Printable Mode1 Petru, 3
|
3:1 Tot astfel, nevestelor, fiti supuse si voi barbatilor vostri; pentru ca, daca unii nu asculta Cuvantul, sa fie castigati fara cuvant, prin purtarea nevestelor lor, Tot astfel. Sotiile crestine trebuie sa-si cinsteasca sotii prin cuvant si purtare (vezi comentariul de la Genesa 3,16; Efeseni 5,22.25). Nevestelor. Aici Petru confirma invataturile lui Pavel cu privire la etica familiei crestine (vezi comentariul de la Efeseni 5,22; Tit 2,5). Fiti supuse. Sau ,,fiti in continuare supuse”. Barbatilor vostri. Petru scoate in evidenta legatura unica a casatoriei. O sotie credincioasa trebuie sa aiba intotdeauna un spirit crestinesc, traind in pace chiar si cu un sot necredincios. Legamantul cu Hristos nu o elibereaza de legamantul anterior fata de sotul necredincios. Unii. Adica sotii necredinciosi. Nu asculta Cuvantul. Adica nu primesc si nu asculta Evanghelia. Nu era ceva neobisnuit ca o sotie sa primeasca adevarul in Domnul Isus Hristos si sotul ei sa-l respinga si sa fie impotrivitor. Cu toate acestea, sotia crestina nu trebuia sa caute sa se elibereze de legamantul de casatorie atata vreme cat sotul ei era de acord sa traiasca impreuna cu ea (vezi comentariul de la 1 Corinteni 7,12–15). Ea trebuia sa ramana cu barbatul ei, fiind o sotie supusa, nadajduind si rugandu-se ca viata ei evlavioasa sa-l castige la Domnul. Sa fie castigati. Si anume la credinta in Domnul Hristos. Fara cuvant. [,,Fara cuvantul”, KJV]. Literal, ,,fara un cuvant”, ,,fara vorbire”. Din versiunea greaca este clar ca aici prin ,,cuvant” nu se face referire la solia Evangheliei, ca in cealalta ocazie cand este folosit substantivul ,,Cuvantul” in acest verset. Avand in vedere faptul ca ,,purtarea” trebuie sa fie mijlocul prin care sa-i castige sotiile credincioase pe sotii lor necredinciosi, aici, in contrast, prin ,,cuvant” se face referire la convingerea personala. Uneori o sotie credincioasa ar putea fi ispitita sa initieze discutii si sa incerce sa-l convinga pe sotul ei prin dovezi logice. In general vorbind, aceasta nu este calea cea mai buna pentru a-l castiga pe un sot necredincios. O atitudine cicalitoare, polemica este straina de spiritul si de metodele Domnului Hristos. Purtarea. Gr. anastrophe, ,,purtarea” (vezi comentariul de la cap. 1,15). Stapanirea de sine, blandetea si lepadarea de sine sunt argumente carora nu li se poate raspunde, fiind de obicei mult mai eficiente decat vorbirea si argumentarea nesfarsita. 3:2 cand va vor vedea felul vostru de trai: curat si in temere. Cand va vor vedea. Literal, ,,cand vor privi de aproape” (vezi cap. 2,12). Felul … de trai. Vezi comentariul de la v. 1. Curat. [,,Cuminte”, KJV]. Sau ,,curat” (vezi comentariul de la 1 Timotei 5,22). Stilul si gustul unei sotii crestine trebuie sa fie modeste. Ea trebuie sa fie recunoscuta pentru decenta in toate lucrurile. In temere. [,,Cu temere”, KJV]. Adica temere sfanta de Dumnezeu (vezi 1 Petru 2,17.18; vezi comentariul de la Psalmi 19,9). Versetul acesta poate fi tradus astfel: ,,Dupa ce au observat de aproape purtarea voastra, curata in temere de Dumnezeu”. 3:3 Podoaba voastra sa nu fie podoaba de afara, care sta in impletitura parului, in purtarea de scule de aur sau in imbracarea hainelor, Podoaba. Gr. kosmos, ,,podoaba”, ,,ornament”, ,,impodobire” (vezi comentariul de la Isaia 3,16–24; 1 Timotei 2,9.10). Cuvantul ,,cosmetice” este derivat de la cuvantul grecesc kosmos. Nu ii sta bine unei femei crestine sa faca parada de imbracamintea si podoabele ei, pentru a trage atentia catre sine. Ea ar trebui sa atraga cel mai mult prin purtarea crestina (vezi comentariul de la 1 Petru 3,2). Impletitura parului. Aici Petru se refera la un fel de ,,impodobire” din antichitate, care nu reflecta un motiv ,,curat” (vezi comentariul de la v. 2). Impletirea complicata a parului, care lua si timp mult, erau un indiciu de bogatie in societatea greaca si romana de pe vremea lui Petru. Este evident ca motivul care statea in spatele unei asemenea coafuri era dorinta de a atrage atentia, motivatie care nu este in armonie cu principiile crestinismului. Vezi comentariul de la 1 Timotei 2,9. Purtarea de podoabe de aur. Femeile la moda din Imperiul Roman purtau multe inele, bratari la maini si la glezne. Dar ,,purtarea de podoabe de aur” nu se potrivea cu principiul modestiei si al simplitatii crestine. Imbracarea hainelor. Probabil ca este vorba de obiceiul de a schimba imbracamintea si podoabele de mai multe ori pe zi, pentru a face fata cerintelor societatii. Dorinta de a avea o garderoba bogata a fost o cursa inselatoare pentru barbatii si femeile din totdeauna. Banii care ar fi putut fi cheltuiti pe lucruri mai folositoare, atat pentru binele vesnic al datatorului cat si pentru al primitorului, sunt adesea irositi pe imbracaminte luxoasa. 3:4 ci sa fie omul ascuns al inimii, in curatia nepieritoare a unui duh bland si linistit, care este de mare pret inaintea lui Dumnezeu. Omul ascuns. Persoana launtrica, adevaratul eu (Romani 7,22; 2 Corinteni 4,16; Efeseni 3,16). Inimii. Adica personalitatea si caracterul. Folosirea timpului pentru impodobirea caracterul cu trasaturi crestinesti aduce mult mai multe beneficii decat pierderea timpului cu infrumusetarea exterioara, a trupului. Nepieritoare. Caracterul acesta, care ramane in veac, este haina neprihanirii pe care o fagaduieste Domnul Hristos tuturor celor care Il primesc prin credinta si care vin la El pentru calauzire (vezi comentariul de la Matei 22,11; Apocalipsa 3,18). Aceasta este podoaba pe care doreste Dumnezeu sa o poarte femeia crestina si care o va recomanda atat pe ea cat si religia ei inaintea sotului si a prietenilor ei necredinciosi, intr-un mod in care nimic altceva nu ar putea s-o faca. Duh. Adica dispozitia sufleteasca. Bland. Gr. praüs (vezi comentariul de la Matei 5,5). Simplitatea femeii crestine va iesi la iveala in contrast puternic cu atitudinea acelora care incearca sa atraga atentia cu impletituri de par batatoare la ochi, podoabe stralucitoare si imbracaminte la moda. Linistit. Linistea crestina nu depinde de modele schimbatoare, ci de Domnul Hristos, care este ,,acelasi ieri si azi si in veci” (Evrei 13,8) si a carui tovarasie este cu mult mai de pret decat cea a unor oameni nestatornici. De mare pret. Valoarea materiala a podoabelor de aur si a vesmintelor luxoase este lipsita de insemnatate in comparatie cu valoarea vesnica a barbatilor si a femeilor cu adevarat convertiti. 3:5 Astfel se impodobeau odinioara sfintele femei, care nadajduiau in Dumnezeu, si erau supuse barbatilor lor; Astfel. [,,In felul acesta”, KJV]. Adica impodobindu-si caracterul. Se impodobeau. Si anume cu un ,,duh bland si linistit” (vezi comentariul de la v. 4). Femei. Sau sotii. Nadajduiau. [,,Se incredeau”, KJV]. Gr. elpizo, ,,a nadajdui”. Aceste femei evlavioase isi puneau sperantele de recunoastere si siguranta in fagaduintele lui Dumnezeu. Dorintele lor erau in armonie cu planurile lui Dumnezeu pentru ele. Erau supuse. Ele nu cautau, ca o solutie la problemele maritale, sa-si desfaca legamintele de casatorie. Fara indoiala ca multe femei credincioase aveau de dat piept cu situatii extrem de dificile in caminurile lor, totusi intampinand cu statornicie si smerenie acele circumstante, au meritat aprobarea lui Dumnezeu. Ele au indurat incercarile cu calm. 3:6 ca Sara, care asculta pe Avraam, si-l numea domnul ei. Fiicele ei v-ati facut voi, daca faceti binele fara sa va temeti de ceva. Sara. Sotia lui Avraam este prezentata aici ca mama tuturor sotiilor evlavioase si ca o pilda pe care ele o pot urma fara ezitare. Si-l numea ,,domnul ei”. Sara il respecta pe Avraam si se supunea autoritatii pe care acesta o avea in familie (vezi comentariul de la Genesa 18,12). Fiicele. Sau ,,copiii”. Compara cu invatatura lui Pavel cu privire la Avraam, parintele nostru spiritual (vezi comentariul de la Romani 4,11; Galateni 3,7). Daca faceti binele. [,,Cata vreme faceti binele”, KJV]. Atat in caminul lor cat si in alte locuri, sotiile crestine trebuie sa urmeze pilda Sarei de bunatate si smerenie. O astfel de purtare le califica pe femeile crestine ca ,,fiicele” Sarei, la fel cum barbatii credintei manifesta calitatile parintelui lor spiritual, Avraam. De ceva. Gr. ptoesis, ,,frica”, ,,groaza” (compara cu Proverbe 3,25, LXX). Sotia crestina nu trebuie sa fie tulburata de situatiile inspaimantatoare care se ivesc uneori datorita atitudinii sotului necredincios, de problemele care sunt inerente cresterii copiilor sau de rautatea data pe fata de prietenii si vecinii necredinciosi. Indiferent de natura acestor probleme, ea trebuie sa pastreze un ,,duh bland si linistit” (1 Petru 3,4). Problemele vietii nu o descurajeaza, ci o apropie de Domnul. 3:7 Barbatilor, purtati-va si voi, la randul vostru, cu intelepciune cu nevestele voastre, dand cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor mosteni impreuna cu voi harul vietii, ca sa nu fie impiedicate rugaciunile voastre. La randul vostru. [,,La fel”, KJV]. Apostolul vorbeste acum despre datoriile sotilor. Asteptarile lui Dumnezeu de la sotul crestin nu sunt mai mici decat cele pe care le are de la sotia crestina. Cu intelepciune. [,,Potrivit cunostintei”, KJV]. Adica atent si prevazator, indeplinindu-si cu intelepciune si lepadare de sine toate datoriile vietii de casatorie. Sotia crestina trebuie sa il respecte pe sotul ei, in calitate de cap al familiei, dar el nu trebuie sa profite de privilegiile pe care le are. Manifestand intelepciunea nascuta din iubirea divina, sotul crestin nu va profita niciodata de pe urma sotiei sale si nici nu va avea de la ea pretentii nerezonabile (vezi comentariul de la 1 Corinteni 7,2–5). Dand cinste. Adica avand respect. Vas. Sau ,,instrument”, aici insemnand persoana. Mai slab. In comparatie cu barbatii. Vor mosteni impreuna. [,,Fiind impreuna mostenitori”, KJV]. In ochii lui Dumnezeu barbatii si femeile sunt egali si ,,vor mosteni impreuna” Imparatia vesnica. Harul vietii. Adica darul vietii vesnice, oferit de un Dumnezeu bun si milostiv (vezi comentariul de la Ioan 3,16). Sa nu fie impiedicate rugaciunile. Sotul care nu o trateaza pe sotia sa cu respect crestinesc nu trebuie sa se astepte ca Dumnezeu sa-i raspunda la rugaciuni (compara cu Matei 18,19). Dumnezeu nu poate sa-Si reverse binecuvantarile asupra barbatilor care in relatiile cu sotiile lor dau pe fata egoism, tiranie si pretentii absurde. Intr-un anumit sens, rugaciunile sotiei maltratate anuleaza rugaciunile fatarnice ale sotului ei. 3:8 Incolo, toti sa fiti cu aceleasi ganduri, simtind cu altii, iubind ca fratii, milosi, smeriti. Incolo. [,,In cele din urma”, KJV]. Petru s-a adresat crestinilor in general (cap. 2,1–17), si apoi sclavilor crestini (v. 18–25), sotiilor crestine (cap. 3,1–6) si sotilor crestini (v. 7). Acum isi reia indemnurile catre toti crestinii. Toti. Adica toti cei care erau ,,straini imprastiati” prin toata Asia Mica (vezi comentariul de la cap. 1,1), si, intr-un sens mai larg, toti crestinii de pretutindeni, din toate timpurile. Cu aceleasi ganduri. [,,Cu un singur gand”, KJV]. Gr. homophrones, ,,cu acelasi gand”, ,,uniti in spirit”, ,,armoniosi”. Armonia dintre gandurile si faptele credinciosilor cere unitate cu privire la doctrinele fundamentale si cu privire la obiectivele si metodele bisericii. Dar unitatea nu cere uniformitate absoluta in fiecare amanunt. Atata vreme cat oamenii gandesc, trebuie neaparat sa existe deosebiri de opinii cu privire la chestiunile mai mici. Dar, in ciuda acestei diversitati, poate exista un acord comun cu privire la principii si metode de organizare. De fapt unitatea este mai mult o chestiune de inima decat de minte. Daca mandria este inlaturata din dorinta de conlucrare, atunci crestinii ar trebui sa fie in stare sa lucreze impreuna armonios, in ciuda deosebirilor de opinii. Atunci divergentele vor scadea si toti vor fi uniti cu legatura iubirii (vezi comentariul de la Ioan 17,21; Romani 12,10.16). Simtind cu altii. [,,Avand mila”, KJV]. Gr. sumpathes, ,,a suferind cu [altul]”, de unde si cuvantul ,,simpatie”. Vezi comentariul de la 1 Corinteni 12,26. Iubind ca fratii. Vezi comentariul de la 1 Petru 1,22 si de la Matei 5,43–48. Milosi. Gr. eusplagchnoi, ,,plin de compasiune”, ,,bun al inima”. Vezi comentariul de la Efeseni 4,32. Smeriti. [,,Curtenitori”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza folosirea cuvantului ,,smeriti”. Vezi comentariul de la Matei 11,29; Romani 12,16; 2 Corinteni 12,21. 3:9 Nu intoarceti rau pentru rau, nici ocara pentru ocara; dimpotriva, binecuvantati, caci la aceasta ati fost chemati: sa mosteniti binecuvantarea. Nu intoarceti. Literal, ,,nu dati inapoi”. Rau pentru rau. Vezi comentariul de la Matei 5,39; Romani 12,17; 1 Tesaloniceni 5,15. Ocara. Sau ,,maltratare” (vezi comentariul de la cap. 2,23). Binecuvantati. Vezi comentariul de la Romani 12,14. Caci la aceasta ati fost chemati. Dumnezeu ne-a chemat sa fim crestini nu doar pentru a beneficia noi insine de binecuvantari, ci si pentru a-i putea ajuta si pe altii. Adevaratul crestin va cauta cai prin care sa poata fi o binecuvantare pentru altii. Vezi comentariul de la Matei 5,43.44. Sa mosteniti binecuvantarea. Cea mai mare binecuvantare pe care o poate primi cineva este de a fi o binecuvantare pentru altii. In imparatia vesnica a lui Dumnezeu vor ajunge doar barbati si femei care au urmarit in viata sa le impartaseasca si altora din fericirea lor. Intr-un univers desavarsit singura preocupare a fiecarei fiinte inteligente este fericirea altora. 3:10 Caci cine iubeste viata, si vrea sa vada zile bune, sa-si infraneze limba de la rau, si buzele de la cuvinte inselatoare. Cine. [,,Cine va”, KJV]. Literal, ,,cine vrea sa”, adica doreste sa. Acesta este spiritul care anima inima lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Ioan 3,16) si care il va caracteriza si pe poporul Sau (vezi comentariul de la Matei 25,40). Aici (1 Petru 3,10–12) apostolul incepe un citat din Psalmi 34,12–16 (vezi comentariul de acolo). Desi este inconjurat de problemele vietii (vezi 1 Petru 2,12–20), credinciosul sincer va trai o viata deplina, valoroasa, aducandu-le fericire altora. Iubeste viata. Fragmentul din originalul ebraic, de la Psalmi 34,12, de unde citeaza Petru, zice literal: ,,gaseste placere in viata”, si anume in viata aceasta pamanteasca. Vezi comentariul de la Matei 10,39. Sa vada zile bune. Adica zile care sa-i aduca adevarata satisfactie. Sa-si infraneze limba. Cat de multe prietenii, cat de multe vieti promitatoare au fost spulberate printr-un cuvant necugetat! Calvin Coolidge spunea odata: ,,Niciodata n-am fost ranit de ceva ce n-am spus”. Cel care vede ca este greu ,,sa-si infraneze limba” ar face bine daca si-ar insusi rugaciunea din Psalmi 141,3. Vezi comentariul de la Proverbele 15,1.28; 17,27.28; 18,21; 29,11; Iacov 1,19.26; 3,2–18. Cuvinte inselatoare. Vezi comentariul de la cap. 2,1.22. 3:11 Sa se departeze de rau si sa faca binele, sa caute pacea, si s-o urmareasca. Sa. Celor doua indemnuri negative din v. 10 le urmeaza patru indemnuri pozitive. Sa se departeze de rau. Literal, ,,sa se abata de la rau”, adica de la a le face rau altora. Crestinul va evita sa le faca vreun rau celorlalti. Sa faca binele. Adica sa le faca bine altora. Crestinul va profita de orice ocazie pentru a-i vorbi de bine pe ceilalti (v. 10) si pentru a face tot binele pe care il poate face altora (v. 11). Pacea. Vezi comentariul de la Ieremia 6,14; Evrei 12,14. S-o urmareasca. Pentru a pastra pacea trebuie facut ceva in aceasta privinta. 3:12 Caci ochii Domnului sunt peste cei neprihaniti, si urechile Lui iau aminte la rugaciunile lor. Dar Fata Domnului este impotriva celor ce fac raul. Caci. Sau ,,deoarece”. Aici Petru arata motivul pentru care crestinii ar trebui sa se abata de la rau si sa faca binele. Ochii Domnului. Compara cu Psalmi 33,18; Evrei 4,13. Neprihaniti. Adica cei care asculta de indemnul din v. 11. Urechile Lui. Dumnezeu nu doar ca vegheaza asupra celor care aleg sa Ii slujeasca, dar este ii si asculta cand acestia cer har ca sa ,,faca binele” si indurare cand au dat gres in indeplinirea acestui deziderat. Fata Domnului este impotriva. Dumnezeu va pune stavile in calea celor care obisnuiesc sa-i vorbeasca de rau pe altii si sa le faca rau (vezi comentariul de la Matei 6,15). Fac raul. Raul le caracterizeaza viata, insemnandu-i ca oameni rai. Cei a caror preocupare este sa le faca rau altora nu se pot astepta ca Dumnezeu sa-i ajute. 3:13 Si cine va va face rau, daca sunteti plini de ravna pentru bine? Va va face rau. In general vorbind, cei care isi fac o ocupatie din a le face bine altora sunt rasplatiti in acelasi fel. Plini de ravna. [,,Adepti”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,plini de ravna”. O viata caracterizata de ravna de a face binele altora ii va lipsi pe necredinciosi de orice motiv de a-i acuza pe nedrept si de a se purta urat cu crestinii (compara cu Romani 8,33–35). Aceasta nu inseamna insa ca va disparea orice impotrivire, deoarece chiar si Domnul Isus a fost acuzat pe nedrept si maltratat. Cu siguranta ca urmasii Lui nu trebuie sa se astepte la un tratament mai bun decat acela de care a avut parte El (vezi comentariul de la Ioan 15,20). 3:14 Chiar daca aveti de suferit pentru neprihanire, ferice de voi! N-aveti nici o teama de ei, si nu va tulburati! Chiar daca. [,,Dar daca”, KJV]. Sau ,,dar chiar daca”. Pentru neprihanire. Vezi comentariul de la Matei 5,10.11; 1 Petru 2,20. Persecutia trebuia sa vina, iar credinciosii trebuiau sa fie pregatiti pentru ea. Ferice. Gr. makarios, tradus si ,,binecuvantat” (vezi comentariul de la Matei 5,3.) N-aveti nici o teama de ei. Adica de incercarile lor de a va face sa va temeti. Propozitia aceasta ar putea fi parafrazata astfel: ,,Nu-i lasati sa va inspaimante”. ,,Nadejdea mantuirii” crestine este un ,,coif” (1 Tesaloniceni 5,8) menit sa apere increderea in puterea lui Dumnezeu de a-l elibera pe poporul Sau de uneltirile celor rai. Nu va tulburati. Gr. tarasso, ,,a zapaci”, ,,a dezordona”, acest cuvant fiind folosit si de Domnul Hristos cand i-a sfatuit pe ucenicii Sai: ,,Sa nu vi se tulbure inima” (Ioan 14,1). Niciodata nu trebuie sa uitam ca Dumnezeu este pe tronul universului, tinand in mana Sa vietile oamenilor consacrati (compara cu Romani 8,31). Pot fi citate dovezi textuale importante pentru omiterea cuvintelor ,,nu va tulburati”. 3:15 Ci sfintiti in inimile voastre pe Hristos ca Domn. Fiti totdeauna gata sa raspundeti oricui va cere socoteala de nadejdea care este in voi; dar cu blandete si teama, Sfintiti. Sau ,,respectati”, ,,adorati”. Prima parte a v. 15 este un citat din Isaia 8,13. In inimile voastre. Sfintindu-L in inima pe Domnul Isus Hristos ca Prieten si Pazitor, crestinul va primi un optimism stabilizator care nu va da gres niciodata. Vezi comentariul de la Galateni 2,20. Pe Hristos ca Domn. [,,Pe Domnul Dumnezeu”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,pe Domnul”, adica pe Domnul Hristos. Traducerea aceasta Il identifica pe ,,Domnul” – Iehova – din cartea lui Isaia (cap. 8,13) cu Domnul Isus Hristos. In ce priveste natura divina a Domnului Hristos, vezi Vol. V, p. 917. Sa raspundeti. Gr. apologia, ,,aparare” (vezi comentariul de la 1 Corinteni 9,3). Oamenii inteligenti ar trebui sa fie intotdeauna gata sa-si justifice credinta si purtarea. Socoteala de nadejdea. [,,Motivul nadejdii”, KJV]. Sau ,,socoteala cu privire la nadejdea”. Nadejdea crestina se concretizeaza in Domnul Isus Hristos (1 Timotei 1,1) si aduce bucurie (Romani 5,2; 12,12) deoarece fagaduieste viata vesnica (Tit 1,2; 3,7). Singura cale prin care credinciosul isi poate dezvolta caracterul este cresterea continua in intelegerea voii lui Dumnezeu. Noi trebuie sa crestem ,,in harul si in cunostinta Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos” (2 Petru 3,18; vezi Efeseni 4,13; Filipeni 1,9; Coloseni 1,9.10; vezi comentariul de la Efeseni 1,17). Oamenii onesti au dreptul sa se astepte de la crestini sa fie in stare sa-si prezinte convingerile intr-un mod inteligent si convingator. De fapt credinciosii trebuie sa fie pregatiti sa isi apere credinta in fata celor mai agere minti. Adevarul este rational si nu se teme niciodata de argumente. In voi. Inainte de a vorbi altora despre adevar, trebuie sa-l intelegem noi insine. In plus, pe masura ce inteleg tot mai bine adevarul, asa cum este el in Domnul Isus, crestinii vor reflecta tot mai mult in viata lor caracterul Domnului Hristos. Daca vrem ca marturia noastra sa aiba efect, atunci trebuie sa traim principiile crestine. De cele mai multe ori o biserica este judecata nu pe baza teologiei sau a predicilor tinute de slujbasii ei, ci pe baza marturiei date de credinciosi in vorbire si in purtare. Blandete. [,,Smerenie”, KJV]. Sau ,,amabilitate”. Adevarul poate sa fie respins daca e comunicat cu aroganta si intr-un spirit de controversa. Scopul adevarului este de a-i face pe oameni asemenea Domnului Hristos, dar daca nu este prezentat intr-un spirit crestinesc, adevarul isi pierde atractivitatea. Teama. Adica teama de Dumnezeu (vezi comentariul de la Psalmi 19,9). 3:16 avand un cuget curat; pentru ca cei ce barfesc purtarea voastra buna in Hristos, sa ramana de rusine tocmai in lucrurile in care va vorbesc de rau. Avand. Sau ,,tinand”, ,,pastrand”. Cuget. [,,Constiinta”, KJV]. Gr. suneidesis, literal, ,,cunoasterea de sine”, sugerand cunoasterea propriilor ganduri (vezi comentariul de la Romani 2,15). Respectul pentru altii, ca sa nu mai vorbim de respectul de sine, nu poate fi zidit pe o alta temelie decat ,,un cuget curat”. Cei ce barfesc. Vezi comentariul de la cap. 2,12. Purtarea. Gr. anastrophe, ,,purtare [morala]” (vezi cap. 2,12; vezi comentariul de la cap. 1,15). In Hristos. Adica in armonie cu principiile crestine. Sa ramana de rusine. Purtarea onorabila a sfintilor facuti de ocara dovedeste ca acuzatorii lor sunt niste mincinosi. Va vorbesc de rau. Gr. epereazo, ,,a trata abuziv” (compara cu Matei 5,44; Luca 6,28; vezi comentariul de la 1 Petru 2,12). 3:17 Caci este mai bine, daca asa este voia lui Dumnezeu, sa suferiti pentru ca faceti binele decat pentru ca faceti raul! Voia lui Dumnezeu. Satana – nu Dumnezeu – este cauza suferintei (vezi comentariul de la Iov 42,5; Psalmi 38,3; 39,9; Iacov 1,2–5.13). Dar Dumnezeu stie cand este necesara suferinta pentru dezvoltarea caracterului, si de aceea ingaduie ca ea sa vina (vezi comentariul de la Evrei 2,9; 1 Petru 2,19). Pentru ca faceti binele. Compara cu cap. 2,12.20. 3:18 Hristos, de asemenea, a suferit odata pentru pacate, El, Cel neprihanit, pentru cei nelegiuiti, ca sa ne aduca la Dumnezeu. El a fost omorat in trup, dar a fost inviat in duh, Hristos, de asemenea. In momentul acela destinatarii acestei epistole fie treceau prin persecutie, fie aveau in fata aceasta perspectiva iminenta (vezi cap. 3,14–17; 4,12–16.19). Petru ii incuraja sa nu considere aceasta ,,incercare de foc” ca ceva ,,ciudat” sau nemaiauzit (cap. 4,12), tinand cont de faptul ca ,,Hristos de asemenea a suferit odata” (cap. 3,18). Era privilegiul lor de a avea ,,parte de patimile lui Hristos”, adica de a suferi la fel ca Domnul si Invatatorul lor (1 Petru 4,13; compara cu Ioan 15,20). El le daduse o pilda despre felul cum trebuie sa rabde suferinta (1 Petru 2,20–23). Mai mult, Domnul Hristos era biruitor prin suferinta (vezi cap. 1,11; 4,13; 5,1). El S-a ridicat dintre morti proslavit (vezi mai jos, comentariul de la ,,facut viu” si de la v. 21; vezi si comentariul de la cap. 1,11; 5,1). Domnul Isus S-a inaltat la cer, unde ,,ingerii, stapanirile si puterile” I s-au ,,supus” (cap. 3,22). El i-a instiintat pe urmasii Sai ca si ei trebuiau sa se astepte la ,,necazuri”, dar a adaugat: ,,Indrazniti, Eu am biruit lumea” (Ioan 16,33). Biruinta Lui prin suferinta era asigurarea ca si ei vor birui in ,,incercarea de foc” care le statea inainte. Petru ii avertiza pe destinatarii epistolei sale sa nu faca nimic prin care ar merita suferinta (1 Petru 2,20; 3,16.17; 4,15), ci sa fie siguri ca sufereau doar ,,pentru neprihanire” (cap. 3,14) si pentru ca faceau binele (cap. 3,17; vezi comentariul de la cap. 4,14). La fel, Domnul Hristos a suferit ,,pentru [ale noastre] pacate, El, Cel Neprihanit, pentru cei nelegiuiti” (cap. 3,18; vezi si comentariul de la cap. 2,24); El nu facuse nimic ca sa merite pedeapsa pe care a suferit-o. De aceea, cei care L-au chinuit pe Domnul Hristos si care ii chinuiesc pe ai Sai merita pedeapsa cuvenita pentru nelegiuirea lor. Destinatarii acestei epistole puteau fi siguri ca, la timpul cuvenit, Dumnezeu are sa ii judece pe asupritorii lor si sa le rasplateasca dupa faptele lor (cap. 4,5.17.18). Ei aveau exemplul Domnului Hristos, care ,,Se supunea dreptului Judecator” (cap. 2,23). Ca si Mantuitorul, acesti crestini erau inocenti si puteau fi siguri ca intr-o zi se va face dreptate. Avand in vedere toate acestea, crestinilor carora le scria Petru nu trebuia sa le ,,fie rusine” sa sufere in calitate de crestini (cap. 4,16), ci ei trebuiau sa fie fericiti, stiind ca ,,la aratarea slavei Lui” se vor bucura si veseli (v. 13). Era ,,ferice” de ei cand erau ,,batjocoriti pentru Numele lui Hristos”, ,,fiindca Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu”, se odihnea peste ei (v. 14). Domnul Hristos ,,a patimit in trup” pentru noi (v. 1), si este privilegiul nostru sa fim ,,batjocoriti pentru Numele lui Hristos” (v. 14). A suferit. Dovezile textuale sunt impartite intre exprimarea aceasta si ,,a murit”. Verbul ,,a suferit” se potriveste mai bine cu contextul si cu ideea paralela din cap. 2,21 (vezi comentariul de acolo). Odata. Vezi comentariul de la Evrei 9,26. Pentru pacate. Domnul Hristos a platit pedeapsa pentru pacatele fiecarui om (vezi comentariul de la 1 Corinteni 15,3; 2 Corinteni 5,14; Evrei 4,15; 1 Ioan 2,2; vezi Vol. V, p. 918), desi El nu avea nici un pacat (vezi comentariul de la 1 Petru 2,22). Cel Neprihanit. Adica Domnul Hristos (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 3,14). Pentru. Gr. huper, ,,in favoarea”, ,,in folosul”, ,,in locul”. Elementul cel mai insemnat al mortii Domnului Hristos este natura ei loctiitoare. El a murit, nu ca un om bun, dand un exemplu nobil, ci ca Mantuitor al pacatosilor (vezi comentariul de la Isaia 53,4.5; Matei 20,28; 1 Petru 2,24; compara cu DA 25). Ca sa ne aduca la Dumnezeu. Adica sa fim din nou in favoarea divina. Vezi comentariul de la Romani 5,1.2. A fost omorat. Literal, ,,intr-adevar, fiind dat la moarte”. Restul acestui verset explica prima parte – Domnul Hristos ,,a suferit odata pentru pacate” ,,a fost omorat in trup” si poate ,,sa ne aduca la Dumnezeu” datorita faptului ca ,,a fost inviat in Duh [‚de Duhul’, KJV]”. Domnul Hristos a suferit pana la moarte; cu siguranta ca suferintele noastre ,,pentru neprihanire” nu le pot intrece pe ale Lui. Si daca El a biruit moartea, noi nu trebuie sa ne temem de ,,incercarea de foc … care a venit … ca sa” ne ,,incerce” (1 Petru 4,12.13; vezi comentariul de la 2 Corinteni 13,4). In trup. Literal, ,,in carne”, sau ,,in ce priveste carnea”, adica in ce priveste natura fizica pe care a luat-o Domnul Hristos la intrupare. El a inviat avand natura umana proslavita, pe care o vor avea toti cei rascumparati (vezi comentariul de la 1 Corinteni 15,38.48). A fost inviat. Literal, ,,facut viu” (compara cu 1 Corinteni 15,45). In duh. [,,De Duhul”, KJV]. Dovezile textuale atesta exprimarea ,,in duh” sau ,,cu privire la duh”. Exprimarea ,,de Duhul” (en to pneumati) nu are suport in manuscrisele vechi. Ultima parte a versetului poate fi tradusa literal: ,,a fost omorat, intr-adevar, in trup [sarki], dar a fost inviat in duh [pneumati]”. Constructiile paralele ,,in duh” si ,,in carne” par sa fie un argument impotriva ideii ca aici se face referire la Duhul Sfant. Cu alte cuvinte, consecventa pare sa ceara fie traducerea ,,in carne … in duh”, fie traducerea ,,prin carne [insemnand ‚prin fiinta umana’] … prin Duhul”. Totusi, expresia ,,prin fiinta umana” nu mai este folosita in alta parte in Noul Testament si nu prea are sens. Cand se foloseste in alta parte in Noul Testament expresia ,,in carne … in duh” sau echivalentul ei, cu privire la Domnul Hristos, atunci cuvantul ,,carne” se refera la existenta pamanteasca a Domnului Hristos, ca o fiinta umana, iar cuvantul ,,duh” face referire la existenta Lui ca fiinta divina, dupa inviere. Compara cu remarcabila antiteza similara din Romani 1,3.4 (vezi comentariul de acolo). Intrupat, Domnul Hristos era, dupa toate aparentele, o fiinta umana; dupa inviere, desi a pastrat natura umana, a devenit din nou esential o fiinta spirituala (vezi Vol. V, pp. 917–919; compara cu Ioan 4,24). Compara si cu 1 Timotei 3,16, unde versiunea greaca spune literal: ,,in carne” si ,,in spirit”. Noteaza expresiile paralele din 1 Petru 4,6, ,,in trup” si ,,in duh”, aplicate la fiintele umane (vezi comentariul de acolo). Pentru o clarificare a intelesului si a fortei declaratiei lui Petru, vezi Romani 14,9; 2 Corinteni 13,4. Faptul ca Domnul Hristos a murit cu adevarat ,,in trup”, nu a insemnat sfarsitul existentei Sale. El ,,a fost inviat”, desi, incepand cu momentul acela, natura Sa umana a fost mai pe deplin subordonata naturii Lui divine, sau spirituale [,,in duh”] (vezi comentariul de la Luca 24,39; compara cu Vol. V, pp. 918, 919), decat atunci cand a trait pe pamant, ca om intre oameni. Faptul minunat ca Domnul Hristos cel crucificat traieste mai departe este prezentat aici ca o asigurare ca cei care au parte de suferintele Lui nu trebuie sa se teama ca persecutia va pune capat pentru totdeauna existentei lor (compara cu 2 Corinteni 13,4). Domnul Hristos a triumfat asupra mortii, si cei care sufera impreuna cu El trebuie sa fie la fel de siguri ca vor trece biruitori prin incercarile de foc ale vietii. Compara cu argumentatia lui Pavel din 1 Corinteni 15,13–23, unde apostolul scoate in evidenta faptul ca invierea Domnului nostru este o garantie ca cei care au adormit in El vor trai din nou. 3:19 in care S-a dus sa propovaduiasca duhurilor din inchisoare, In care. [,,Prin care”, KJV]. Sau ,,cu privire la care”, ,,in virtutea caruia”. Nu s-a ajuns inca la o concluzie unanima, daca ,,in care” [,,prin care”] se refera la ,,Duhul” (v. 18) sau la ideea generala din v. 18. Unii dintre cei care accepta exprimarea ,,in duh” din v. 18 (vezi comentariul de acolo) sustin ca prin cuvintele ,,in care” se face referire la ,,duh” si considera ca in v. 19 se declara ca intre rastignire si inviere Domnul Hristos ,,a predicat” asa-ziselor spirite imateriale ale antediluvienilor. Totusi, din adoptarea exprimarii ,,in duh” nu reiese neaparat concluzia aceasta. In plus, ea este total nebiblica si trebuie deci respinsa (vezi mai jos, la ,,duhurilor”). Urmatoarele trei explicatii date acestui pasaj dificil sunt toate in armonie cu invatatura generala a Scripturii cu privire la starea omului in moarte: 1. 1. Cuvintele ,,in care” [,,prin care”, KJV] se refera la substantivul propriu ,,in Duhul” [KJV] (adica Duhul Sfant) si deci in v. 19 se declara ca Domnul Hristos a predicat antediluvienilor prin Duhul Sfant, care a condus lucrarea lui Noe. 2. 2. Cuvintele ,,in care” [,,prin care”, KJV] se refera la exprimarea preferata, ,,in duh” (ca in traducerea Cornilescu), care se refera la preexistenta Domnului Hristos, care, la fel ca starea Sa de dupa inviere, cand a primit o natura proslavita, poate fi descrisa prin cuvintele ,,in duh”. Compara cu declaratia ,,Dumnezeu este Duh” (vezi comentariul de la Ioan 4,24). Domnul Hristos le predica antediluvienilor ,,cand se facea corabia”, deci in timpul preexistentei Sale. Vezi comentariul de la Evrei 9,14. 3. 3. Cuvintele ,,in care” [,,prin care”, KJV] se refera la v. 18 ca un tot, iar v. 19 inseamna ca, in virtutea mortii si invierii Sale inca viitoare, Domnul Hristos ,,a mers si a predicat” antediluvienilor ,,in duh”, prin lucrarea lui Noe. In virtutea faptului ca avea sa fie ,,omorat in trup”si ,,inviat in duh” (v. 18), prin Noe El a predicat mai dinainte mantuirea, iar persoanele care au primit-o ,,au fost scapate prin apa”. La fel, doar prin ,,invierea lui Isus Hristos” poate botezul sa ne mantuiasca (v. 21). Cea dintai dintre aceste trei explicatii e posibila doar daca este adoptata exprimarea ,,de Duhul” (vezi comentariul de la v. 18). A doua si a treia se armonizeaza mai bine cu constructia greaca (a versetelor 18, 19), cu contextul imediat si cu pasajele paralele din Vechiul Testament. [,,De asemenea”, KJV]. [KJV: ,,in care S-a dus de asemenea sa propavaduiasca duhurilor din inchisoare”]. Aceste cuvinte fac referire la pronumele ,,ne” (v. 18). Planul ca la Golgota Domnul Isus ,,sa ne aduca la Dumnezeu” a fost disponibil si pentru antediluvieni. De fapt nu exista alta solutie pentru ca oamenii sa poata scapa din robia diavolului (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 4,12). S-a dus sa propovaduiasca. Este accentuat faptul ca a propavaduit, nu ca a mers. Cuvantul tradus ,,propovaduit” (kerusso) este cuvantul folosit pentru predicarea Domnului Hristos pe cand era pe pamant. Cu privire la timpul cand a avut loc predica la care se face referire aici, vezi comentariul de la v. 20. Duhurilor. Gr. pneumata, pluralul lui pneuma, ,,vant”, ,,suflare”, ,,spirit” (vezi comentariul de la Luca 8,55; vezi si comentariul de la Numeri 5,14). Suflarea [,,respiratia”] este una din caracteristicile de baza ale fiintelor vii si, printr-o figura de vorbire (sinecdota), in care o parte caracteristica a unui lucru reprezinta totul/intregul, pneuma inseamna ,,persoana”. Compara cu 1 Corinteni 16,18, unde ,,duhul meu” inseamna ,,eu”; vezi si Galateni 6,18; 2 Timotei 4,22 etc., unde ,,duhul vostru” inseamna ,,voi” (compara cu Filipeni 4,23). Vezi comentariul de la Evrei 12,9.23; compara cu Numeri 16,22; 27,16. Asadar cuvantul ,,duhurilor” poate face referire la fiintele umane vii. De fapt se pare ca prima parte a versetului 20 identifica aceste duhuri cu oamenii care traiau pe pamant chiar inainte de Potop. Ele erau fiinte umane tot atat de reale si vii ca si cele ,,opt suflete” din v. 20. Unii sustin ca din cap. 3,18–20 si cap. 4,6 reiese ca sufletul este nemuritor, ca omul este constient dupa moarte si ca in intervalul dintre crucificare si inviere Domnul Hristos a coborat in Hades, taramul figurat al celor morti (vezi comentariul de la Matei 11,23), pentru a le predica sufletelor imateriale care lancezeau acolo. Dar logica acestui punct de vedere cere ca ,,duhurile” la care se face referire aici sa fi fost intr-un fel de purgatoriu pe vremea cand Domnul Hristos le-a predicat si deci scopul predicarii Sale sa fi fost de a le oferi o a doua ocazie la mantuire si astfel posibilitatea de a iesi din purgatoriu. Dar cei mai multi din protestantii care cred ca Petru sustine aici starea constienta a omului dupa moarte, ar fi scandalizati sa accepte doctrina papala a purgatoriului si doctrina la fel de nebiblica a unei a doua ocazii. Cei care sustin ca aici Petru sprijina credinta lor in asa-zisa nemurire naturala a sufletului, trebuie de asemenea sa explice de ce Domnul Hristos ar fi partinitor fata de duhurile pacatosilor morti din timpul lui Noe si nu le-ar da si oamenilor din celelalte generatii o ocazie asemanatoare. Scripturile arata lamurit ca doar in aceasta viata poate omul sa accepte mantuirea si ca la moarte timpul sau de har se incheie (vezi comentariul de la Matei 16,27; Luca 16,26–31; Romani 2,6; Evrei 9,27; compara cu Ezechiel 18,24; Apocalipsa22,12). Ele de asemenea invata ca mortii nu sunt constienti (vezi comentariul de la Psalmi 146,4; Eclesiastul 9,5.6; Matei 10,28; Ioan 11,11; 1 Tesaloniceni 4,13; vezi si comentariul de la Genesa 2,7; Eclesiastul 12,7). Asadar conceptia ca aceste duhuri sunt fiinte imateriale, constiente, in stare de a auzi si de a accepta Evanghelia, contrazice numeroasele invataturi clare ale Scripturii. Ar trebui observat faptul ca Petru nu spune ca Domnul Hristos a predicat duhurilor imateriale. A argumenta ca oamenii din timpul lui Noe nu au avut ocazii suficiente sa fie salvati inseamna a trece cu vederea faptul ca Noe era un ,,propovaduitor al neprihanirii” pentru generatia sa (2 Petru 2,5) si ca ei au lepadat in mod intentionat solia pe care Dumnezeu le-o trimisese prin el (1 Petru 3,20, vezi comentariul de acolo). ,,Indelunga rabdare a lui Dumnezeu” n-ar mai fi fost ,,in asteptare, in zilele lui Noe, cand se facea corabia” (v. 20), daca celor pe care Dumnezeu ii chema cu atata dragoste nu li s-ar fi dat ocazia de a crede si de asculta. Inchisoare. Gr. phulake, ,,straja”, ,,paza”, deci un loc unde oamenii erau supravegheati si paziti, o ,,inchisoare”. Contextul este cel care hotaraste daca Petru vorbeste aici la propriu sau la figurat. Daca este inteleasa al propriu, aceasta ,,inchisoare” ar fi, asa cum sustin unii, un loc unde sufletele celor decedati, ca duhurile din v. 19, sunt pazite pana cand li se hotaraste soarta. Daca este inteles la figurat, cuvantul ,,inchisoare” se refera la starea spirituala a ,,duhurilor” ,,razvratite”. Pentru folosirea figurata a cuvantului ,,inchisoare”, vezi Isaia 42,7; compara cu Isaia 61,1; Luca 4,18. Cat de legati erau antediluvienii in inchisoarea pacatului este evident din Genesa 6,5–13 si din faptul ca numai opt persoane au scapat din ea (1 Petru 3,20). Numai Domnul Hristos poate sa-i elibereze pe oameni din obiceiurile si dorintele rele prin care ii incatuseaza Satana. 3:20 care fusesera razvratite odinioara, cand indelunga rabdare a lui Dumnezeu era in asteptare, in zilele lui Noe, cand se facea corabia, in care au fost scapate prin apa un mic numar de suflete, si anume opt. Razvratite. [,,Neascultatoare”, KJV]. Gr. apeitheo, ,,a nu crede”, ,,a nu asculta”, implicand necredinta deliberata si neascultare intentionata. Pacatosii de pe vremea lui Noe aveau destula lumina pentru a lua o hotarare inteligenta si nu mai avea nevoie de o a doua ocazie. De fapt ei erau atat de razvratiti incat Dumnezeu nu mai putea sa-i tolereze (vezi Genesa 6,5–13). Cu toate acestea, ,,indelunga rabdare a lui Dumnezeu” a asteptat ca ei sa se pocaiasca. Daca i-a asteptat pe ei, cu siguranta ca ne va astepta cu rabdare si pe noi. Odinioara. [,,Candva”, KJV]. Sau ,,mai inainte”. Cand. Adica atunci cand ,,duhurile” – antediluvienii – erau neascultatoare si cand ,,indelunga rabdare a lui Dumnezeu era in asteptare” pentru ele, pe ,,cand se facea corabia”. Era in asteptare. [,,Astepta”, KJV]. Gr. apekdechomai, ,,a astepta cu rabdare”. Dumnezeu tanjeste ca pacatosii sa se pocaiasca. El ,,doreste ca nici unul sa nu piara” (2 Petru 3,9). In zilele lui Noe. Vezi Genesa 6,5–13. Cand. [,,Pe cand”, KJV]. Vezi mai sus, la ,,cand”. Se facea. [,,Se pregatea”, KJV]. Sau ,,era construita si echipata”. Opt. Vezi Genesa 7,7. Suflete. Gr. psuchai, ,,persoane [vii]” (vezi comentariul de la Matei 10,28). Au fost scapati. Literal, ,,au fost trecuti cu bine prin”, o expresie folosita si pentru a descrie vindecarea (vezi Matei 14,36) sau o calatorie sfarsita cu bine (Faptele Apostolilor 23,24). Acesti opt au luat seama la solia trimisa de Domnul Hristos si proclamata de Noe, care era pentru acea generatie un ,,propovaduitor al neprihanirii” lui Dumnezeu (2 Petru 2,5). Prin apa. Aceleasi ape ale Potopului, care i-au ingropat pe pacatosii razvratiti din timpul lui Noe, i-au transportat pe cei din chivotul sigurantei si astfel i-au pastrat in viata. Salvarea acestor opt persoane ,,prin apa” este apogeul acestei paranteze destul de lungi cu privire la antediluvieni si in acelasi timp motivul lui Petru pentru a face aceasta digresiune. Invatatura pe care o trage el din experienta lor este exprimata in v. 21 – dupa cum cele opt persoane ,,au fost scapate prin apa”, tot asa botezul ne ,,mantuieste” pe noi. Totusi, atat cei opt antediluvieni cat si crestinii sunt mantuiti in virtutea invierii Domnului Hristos (vezi comentariul de la v. 19 si 21), caci altminteri nu ar fi nadejde pentru nici una din aceste doua grupe (vezi 1 Corinteni 15,13–23). 3:21 Icoana aceasta inchipuitoare va mantuieste acum pe voi, si anume botezul, care nu este o curatire de intinaciunile trupesti, ci marturia unui cuget curat inaintea lui Dumnezeu, prin invierea lui Isus Hristos, Icoana acesta inchipuitoare. [,,O imagine asemanatoare”, KJV]. Gr. antitupos, ,,antitip”, ,,copie”, ,,reprezentare”. Dupa cum persoanele din familia lui Noe ,,au fost scapate prin apa”, tot asa si noi suntem mantuiti prin botez. Petru se grabeste sa explice ca de fapt mantuirea vine ,,prin invierea lui Isus Hristos” – atat pentru antediluvieni (vezi comentariul de la v. 19) cat si pentru noi (v. 18, 21). Botezul. Gr. baptismos, de la baptizo, ,,a scufunda”, ,,a afunda” (vezi comentariul de la Matei 3,6; Romani 6,3–6). Nu este o curatire. Apostolul tagaduieste aici opinia ca simpla spalare a corpului ar avea puterea de a curata sufletul cuiva sau de a face ispasire pentru pacate. La fel cum spalarile ceremoniale iudaice erau numai simboluri ale curatirii mai profunde a omului launtric, tot asa botezul crestin este doar un simbol al experientei launtrice. Intinaciunile trupesti. Adica impuritatile corpului. Cuget curat. [,,Constiinta buna”, KJV]. Sau ,,constiinta curata” (vezi comentariul de la cap. 3,16). Botezul este valabil numai cand reflecta o minte si o inima transformate (vezi comentariul de la Romani 12,2). Prin. Sau ,,cu ajutorul”. Apa este numai o ,,icoana” sau o ,,reprezentare”. Fara invierea Domnului Hristos botezul ar fi doar o forma goala, predicarea ar fi zadarnica, iar credinta nu ar avea nici o valoare (vezi comentariul de la 1 Corinteni 15,4.14). 3:22 care sta la dreapta lui Dumnezeu, dupa ce s-a inaltat la cer, si Si-a supus ingerii, stapanirile si puterile. La dreapta. Vezi comentariul de la Romani 8,34; Evrei 1,3. S-a inaltat la cer. Vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 1,9; Evrei 4,14, 6,20; 9,24. Si-a supus. Compara cu 1 Corinteni 15,27; Coloseni 2,10; Evrei 2,8. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 3 LS 113 3, 4 AA 523; CG 139; CT 141, 303; Ev 271, 502; FE 142; GC 462; ML 123; MYP 345, 354, 360; SC 58; SL 16; 1T 162; 2T 182; 3T 154, 376; 4T 190, 645; 5T 162, 499 3–5CG 416; 1T 189, 278; 4T 644 4 Ed 249; MH 289; ML 50; MM 60, 163; 1T 694; 2T 51, 127, 175, 288, 301, 316, 436, 593; 3T 24, 367, 536, 566; 4T 348, 622, 642, 643; 9T 22 6T PP 147 8 CM 72; GW 121; ML 103, 193, 235; RC 53; TM 150, 251; 1T 481; 3T 417; 4T 367; 5T 97, 590; 6T 331; 9T 193 8, 9 PP 520; 4T 20 8–125T 175 8–156T 121 9 DA 265; MH 489 9, 10 5T 176 10, 11 ML 180 10–12LS 270; 1T 502, 566, 702; 2T 55 12 CH 412; 5T 212 12, 13 GC 529 14 1T 502 15 CM 22; Ev 69, 247, 356, 432, 560; EW 87, 88, 125, 262; MYP 85, 282; 1T 125, 135, 488, 648; 2T 93, 343, 389, 556, 634; 3T 225, 374; 4T 258; 5T 19, 333, 401, 452, 519; 6T 39, 75, 81, 159, 164, 180, 325, 396, 400; 8T 296 15–171T 507 16 2T 598 18 COL 244; EW 49; FE 219; MB 114 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: