2:12 Sa aveti o purtare buna in mijlocul Neamurilor, pentru ca in ceea ce va vorbesc de rau ca pe niste facatori de rele, prin faptele voastre bune, pe care le vad, sa slaveasca pe Dumnezeu in ziua cercetarii.
Purtare. Vezi comentariul de la cap. 1,15.
Buna. [,,Cinstita”, KJV]. Gr. kalos, ,,nobil”, ,,slujind unui scop bun”. Influenta caracterului crestin asupra celor neconvertiti ar trebui sa marturiseasca despre superioritatea felului crestin de vietuire. Altruismul, rabdarea, harnicia si viata ordonata a unui credincios adevarat sunt in contrast izbitor cu obiceiurile mai mult sau mai putin nedisciplinate ale celor neconvertiti.
Neamurilor. Gr. ethne, ,,natiuni”. Aici cuvantul acesta nu face referire la cei care nu erau iudei, ci are sens figurat, fiind vorba despre necrestini, deoarece Petru le scria in primul rand celor convertiti de la paganism (cap. 4,3.4). Iudeii foloseau cuvantul ebraic vechi testamentar, goy, si echivalentul lui grec nou testamentar, ethnos, cu sensul de ,,natiune”, si ambele sunt adesea traduse asa, uneori cu referire la poporul evreu (de pilda in Genesa 12,2; Exodul 19,6; 33,13; Ezechiel 37,22; Luca 7,5; 23,2; Ioan 11,43–52; Faptele Apostolilor 26,4), dar mai frecvent cu privire la natiunile pagane dimprejur (Leviticul 20,23; Deuteronom 4,27; 2 Imparati 18,33; Ieremia 5,15; 25,31; Ezechiel 6,8; Apocalipsa 2,26; de asemenea aproape de fiecare data cand e folosit in Noul Testament cuvantul ,,neamuri”). Formele de plural goyim si ethne (traduse ,,natiuni”, ,,neamuri”, sau ,,pagani”) au ajuns sa insemne nu doar natiunile pagane, ci si paganii ca indivizi (Faptele Apostolilor 10,45; 13,42.48; Efeseni 2,11; 3,1). Astfel, pentru iudei, care se considerau mai presus de cei dintre ,,neamuri”, termenul ethne a capatat sensul secundar depreciativ, de inferiori si pagani (vezi comentariul de la Galateni 2,15).
Crestinii iudei fusesera obisnuiti sa inteleaga prin ,,Israel” poporul legamantului lui Dumnezeu, si prin ,,natiunile”, sau ,,neamurile” sa inteleaga ,,pagani” – ,,fara drept de cetatenie in Israel: straini de legamintele fagaduintei, fara nadejde si fara Dumnezeu in lume” (Efeseni 2,12). De aceea, s-ar fi sfiit sa aplice cuvantul ,,israelit” convertitilor dintre neamuri, sau sa considere ca atunci cand acestia parasisera paganismul si se alaturasera bisericii crestine, incetasera sa mai faca parte dintre Neamuri (1 Corinteni 12,2; Efeseni 2,11).
Faptul acesta explica de ce atat Pavel cat si Petru folosesc cuvantul ethne pentru a pune in contrast neamurile si crestinii, nu neiudeii si iudeii. Pavel ii mustra pe crestinii din Corint pentru ingaduirea unui pacat dintre ,,acelea care nici chiar la pagani [‚neamuri’, KJV] nu se pomenesc” (1 Corinteni 5,1) si ii pune in contrast pe acesti crestini (,,voi”) cu ,,neamurile” care ,,jertfesc dracilor” (1 Corinteni 10,20). Petru de asemenea, in pasajul in discutie, face deosebire intre ,,ei” si ,,voi” (in limba romana pronumele acestea sunt subintelese) cand le spune acestor fosti pagani sa aiba ,,o purtare buna [‚cinstita’, KJV] in mijlocul neamurilor”. Este evident ca nu ii numeste ,,neamuri” pe aceia care ,,odinioara” nu erau un popor, dar acum sunt ,,poporul lui Dumnezeu” (1 Petru 2,10), mai ales ca acum sunt ,,o semintie aleasa, o preotie imparateasca, un neam sfant” (v. 9), mostenitor al fagaduintelor legamantului pentru Israel.
Facatori de rele. Crestinii erau gresit inteles de catre pagani, fiind acuzati de lipsa de loialitate fata de stat si invinuiti ca tulbura pacea. In asemenea circumstante, unica lor aparare era
o viata nepatata, o viata pe care sa o admire chiar si paganii.
Bune. Gr. kalos. Ca reprezentant al Domnului Hristos, crestinul trebuie sa fie cunoscut nu doar pentru corectitudinea lui morala, ci si pentru interesul pe care il are pentru binele semenilor sai. Daca experienta sa religioasa este autentica, atunci ea se va manifesta prin fapte bune (vezi comentariul de la Matei 7,16–20; Iacov 3,11–18).
Vad. Sau ,,le urmaresc cu atentie”, ,,le verifica”. Apostolul nadajduieste ca, observand felul de viata al crestinilor, multi pagani il vor adopta (vezi comentariul de la 1 Corinteni 4,9; Evrei 10,33).
Sa slaveasca pe Dumnezeu. Adica sa recunoasca intelepciunea si puterea Lui, pe care le vad reflectate in viata crestinilor. Poate ca Petru isi aminteste aici de cuvintele Domnului Isus (vezi comentariul de la Matei 5,16).
Cercetarii. Gr. episkope, ,,o privire asupra”, poate din partea paganilor, cand cerceteaza de aproape ,,faptele bune” ale membrilor bisericii, sau de catre Dumnezeu, cand, la judecata, va ,,privi asupra” vietilor oamenilor. Deoarece unul din scopurile vietii crestinului este sa descopere caracterul lui Dumnezeu si astfel sa-i determine pe pagani sa-si cerceteze relatia cu El, prima explicatie se armonizeaza cel mai bine cu contextul. ,,Privind asupra” caracterului nobil al crestinului adevarat, paganii vor avea motive suficiente ,,sa slaveasca pe Dumnezeu”. Cea mai buna cale prin care pot ei sa faca lucrul acesta este sa se supuna harului divin si puterii Sale de a transforma caracterul.