ca este vorba despre hotarul de nord al lui Beniamin decat de cel de sud, se armonizeaza cu ambele texte ebraice din Geneza 35:16 si localitatea Telta la nord de Ierusalim. [Probabil ca Telta trebuie identificata cu Tela din Iosua 18,28 si 2 Samuel 21,14, posibil a fi modernul Chirbet Sala, la cateva mile nord de Ierusalim.] Mentiunea lui Ieremia despre tipatul Rahelei care ,,isi plange copiii” (Ieremia 31:15; comp. cu Geneza 35:16-19) ca fiind auzit ,,in Rama”, inseamna ca mormantul Rahelei n-a fost departe de Rama, si aceasta este in acord cu instructiunile lui Samuel pentru Saul din 1 Samuel 10:2. Dar locul traditional aproape de Betleem ar fi la mai mult decat 9 mile (14,4 km) de Rama din Beniamin si aproape 13 mile (20,8 km) de Ramala din Efraim. Referirea lui Ieremia la ,,Rahela”, care ,,isi plange copiii” se intemeiaza pe intamplarea istorica a adunarii iudeilor captivi de la Rama pregatindu-se pentru calatoria spre Babilon (vezi Ieremia 31,1-17; 40,1). Aplicatia profetica a declaratiei lui Ieremia este facuta in Matei 2,18 (vezi despre Deuteronom 18,15). Daca aceasta Rama nu a fost aproape de mormantul Rahelei, referirea lui Ieremia la ,,Rahela”, care ,,isi plange copiii” ar fi mai degraba fara sens. Referirea lui in continuare la Samaria si muntele Efraim (Ieremia 31,5.6) pare sa reclame o Rama aproape de hotarul lui Beniamin si Efraim, si aceasta coroboreaza informatiile date in 1 Samuel 10,2. ELLEN G. WHITE COMENTEAZA 1–28 PP, p. 569–571 3 SR, p. 184 8, 10, 14–17, 20 PP, p. 570 22 PP, p. 592 27, 28 PP, p. 571 28 5T, p. 304 1:28 De aceea vreau sa-l dau Domnului: toata viata lui sa fie dat Domnului. Si s-au inchinat acolo inaintea Domnului. Verset ce nu a fost comentat. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: