Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / 1 Petru

1 Petru, 5


5:1 Sfatuiesc pe prezbiterii dintre voi, eu, care sunt un prezbiter ca si ei, un martor al patimilor lui Hristos, si partas al slavei care va fi descoperita:

Sfatuiesc [,,Indemn”, KJV]. Gr. parakaleo, ,,a apela la”, ,,a indemna”, ,,a incuraja”, ,,a implora” (vezi comentariul de la Matei 5,4). Petru ii sfatuieste pe prezbiteri, ca un prieten grijuliu, nu ca si cum ar ,,stapani peste cei ce” i-au ,,cazut la imparteala” (1 Petru 5,3; vezi comentariul de la Matei 16,18).

Prezbiterii. Gr. presbuteroi (vezi Vol. VI, p. 26; vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 11,30). Dupa ce, pana acum, li se adresase membrilor bisericii in general, Petru acum ii sfatuieste pe cei care supravegheaza turma lui Dumnezeu (vezi comentariul de la v. 3, 4).

Eu, care sunt un prezbiter ca si ei. Literal, ,,prezbiter coleg”. Petru nu sugereaza ca ar fi superior. El este multumit cu acelasi titlu cu care ii numise cu putin mai inainte pe slujbasii mai in varsta ai bisericii. Faptul ca foloseste articolului hotarat, ,,prezbiterul” (exprimarea literala) dovedeste ca le era cunoscut celor care le scrie.

Martor. Gr. martus (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 1,8). In ce priveste marturia personala a lui Petru despre Domnul Hristos, vezi comentariul de la 2 Petru 1,16–18; compara cu 1 Ioan 1,1.2. Desi sustinea ca era egal cu ceilalti prezbiteri, in ce priveste slujba, totusi pozitia lui Petru era unica, deoarece el fusese martor ocular al vietii si al mortii Domnului Hristos (compara cu Faptele Apostolilor 5,32). Scenele finale ale vietii Mantuitorului erau pentru el o amintire vie, pe care

o pastra mereu in minte. Vezi comentariul de la Luca 24,48. Patimilor lui Hristos. [,,Suferintelor lui Hristos”, KJV]. Vezi comentariul de la cap. 2,21.

Partas. Gr. koinonos, ,,unul care impartaseste”, ,,partas” (vezi comentariul de la cap. 1,4). Petru scria despre implinirea unui eveniment inca viitor, ca si cum se bucura deja de foloasele lui. El se bizuia pe fagaduinte cum ar fi cele din Matei 19,28; Ioan 13,36. In ce priveste lucrurile pe care le stia Petru despre viitorul sau apropiat, vezi comentariul de la 2 Petru 1,14.

Al slavei. Gr. doxa (vezi comentariul de la Romani 3,23). Va fi descoperita. Literal, ,,este gata sa fie descoperita” (vezi comentariul de la 1 Petru 4,7; vezi si comentariul de la Romani 8,18).



5:2 Pastoriti turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastra, nu de sila, ci de buna voie, dupa voia lui Dumnezeu; nu pentru un castig marsav, ci cu lepadare de sine.

Pastoriti. [,,Hraniti”, KJV]. Gr. poimaino, ,,a pastori”, ,,a ingriji”, incluzand nu doar actul hranirii, ci si grija pe care trebuie sa o aiba un pastor pentru oile sale. In ce priveste datoriile unui pastor, vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 20,28 si de la 1 Petru 5,4. Aici Petru transmite mai departe porunca pe care el insusi o primise candva de la Domnul Hristos (vezi comentariul de la Ioan 21,16).

Turma. Gr. poimne (compara cu poimaino, de mai sus). Deoarece biserica este turma lui Dumnezeu, prezbiterii trebuie sa se ingrijeasca de ea mai mult decat daca le-ar fi apartinut lor. Slujitorul constiincios va considera intotdeauna ca membrii bisericii apartin Domnului si, tinand cont de asta, va avea grija de nevoile lor. Compara cu accentul pe care il pune Domnul Hristos asupra faptului ca turma Ii apartine Lui (Ioan 10,14; 21,15).

Sub paza voastra. Gr. episkopeo, ,,a inspecta”, ,,a supraveghea”, de la aceeasi radacina cu episkopos, ,,supraveghetor”, care in Noul Testament este tradus de patru ori ,,episcop” (KJV) (vezi Vol. VI, p. 26; vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 20,28; compara cu 1 Petru 2,25). Pot fi citate dovezi textuale importante pentru omiterea expresiei ,,facand paza”. Totusi, contextul tinde sa favorizeze pastrarea ei. Petru se asteapta ca prezbiterii, fiind pastori credinciosi, sa aiba grija de siguranta, bunul mers si cresterea turmei.

Nu de sila. Gr. anagkastos, ,,cu forta”, ,,prin constrangere”, un cuvant folosit cu privire la intimidarea sclavilor, la serviciul militar obligatoriu si la constrangerea prin tortura. Petru vroia ca prezbiterii bisericii sa-si indeplineasca datoriile de bunavoie, nu ca si cum ele ar fi o povara sau o responsabilitate care le-a fost impusa impotriva vointei lor.

De bunavoie. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru adaugarea cuvintelor kata theon, ,,dupa Dumnezeu”. Atunci expresia ar suna astfel: ,,dupa voia lui Dumnezeu”. Slujirea prezbiterilor trebuia sa fie voluntara, deoarece doar asa putea fi primita de Dumnezeu (vezi comentariul de la 2 Corinteni 9,7).

Castig marsav. Gr. aischrokerdos, ,,placere pentru castig necinstit”. Este imposibil sa aflam din declaratia acesta daca prezbiterii erau platiti pentru serviciul lor. Oricum ar fi, ei nu trebuie sa-si indeplineasca slujba avand ca scop un ,,castig marsav”. ,,Vrednic este lucratorul de plata lui” (vezi comentariul de la 1 Timotei 5,18), dar aceasta este doar un produs secundar al serviciului pe care il indeplineste. Slujirea Evangheliei nu trebuie sa fie niciodata un mijloc de imbogatire (vezi comentariul de la 1 Timotei 3,8).

Cu lepadare de sine. [,,Cu ravna”, KJV]. Adevaratul pastor nu doar ca va fi binevoitor in a-si indeplini datoria, ci o va face cu ravna. Tot asa, slujbasii devotati Ii vor servi Domnului indiferent de salariul primit.



5:3 Nu ca si cum ati stapani peste cei ce v-au cazut la imparteala, ci facandu-va pilde turmei.

Ca si cum ati stapani. Sau ,,stapanind”. Slujirea in cadrul bisericii nu indreptateste masurile dictatoriale. Numirea intr-o pozitie de conducere ar trebui considerata un prilej de a sluji, nu o invitatie de a exercita autoritate. Petru ii indeamna pe prezbiteri sa nu se lase prinsi de ispita aceasta, ci toata purtarea lor sa fie un exemplu demn de urmat (vezi comentariul de la Tit 1,7).

Cei ce v-au cazut la imparteala. [,,Mostenirea lui Dumnezeu”, KJV]. Gr. kleroi, ,,sorti”, deci ,,ceva obtinut prin tragere la sorti”, folosit aici in sensul de ,,sarcina incredintata” (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 1,17). Cuvintele ,,lui Dumnezeu” [KJV] nu apar in original (nici in Traducerea Cornilescu). Petru pune accentul pe cuvantul ,,imparteala”, ca fiind ceea ce a devenit raspunderea prezbiterilor. In limba greaca este folosit pluralul, desemnand probabil comunitati crestine separate, izolate una de alta. Fara indoiala ca fiecare grupare era in grija unui prezbiter, care trebuia sa-i slujeasca pe credinciosi, nu ca un tiran, ci ca un pastor tandru al unor oi neajutorate.

Pilde. Gr. tupoi, ,,cópii”, ,,tipare”, ,,tipuri”. In ce priveste forma de singular, tupos, vezi comentariul de la Romani 5,14. Compara cu urmatoarele versete in care foloseste Pavel cuvantului tupos: 1 Tesaloniceni 1,7; 2 Tesaloniceni 3,9; 1 Timotei 4,12; Tit 2,7. Prezbiterii trebuia sa reprezinte bine credinta, sa fie crestini model, pe care alti credinciosi sa ii poata imita fara teama de a gresi.

5:4 Si cand Se va arata Pastorul cel mare, veti capata cununa, care nu se poate vesteji, a slavei.

Cand Se va arata. Literal, ,,Se va fi aratat”. Apostolul, desi se astepta sa moara inainte de revenirea Domnului Hristos (vezi comentariul de la Ioan 21,18.19; 2 Petru 1,14), avea ochii atintiti catre acel eveniment glorios si, pentru a-i incuraja, le atragea prezbiterilor atentia la el.

Pastorul cel Mare. [,,Pastorul Sef”, KJV]. Gr. archipoimen, ,,pastor sef” sau ,,primul pastor”, compus din archi, prefix care inseamna ,,sef”, ,,mare” sau ,,primul”, si poimen, ,,pastor” (vezi comentariul de la v. 2). In tot Noul Testament titlul ,,Pastorul cel Mare” este folosit doar aici, referindu-se la Domnul Hristos (vezi comentariul de la Isaia 40,11; Ioan 10,2.11; 1 Petru 2,25). Petru se considera pe sine si pe prezbiteri ca pastori ai turmei, dar priveste la Domnul Isus ca la Pastorul Suprem, care Se ingrijeste atat de pastorii mai mici cat si de oi. Vezi comentariul de la Ioan 10,1–16 si cel de la Luca 15,1–7.

Veti capata. [,,Veti primi”, KJV]. Biblia nu exclude in nici un caz ideea de plata pentru slujirea Evangheliei, dar o considera un stimulent la credinciosie (vezi comentariul de la Matei 5,12; 2 Corinteni 4,17; 2 Timotei 4,8).

Cununa. [,,Coroana”, KJV]. Gr. stephanos, ,,ghirlanda” sau ,,cununa”, de felul celor primite de invingatorii de la jocurile atletice (vezi comentariul de la 2 Timotei 4,8; Apocalipsa 2,10). Expresia ,,cununa … slavei” poate fi inteleasa ,,o cununa glorioasa” sau ,,o cununa care este slava”. Prezbiterii credinciosi vor avea parte de slava, care va fi ca o cununa pe capetele lor (vezi comentariul de la Romani 8,18).

Nu se poate vesteji. Gr. amarantinos, ,,facuta din amarant”, amarantul fiind o floare despre care se zice ca nu se vestejeste niciodata. Petru foloseste cuvantul amarantos si in cap. 1,4 (vezi comentariul de acolo), in ambele cazuri subliniind natura vesnica a rasplatirii.



5:5 Tot asa si voi, tinerilor, fiti supusi celor batrani. Si toti in legaturile voastre, sa fiti impodobiti cu smerenie. Caci, Dumnezeu sta impotriva celor mandri, dar celor smeriti le da har.

Tot asa. Dupa cum prezbiterii trebuiau sa fie condusi de Domnul Hristos, tot asa crestinii mai tineri trebuiau sa fie in grija celor mai varstnici. Tinerilor. Probabil ca este vorba de membrii mai tineri ai diferitelor biserici carora le scria Petru. Fiti supusi. [,,Supuneti-va”, KJV]. Gr. hupotasso (vezi comentariul de la Romani 13,1). Cei mai tineri trebuie sa respecte experienta si judecata celor mai ,,batrani”.

Celor batrani. Literal, ,,celor mai batrani”, probabil fiind vorba de cei in varsta, nu de prezbiteri, care erau cunoscuti ca ,,batrani” (vezi comentariul de la 1 Timotei 5,1.17), desi porunca lui Petru s-ar aplica, fara indoiala, cu o forta deosebita, ,,prezbiterilor” bisericii. Tinerii trebuie sa-i respecte pe cei in varsta si cu experienta si sa ia aminte la sfatul lor.

Si toti. Apostolul se adreseaza acum intregii adunari a credinciosilor.

[,,Fiti supusi”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza omiterea acestor cuvinte. Asadar a doua parte a versetului ar putea fi tradusa astfel: ,,da, fiti toti imbracati cu smerenie unul fata de altul”.

Impodobiti. [,,Imbracati”, KJV]. Gr. egkkomboomai, ,,a se incinge”, asa cum obisnuiau sclavii sa-si lege sortul (egkomboma), care ajunse sa fie privit ca un semn al robiei sale si il insemna ca pe unul a carui datorie era sa indeplineasca dorintele altora. In relatiile dintre ei, crestinii trebuie sa se imbrace cu smerenie, asa cum isi punea un sclav sortul. Cata pace ar fi in biserica daca toti membrii ar urma sfatul apostolului!

Smerenie. Gr. tapeinophrosune (vezi comentariul de la Efeseni 4,2; Filipeni 2,3).

Sta impotriva. Gr. antitasso, ,,a se mobiliza in lupta impotriva”. Dumnezeu are oroare de mandrie. Aici Petru citeaza din LXX, de la Proverbele 3,34, asa cum face si Iacov in cap. 4,6 din epistola sa (vezi comentariul de acolo). Mai sunt si alte asemanari intre solia lui Petru in aceasta privinta si cea a lui Iacov (compara cu 1 Petru 5,5–8; Iacov 4,6–10).

Celor mandri. Sau ,,celor trufasi”, ,,celor aroganti”.



5:6 Smeriti-va dar sub mana tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El sa va inalte.

Smeriti-va. Gr. tapeinoo (vezi comentariul de la 2 Corinteni 12,21). In v. 5 Petru se ocupa de legaturile care ar trebui sa existe intre credinciosi, iar in v. 6, de relatia dintre crestin si Dumnezeu.

Mana tare. Expresia aceasta este folosita deseori in Vechiul Testament, atat cu privire la eliberarea poporului Israel din Egipt cat si cu privire la actiunea divina de adunare a ramasitei din tarile unde fusesera imprastiati israelitii (Exodul 3,19; Deuteronom 3,24; Ezechiel 20,34; etc.). Deoarece Ii slujeste unui Dumnezeu puternic, crestinul ar trebui sa fie smerit in toate situatiile, mai ales datorita faptului ca ,,Dumnezeu sta impotriva celor mandri” (1 Petru 5,5).

La vremea Lui. [,,La timpul potrivit”, KJV]. Gr. en kairo, literal, ,,la un timp potrivit”. In ce priveste cuvantul kairos (nominativul lui kairo), vezi comentariul de la Marcu 1,15; Faptele Apostolilor 1,7. Pot fi citate dovezi textuale pentru adaugarea cuvantului ,,cercetarii”, care apare in cap. 2,12. Aici Petru priveste inainte, catre punctul culminant al istoriei acestei lumi, cand sfintii care au luptat pana la capat vor primi rasplata vesnica.

Sa va inalte. Dumnezeu fagaduieste ca ii va onora pe cei care de bunavoie se umilesc de dragul Sau (vezi comentariul de la Luca 14,11; Iacov 4,10).



5:7 Si aruncati asupra Lui toate ingrijorarile voastre, caci El insusi ingrijeste de voi.

Aruncati. Sau ,,azvarliti”, ,,asezati”. Forma verbului din limba greaca implica o actiune savarsita o data pentru totdeauna. Aici apostolul citeaza din Psalmi 55,22 (vezi comentariul de acolo).

Asupra Lui. Adica asupra lui Dumnezeu (compara cu v. 5, 6).

Ingrijorarile. Gr. merimna, ,,neliniste”. In ce priveste verbul inrudit, merimnao, ,,a fi ingrijorat [cu privire la ceva]”, vezi comentariul de la Matei 6,25. In versiunea greaca exprimarea ,,toate ingrijorarile voastre” este emfatica. Acela care asaza toate ingrijorarile sale asupra lui Dumnezeu rezolva pe deplin problema ingrijorarii, care ii slabeste spiritual pe atat de multi crestini.

Caci El Insusi ingrijeste de voi. Literal, ,,deoarece El are o grija cu privire la voi”, adica Dumnezeu este foarte preocupat de bunul mers al crestinului (vezi comentariul de la Matei 10,29.30; Luca 21,18). Asigurarea aceasta trebuie sa fi fost foarte binevenita pentru cei care se confruntau cu o aspra persecutie; intr-adevar ea este o sursa de mangaiere pentru toti crestinii din toate timpurile.



5:8 Fiti treji, si vegheati! Pentru ca potrivnicul vostru, diavolul, da tarcoale ca un leu care racneste, si cauta pe cine sa inghita.

Treji. Gr. nepho (vezi comentariul de la 1 Tesaloniceni 5,6; 1 Petru 1,13; vezi si comentariul de la 1 Petru 4,7, unde este folosit un cuvant grecesc diferit).

Vegheati. Gr. gregoreo (vezi comentariul de la 1 Tesaloniceni 5,6). Seriozitatea timpurilor de atunci si dificultatile care abundau l-au determinat pe apostolul Petru sa ii indemne pe crestini la o stricta autodisciplina.

Protivnicul. Gr. antidikos, ,,un adversar intr-un proces juridic”, prin urmare, ,,un vrajmas”. In original este folosit articolul hotarat, dand de inteles ca se stie bine cine este vrajmasul crestinului – este protivnicul.

Diavolul. Gr. diabolos (vezi comentariul de la Matei 4,1; Efeseni 4,27). In spatele persecutiei de care avea parte destinatarii acestei epistole, Petru il vede pe Satana (compara cu Iov 1,7).

Da tarcoale. Adica incearca diferite mijloace ca sa-si incolteasca prada. Poate ca Petru se gandea la declaratia din Iov 1,7, unde Satana este descris ca unul care face ,,cutreierarea” pamantul.

Ca un leu care racneste. Literal, ,,ca un leu racnind”, adica asemenea unui leu flamand care racneste pentru a inspaimanta si pentru a-si prinde prada – o ilustratie potrivita pentru diavol, care prin persecutie incearca sa-i inspaimante pe crestini si in felul acesta sa-i conduca la apostazie.

Cauta. Nici un leu nu asteapta ca prada sa vina in vizuina lui si nici Satana nu asteapta ca victimele sa cada singure in cursele lui. El da de multe ori tarcoale pentru a-i gasi si vana pe aceia pe care vrea sa-i prinda.

Sa inghita. [,,Sa devoreze”, KJV]. Literal, ,,a inghiti dintr-o data”, ,,a inghiti”. Asa cum un leu isi infuleca prada, tot asa diavolul ar vrea sa-si smulga victima din sanul bisericii si sa o inghita.



5:9 Impotriviti-va lui tari in credinta, stiind ca si fratii vostri in lume trec prin aceleasi suferinte ca voi.

Impotriviti-va. [,,Rezistati”, KJV]. Gr. anthistemi, ,,a se impotrivi”, mai degraba decat ,,a rezista”, pentru care a fost folosit un alt cuvant in v. 5 (,,sta impotriva”). Vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 18,6; Romani 13,2, unde anthistemi este tradus ,,a se impotrivi”. Petru ii indeamna pe credinciosi sa ia o pozitie hotarata impotriva diavolului, neingaduindu-i sa castige biruinta (vezi comentariul de la Iacov 4,7).

Tari. [,,Fermi”, KJV]. Gr. stereoi, ,,puternic”, ,,tare”, ,,ferm” (vezi comentariul de la 2 Timotei 2,19). Apostolul doreste sa alcatuim un front tare, ca o stanca, impotriva atacurilor pe care diavolul le aduce credintei noastre. Frica nu va aduce biruinta, ci doar o atitudine curajoasa il va indeparta pe inamic.

In credinta. Expresia greaca poate fi tradusa si ,,tari in credinta voastra”. In ce priveste conceptul de ,,credinta” ca un grup de doctrine, vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 6,7; Romani 1,5. O alta interpretare posibila este ,,prin credinta”, adica in armonie cu credinta pe care destinatarii aceste epistole o manifestasera deja (compara cu 1 Petru 1,5.7.9.21). Cele doua interpretari pot fi combinate, avand in vedere faptul cel credincios, daca este intemeiat pe doctrinele pe care le crede, va fi si bine echipat sa reziste atacurilor diavolului.

Stiind ca. Sau ,,stiind cum”.

Fratii. Mai degraba ,,fratietatea”, ca in cap. 2,17 (KJV).

In lume. Aceste cuvinte trebuie sa insemne ,,in alte parti ale lumii”, deoarece aceia carora le scria Petru traiau in aceeasi lume ostila ca si fratii lor. Pentru cuvantul ,,lume” (kosmos), vezi comentariul de la 1 Ioan 2,15. Pasajul intreg, ,,stiind ca … ca si voi” este plin de dificultati gramaticale, dar sunt posibile doua interpretari: (1) stiind ca prin aceeasi suferinta trec si fratii din alte parti ale lumii sau (2) stiind cum sa treaca prin aceeasi suferinta ca si fratii din alte parti ale lumii.

Trec. Gr. epiteleo, tradus ,,sa ducem … pana la capat” [,,sa desavarsim”] in 2 Corinteni 7,1, dar folosit in greaca clasica in sensul de ,,a plati deplin”, sens care s-ar prea putea sa fie intentionat si aici.

Aceleasi suferinte. Literal, ,,aceleasi lucruri de suferit”. Nu se stie sigur care este sensul in limba greaca. S-ar putea sa fie ,,este platit acelasi tribut de suferinte”.



5:10 Dumnezeul oricarui har, care v-a chemat in Hristos Isus la slava Sa vesnica, dupa ce veti suferi putina vreme, va va desavarsi, va va intari, va va da putere si va va face neclintiti.

Dumnezeul oricarui har. [,,Dumnezeul a tot harul”, KJV]. Mai degraba ,,Dumnezeul oricarui har”. Tatal este sursa oricarei insusiri bune (compara cu Iacov 1,17; 1 Petru 4,10). Referirea la Dumnezeu este in antiteza cu ,,protivnicul vostru”, care despre care se vorbeste in cap. 5,8.9. Apostolul i-a avertizat pe cititorii cu privire la lucrarile diavolului, dar acum le reaminteste ca Dumnezeu nu-i lasa sa se lupte cu propriile lor puteri omenesti.

V-a. [,,Ne-a”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza persoana a II-a plural, ,,v-a”.

Care v-a chemat. Sau ,,care a chemat”, o referire la invitatia facuta prin solia Evangheliei sau, intr-un sens mai larg, la chemarea originala a lui Dumnezeu, cuprinsa in planul de mantuire (vezi comentariul de la Romani 8,28–30; 1 Tesaloniceni 5,23.24).

In Hristos Isus. [,,Prin Hristos Isus”, KJV]. Literal, ,,in Hristos Isus”. Dovezile textuale favorizeaza omiterea numelui ,,Isus”. Dumnezeu ne cheama prin Fiul Sau (vezi comentariul de la 2 Corinteni 5,17). Unii comentatori prefera sa lege cuvintele ,,in Hristos” cu expresia ,,slava Sa vesnica”, sustinand ca Petru vorbeste aici despre slava vesnica descoperita in Domnul Hristos.

Slava Sa vesnica. Vezi comentariul de la Romani 8,30; compara cu Ioan 12,28; 17,22.

Dupa ce veti suferi. Adica dupa ce au trecut prin ,,incercarea de foc” iminenta (cap. 4,12). Petru nu minimalizeaza suferinta din prezent, dar priveste dincolo de ea (vezi comentariul de la Evrei 12,2). In Noul Testament se vorbeste pe fata despre perspectiva suferintei (Matei 5,10–12; 10,17.18; Romani 8,17.36; 2 Timotei 2,12).

Putina vreme. Vezi comentariul de la Apocalipsa 12,12. Desi persecutia s-ar putea sa para interminabila atunci cand cineva trece prin ea, durata ei este scurta in lumina vesniciei, iar crestinul se poate deprinde sa o priveasca din aceasta perspectiva (vezi comentariul de la 2 Corinteni 4,17).

Va va desavarsi. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,va desavarsi”, omitand pronumele ,,va” (vezi comentariul de la Matei 5,48). Verbul ,,a desavarsi” (katartizo) este tradus in alta parte ,,a carpi”, ,,a drege” (Matei 4,21; Marcu 1,19), ,,a face”, adica a pune in ordine, a aranja (Evrei 11,3), dar aici este folosit in sens moral, ,,a echipa deplin”. Dumnezeu Insusi (versiunea greaca este astfel emfatica) il va echipa pe crestin sa indure toate atacurile pe care Satana le-ar indrepta impotriva lui.

Va va intari. Gr. sterizo (vezi comentariul de la Romani 16,25; compara cu Romani 1,11; 2 Tesaloniceni 2,17; 3,3). Va va da putere. Vezi Efeseni 3,16; Filipeni 4,13; 2 Timotei 4,17; vezi comentariul la 1 Timotei 1,12.

Va va face neclintiti. Gr. themelioo, ,,a pune temelia”, de la themelios, ,,fundatie”, si de aici ,,a face stabil”. In versetul acesta Petru subliniaza faptul ca Dumnezeu il va inzestra pe credincios cu tot ce este necesar pentru a se impotrivi diavolului si agentilor lui omenesti, persecutorii.



5:11 A Lui sa fie slava si puterea in vecii vecilor! Amin.

A Lui sa fie. Sau ,,a Lui este”. Compara cu doxologiile din Romani 16,27; Filipeni 4,20; 1 Timotei 6,16; 1 Petru 4,11; 2 Petru 3,18; Iuda 25.

Slava. In ce priveste cuvantul ,,slava” (doxa), vezi comentariul de la Ioan 1,14; Romani 3,23. Pot fi citate importante dovezi textuale pentru omiterea cuvintelor ,,slava si”, lasand in doxologia aceasta numai cuvantul ,,putere”. Compara cu alaturarea cuvintelor ,,slava” si ,,puterea”, in 1 Petru 4,11.

Puterea. Literal, ,,stapanirea”.

In vecii vecilor. Vezi comentariul de la Apocalipsa 1,6.



5:12 V-am scris aceste putine randuri prin Silvan, care cred ca este un frate credincios, ca sa va sfatuiesc si sa va adeveresc ca adevaratul har al lui Dumnezeu este harul acesta, de care v-ati alipit.

V-am scris. Si anume in aceasta epistola.

Aceste putine randuri. [,,Pe scurt”, KJV]. Literal, ,,in putine [cuvinte]”. Apostolul avea mult mai multe de spus decat putea sa exprime in aceasta scurta scrisoare. Poate ca sosind la credinciosii din Asia Mica, Silvan avea sa completeze invatatura din epistola cu sfaturi verbale.

Prin Silvan. Epistola aceasta a fost scrisa de mana lui Silvan, care poate a fost secretarul lui Petru si a dus scrisoarea (vezi p. 547). O comparatie intre Faptele Apostolilor 18,5 si 2 Corinteni 1,19 confirma parerea ca Silvan este o alta forma a numelui Sila. Nu se stie inca de ce aceasta persoana este numita diferit in aceste locuri, dar e posibil ca Sila sa fie forma ebraica a numelui, iar Silvan, forma romana. S-ar putea deci ca secretarul lui Petru sa fi fost Sila, cel care l-a insotit pe Pavel in a doua sa calatorie misionara.

Se pare ca Sila era un crestin iudeu foarte apreciat in biserica din Ierusalim, care ajunsese sa fie convins de nevoia evanghelizarii neamurilor. El i-a fost tovaras credincios lui Pavel atat in vremuri bune cat si in timpurile grele (vezi Faptele Apostolilor 15,22.40.41; 16,19.37; 17,10.14; 18,5; 1 Tesaloniceni 1,1). Daca, asa cum se crede in general, prima epistola a lui Petru a fost scrisa din Roma (vezi p. 548), atunci se poate ca Sila, dupa ce lucrase cu Pavel in Corint, sa i se fi alaturat lui Petru in capitala Imperiului Roman (Faptele Apostolilor 18,5).

S-a sugerat ca Petru insusi a scris concluzia epistolei (vezi comentariul de la Galateni 6,11; 2 Tesaloniceni 3,17).

Un frate credincios. Literal ,,fratele credincios”. Din articolul hotarat s-ar putea deduce ca Silvan le era deja cunoscut credinciosilor si ca le-ar fi slujit personal in Asia Mica (vezi cap. 1,1). Articolul poate fi de asemenea interpretat intr-un sens posesiv, ,,al nostru”, sugerand mai degraba ca Petru il recomanda pe Silvan cititorilor, decat ca ei deja l-ar fi cunoscut.

[,,Pentru voi”, KJV]. Poate ca este o completare la cuvintele ,,prin Silvan” – ,,prin Silvan, pentru voi”. Epistola a fost scrisa si probabil dusa de Silvan.

Cred. [,,Asa cum presupun”, KJV]. Sau ,,asa cum socotesc”, sau ,,asa cum il consider”. Cuvintele acestea fac referire la ,,fratele nostru”. Petru dorea ca destinatarii epistolei sale sa cunoasca valoarea pe care el insusi i-o acorda lui Silvan, pentru ca astfel sa il stimeze si ei. Compara cu recomandarea pe care i-o face Pavel lui Tihic (Efeseni 6,21).

Sfatuiesc. [,,Indemn”, KJV]. Petru facuse lucrul acesta cu credinciosie de-a lungul intregii epistole (cap. 1,7.13; 2,1.2.11; 3,1; 4,1; 5,1). Adeveresc. [,,Marturisesc”, KJV]. Sau ,,dau marturie” (vezi v. 1).

Adevaratul har al lui Dumnezeu este harul acesta. In cap. 1,10 Petru foloseste cuvantul ,,har” cu referire la solia Evangheliei. Aici el il foloseste intr-un sens similar, pentru a scoate in evidenta ca Evanghelia pe care o sustinuse in toata epistola sa este solia autentica a harului lui Dumnezeu.

De care v-ati alipit. [,,In care stati”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,de care sa va alipiti”, ca un imperativ, indemnandu-i pe cititori sa stea neclintiti in Evanghelia pe care o primisera.



5:13 Biserica aleasa cu voi, care este in Babilon, va trimite sanatate. Tot asa si Marcu, fiul meu.

Biserica. Literal, propozitia aceasta spune: ,,Ea, care este in Babilon, va saluta”. Cuvantul ,,biserica” a fost adaugat de traducatori, desi pot fi citate si importante dovezi textuale pentru prezenta sa. Nu este sigur daca Petru se refera aici la o femeie crestina, poate sotia sa, care l-a insotit in calatoriile sale (vezi 1 Corinteni 9,5), sau la biserica crestina ,,din Babilon”. Cei mai multi comentatori prefera ultima explicatie.

Aleasa cu voi. Gr. suneklekte, ,,aleasa impreuna cu [altii]”. Credinciosii din Roma erau alesi impreuna cu credinciosii din Asia Mica, carora le scria Petru (vezi cap. 1,1.2). In ce priveste alegerea pentru mantuire, vezi Romani 8,33.

Babilon. Nu exista vreo dovada ca Petru ar fi lucrat vreodata in Babilonul real. Pe de alta parte, conform traditiei el si-a desfasurat ultima parte a lucrarii sale si a fost martirizat la Roma (compara cu AA 537, 538). Se stie ca primii crestini foloseau adesea numele ,,Babilon” pentru capitala romana, pentru a evita represalii politice (vezi Apocalipsa 14,8). Comentatorii sunt aproape in unanimitate de acord ca Petru foloseste aici termenul de Babilon pentru a face o referire voalata la Roma.

Marcu, fiul meu. Pentru comentarii cu privire la numele Marcus, forma latina a grecescului Markos, vezi Vol. V, pp. 563, 564. Unii sustin ca Marcu era chiar fiul lui Petru si vad in acest verset o simpla referire la familia lui Petru. Totusi, majoritatea comentatorilor interpreteaza metaforic expresia ,,fiul meu”, considerand ca este vorba despre un fiu spiritual al lui Petru, care i-a fost tovaras in ultima parte a lucrarii sale. Vezi referirile similare ale lui Pavel la Timotei si la Tit, in 1 Timotei 1,2; Tit 1,4.



5:14 Spuneti-va sanatate unii altora cu o sarutare de dragoste. Pacea sa fie cu voi cu toti care sunteti in Hristos Isus! Amin.

Sanatate. [,,Salutati-va”, KJV]. Gr. aspazomai (vezi comentariul de la Romani 16,3). Acelasi cuvant este tradus ,,va saluta” la 1 Petru 5,13 [KJV]. O sarutare de dragoste. Adica sarutare de iubire. Compara cu vorbirea lui Pavel (vezi Romani 16,16; 1 Corinteni 16,20; 2 Corinteni 13,12).

Isus. Pot fi citate importante dovezi textuale pentru omiterea acestui cuvant. Propozitia completa suna in felul acesta: ,,Pace cu noi cu toti in Hristos”. Petru foloseste cuvantul ,,pace” acolo unde Pavel foloseste ,,har” (compara cu Romani 16,24; 1 Corinteni 16,23; Efeseni 6,24; etc.). Nu este sigur daca expresia ,,in Hristos” aveau pentru Petru aceeasi semnificatie ca pentru Pavel (vezi comentariul de la 2 Corinteni 5,17). Se pare ca pentru Petru a fi ,,in Hristos” inseamna a fi crestin.

Amin. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru omiterea acestui cuvant. Vezi comentariul de la 2 Petru 3,18.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 2T 50 1–4DA 817; GW 183; 2T 345, 544 2 CT 282; 1T 209; 2T 221, 618; 6T 47 2, 3 AA 91; FE 223; PP 191 2–4AA 525 2–5GW 101 3 1T 466, 678; 2T 501, 506, 521, 646; 3T 421; 4T 268, 372; 5T 573, 614; 9T 276 3–8FE 225 4 MM 318; PP 192; 3T 481; 4T 35; 7T 39; 9T 136 4–6CT 282 5 AA 200; COL 363; TM 491; 3T 360; 5T 107; 9T 196 5–11AA 528 6 CT 235; TM 169, 313; 1T 707, 709; 4T 362, 378 6, 7 FE 239 7 MB 101; MH 71; PP 294; 2T 72 8 CT 283; EW 192; GC 510; SR 240; TM 333, 426; 1T 507; 2T 172, 287, 409; 3T 456, 575; 4T 207; 5T 146, 294, 384, 398 8, 9 2T 55; 3T 374, 570 10 2T 323, 517