English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / 1 Petru

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

1 Petru, 2


2:1 Lepadati dar orice rautate, orice viclesug, orice fel de prefacatorie, de pizma si de clevetire;

Lepadati. [,,Lasand la o parte”, KJV]. Sau ,,dezbracand”, ca pe niste haine (vezi Efeseni 4,25; Iacov 1,21). Pentru ca ,,laptele duhovnicesc si curat” al Cuvantului (1 Petru 2,2) sa fie eficient, trebuie lepadate unele lucruri.

Dar. [,,Deci”, KJV]. Petru da aici o serie de indemnuri destinate celor care au trecut prin experienta nasterii din nou, mentionata in cap. 1,23–25.

Rautate. Gr. kakia, ,,depravare”, ,,josnicie” (vezi comentariul de la Romani 1,29), incluzand orice fel de viciu si mediocritate.

Viclesug. Gr. dolos, ,,tradare”, ,,viclenie” (vezi comentariul de la Ioan 1,47).

Prefacatorie. [,,Ipocrizie”, KJV]. Gr. hupokriseis, ,,joc de scena”.

Clevetire. Sau ,,calomnie pe fata” (vezi comentariul de la 2 Corinteni 12,20).



2:2 si, ca niste prunci nascuti de curand, sa doriti laptele duhovnicesc si curat, pentru ca prin el sa cresteti spre mantuire,

Nascuti de curand. [,,Nou-nascuti”, KJV]. Expresia aceasta continua ilustratia cu nasterea din nou, prezentata in cap. 1,3.23. Crestinii ,,nascuti de curand” nu au experienta in viata si cunoasterea crestina (compara cu Matei 18,3).

Doriti. Sau ,,tanjiti”, aici, a tanji cu foc dupa Cuvant, dupa cum un prunc nou-nascut doreste laptele mamei sale. Tot asa, fiecare crestin ar trebui sa doreasca hrana spirituala a Scripturilor. Ea este absolut necesara pentru cresterea spirituala.

Laptele. Adica principiile simple, elementare, fundamentale ale Evangheliei (vezi comentariul de la Evrei 6,1.2).

Duhovnicesc. [,,Cuvantului”, KJV]. Gr. logikos, ,,rational”, ,,agreabil pentru ratiune” (vezi comentariul de la Romani 12,1). Aici Petru vorbeste despre hrana spirituala din ,,Cuvantul lui Dumnezeu” (1 Petru 1,23.25). Multi comentatori sustin ca logikos se refera la logon theou, ,,Cuvantul lui Dumnezeu” (cap. 1,23) si de aceea citesc aici ,,laptele care este Cuvantul”. Desi Petru foloseste cuvantul ,,lapte” in sensul de hrana spirituala necesara tuturor crestinilor de-a lungul vietii, autorul Epistolei catre Evrei intelege prin ,,lapte” doctrinele elementare, care trebuie inlocuite cat mai curand cu putinta cu ,,hrana tare” (Evrei 5,12 - 6,2). Petru nu vrea sa spuna neaparat ca cei carora le era destinata epistola erau doar ,,prunci” in credinta.

Prin el spre mantuire. Mantuirea este tinta si rasplata tuturor acelora care traiesc in armonie cu invatatura Cuvantului lui Dumnezeu.

Sa cresteti. [,,Sa puteti creste”, KJV]. Literal, ,,sa puteti fi facuti sa cresteti”.



2:3 daca ati gustat in adevar ca bun este Domnul.

Daca. Din versiunea greaca reiese ca Petru presupune ca cititorii au gustat bunatatea calauzirii divine, de aceea trebuie sa isi doreasca in continuare hrana oferita de Scriptura.

Bun. [,,Indurator”, KJV]. Gr. chrestos, ,,bun de folosit”, ,,bun”, ,,binefacator”, de la un verb care inseamna ,,a oferi cele necesare”. Aici apostolul citeaza din Psalmi 34,8, unde sunt descrise bunatatea, mila si grija iubitoare a Domnului fata de om.

2:4 Apropiati-va de El, piatra vie, lepadata de oameni, dar aleasa si scumpa inaintea lui Dumnezeu.

Apropiati-va. Sau ,,continuati sa veniti”. Dupa cum copilul are mereu nevoie de hrana (v. 2), tot asa crestinul va simti neincetat nevoia de hrana spirituala. El isi preda zilnic viata Domnului Hristos, iar binecuvantarile lui Dumnezeu ii sunt reinnoite.

De El. Adica de Domnul (v. 3).

Piatra vie. Adica Domnul Isus Hristos. In ce priveste ,,piatra” ca simbol al Domnului Hristos, vezi comentariul de la Matei 16,18. Petru anticipeaza citatul pe care il va da in v. 6, despre o profetie cu privire la Domnul Isus ca ,,piatra din capul unghiului” bisericii. Compara accentul pus de Petru pe ,,nadejdea vie” (vezi comentariul de la cap. 1,3) si Cuvantul ,,care este viu” (v. 23).

Lepadata. [,,Refuzata”, KJV]. Gr. apodokimazo, ,,a lepada ceva dupa ce a fost testat”, din cauza ca nu a corespuns asteptarilor. Oamenii au privit la Domnul Hristos, L-au cercetat si au considerat ca nu avea trasaturile pe care le asteptau de la Mesia si de aceea L-au respins ca Mantuitor. Iudeii au luat aceasta atitudine, la fel cum au procedat multi altii din alte natiuni, pana in ziua de azi (compara cu Faptele Apostolilor 4,11).

Aleasa … inaintea lui Dumnezeu. Gr. eklektos (vezi comentariul de la cap. 1,2). Desi in general oamenii L-au lepadat pe Domnul Hristos, Dumnezeu a recunoscut ca El implineste toate conditiile pentru a fi inlocuitorul fara pacat al omului.

Scumpa. Sau ,,onorata”, ,,pretuita”, ,,valorata”, datorita calitatilor pe care le are.



2:5 Si voi, ca niste pietre vii, sunteti ziditi ca sa fiti o casa duhovniceasca, o preotie sfanta, si sa aduceti jertfe duhovnicesti, placute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos.

Si voi. In original aceste cuvinte sunt accentuate: ,,si voi insiva”. Pietre vii. Apostolul foloseste pentru credinciosi acelasi termen pe care l-a aplicat la Domnul Hristos (v. 4). Datorita unirii sale cu Domnul Hristos cel viu, fiecare credincios este o piatra vie. Fara

o legatura vie cu El, nimeni nu poate trai o viata sfanta (vezi comentariul de la Ioan 6,51.57; 15,1–6) si nici nu se poate astepta sa primeasca viata vesnica (vezi comentariul de la cap. 14,19).

Ziditi. Gr. oikodomeo, acelasi verb pe care l-a folosit si Domnul Hristos cand a anuntat intemeierea bisericii crestine (vezi comentariul de la Matei 16,18). In calitate de Constructor Sef, Domnul Hristos il modeleaza si il pune pe fiecare credincios sincer in locul potrivit in biserica celor rascumparati. Este corecta si traducerea: ,,fiti ziditi”. Aceasta formulare subliniaza supunerea crestinului fata de Dumnezeu, Marele Constructor (vezi comentariul de la Efeseni 2,21.22).

Duhovniceasca. Gr. pneumatikos, ,,care tine de spirit”. Numai cei care isi devoteaza viata slavei lui Dumnezeu vor fi intra in templul celor rascumparati. Petru prezinta biserica aici ca o grupare organizata, fiinte umane unite prin consacrare. Si Pavel se refera la biserica numind-o templu (1 Corinteni 3,16; Efeseni 2,20–22).

Preotie sfanta. Literal, ,,pentru o preotie sfanta”, ,,sa fiti o preotie sfanta”. Aici Petru se refera la faptul ca in virtutea lucrarii de mijlocire a Domnului Hristos, crestinii se bucura de acces liber la Dumnezeu si deci nu au nevoie de un mijlocitor dintre oameni (vezi comentariul de la Evrei 4,16). Preotia aceasta este caracterizata nu numai prin intrarea libera la Dumnezeu, ci si prin sfintenie, separarea de lume, privilegii si obligatii speciale. In timpul mileniului, cei rascumparati vor fi ,,preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos” (vezi comentariul de la Apocalipsa 20,6).

Sa aduceti. [,,Sa oferiti”, KJV]. Deoarece sunt preoti, crestinii trebuie ,,sa aiba ceva de adus” (Evrei 8,3).

Jertfe duhovnicesti. [,,Jertfe spirituale”, KJV]. Adica jertfe caracterizate printr-un spirit de iubire si consacrare fata de Dumnezeu, in contrast cu animalele care erau sacrificate in cadrul sistemului ritual, care a ajuns sa reflecte numai cu putin mai mult decat indeplinirea formei. Numai aceia care I se inchina ,,in duh si in adevar” (Ioan 4,23.24) pot aduce jertfe ,,placute lui Dumnezeu”. Motivatia si atitudinea sunt proba sinceritatii omului (vezi comentariul de la Matei 20,15). Compara cu sacrificiile aduse de Cain si de Abel (vezi comentariul de la Genesa 4,4.5).

Placute lui Dumnezeu. ,,O jertfa vie” – o viata consacrata – este intotdeauna placuta lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Psalmi 51,16.17; Romani 12,1). Alte jertfe ,,placute lui Dumnezeu” sunt lauda (Evrei 13,15), binefacerea si darnicia (Evrei 13,16). Darurile materiale sunt placute inaintea lui Dumnezeu in masura in care acestea reflecta iubirea si devotiunea datatorului (vezi Faptele Apostolilor 10,4; Filipeni 4,18).

Prin Isus Hristos. Prin Domnul Isus Hristos ne apropiem de Dumnezeu si prin El jertfele noastre pot fi placute. Pentru a-si aduce jertfele inaintea lui Dumnezeu, crestinul nu are nevoie de vreun preot de pe pamant (vezi comentariul de la Evrei 4,16; 10,19–22).



2:6 Caci este scris in Scriptura: Iata ca pun in Sion o piatra din capul unghiului, aleasa, scumpa; si cine se increde in El, nu va fi dat de rusine.

Caci. Sau ,,pentru ca”. In Scriptura. Citatul este luat din LXX, de la Isaia 28,14. Sion. Un nume poetic pentru Ierusalim (vezi comentariul de la Psalmi 48,2; compara cu Evrei 12,22).

Capul unghiului. Gr. akrogoniaisos, ,,coltul cel mai indepartat”, de la akros, ,,cel mai din afara”, ,,la margine”, si gonia, ,,colt”, ,,unghi”, referindu-se la piatra cea mai importanta dintr-o cladire, cea care pune fundatia si suprastructura si leaga zidurile intre ele (vezi comentariul de la Efeseni 2,20).

Aleasa. Vezi comentariul de la cap. 1,2; 2,4.

Scumpa. Vezi comentariul de la v. 4. Tinand cont de faptul ca Dumnezeu L-a onorat atat de mult pe Domnul Hristos, este neintelept ca oamenii sa se lepede de El sau sa-I dea o mica valoare.

Se increde. [,,Crede”, KJV]. Literal, ,,isi face un obicei din a se increde”, adica are o incredere calma, statornica.

In El. Adica in Domnul Isus Hristos, nu in Petru sau in oricare alt om (vezi comentariul de la Matei 16,18). Aici Petru arata clar ca Domnul Hristos (nu el, Petru) este piatra din capul unghiului, pe care este zidita biserica.

Dat de rusine. Gr. kataischuno (vezi comentariul de la Romani 5,5), in forma folosita aici, ,,a fi facut de rusine”.



2:7 Cinstea aceasta este dar pentru voi care ati crezut! Dar pentru cei necredinciosi, piatra, pe care au lepadat-o zidarii, a ajuns sa fie pusa in capul unghiului;

Cinstea asta. [,,Este pretios”, KJV]. In contrast, ,,cei necredinciosi” considera piatra aceasta o ocara. Compara cu v. 4 si 6. Oricat de mult L-ar dispretui lumea pe Domnul Hristos, adevaratii credinciosi considera ca este o cinste sa fie numiti crestini. Ei nu trebuie sa se considere dezonorati, deoarece sunt ,,pietre vii” (v. 5) in casa spirituala a carei piatra unghiulara este Domnul Isus Hristos.

Lepadat-o. Vezi comentariul de la v. 4. Aici Petru citeaza din Psalmi 118,22, verset pe care Domnul Hristos l-a aplicat la Sine (vezi comentariul de la Matei 21,42–44; compara cu Faptele Apostolilor 4,11). Cu privire la incidentul legat de construirea Templului pomenit aici, vezi DA 597, 598.

In capul unghiului. Compara cu expresia ,,piatra din capul unghiului” (vezi comentariul de la

v. 6).



2:8 si o piatra de poticnire, si o stanca de cadere. Ei se lovesc de ea, pentru ca n-au crezut Cuvantul, si la aceasta sunt randuiti.

Piatra de poticnire. Apostolul citeaza acum din Isaia 8,14. Compara cu citatul similar al lui Pavel, in Romani 9,32. Natiunea iudaica a fost atat de mult ofensata de solia Domnului Hristos despre neprihanirea prin credinta incat au crucificat chiar persoana care venise sa satisfaca cele mai adanci dorinte de pace din inimile lor. Ei au refuzat chiar mijloacele prin care Dumnezeu vroia sa-i zideasca si sa-i intareasca, individual si ca natiune (vezi Vol. IV, pp. 32, 33).

Cadere. [,,Jignire”, KJV]. Gr. skandalon, ,,bat de cursa”, ,,arc de cursa”, care, atunci cand e atins de un animal, sare si inchide cursa (vezi comentariul de la 1 Corinteni 1,23). La fel, omul care Il leapada pe Domnul Isus Hristos isi semneaza propria hotarare de moarte.

Se lovesc. [,,Se impiedica”, KJV]. Domnul Hristos a venit pentru a fi piatra pe care omul sa calce pentru a ajunge la mantuire, pace cu Dumnezeu si fericire vesnica. Dar, atunci cand refuza sa calce pe piatra pentru a urca, oamenii ,,se lovesc”, lucru pentru care ,,piatra” in sine nu e deloc vinovata. Vezi comentariul de la Ioan 3,19.

Cuvantul. Adica Evanghelia Domnului Isus Hristos, asa cum este descoperita in Scripturi (vezi comentariul de la cap. 1,23; 2,2). ,,Cei necredinciosi” refuza sa primeasca indurarea Domnului Hristos.

Randuiti. Dumnezeu i-a ,,randuit” la mantuire pe aceia care Il primesc pe Domnul Hristos, si la osanda pe cei care-L leapada. Alegand sa-L primeasca sau sa-L lepede pe Domnul Hristos, oamenii se alatura de bunavoie unei grupe sau alteia si astfel sunt randuiti sa aiba parte de soarta pe care Dumnezeu a pregatit-o mai dinainte pentru grupa aceea. Cand alege sa-L lepede pe Domnul Hristos, omul renunta de bunavoie la singurul mijloc de mantuire (vezi Faptele Apostolilor 4,12). Dumnezeu a declarat ca cel neascultator va fi spulberat de catre ,,piatra” (Matei 21,44). Consecintele incalcarii au fost ,,randuite” de Dumnezeu. Astfel, atunci cand iudeii L-au lepadat pe Domnul Hristos, si-au sigilat soarta ca natiune (vezi Vol. IV, pp. 30–36; vezi comentariul de la 1 Corinteni 1,23). In ce priveste prestiinta si predestinatia divina, vezi comentariul de la Ioan 3,17–19; Romani 8,28.29.



2:9 Voi insa sunteti o semintie aleasa, o preotie imparateasca, un neam sfant, un popor, pe care Dumnezeu Si l-a castigat ca sa fie al Lui, ca sa vestiti puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din intuneric la lumina Sa minunata;

Semintie aleasa. [,,Generatie aleasa”, KJV]. Gr. genos eklekton, ,,soi ales”, ,,popor ales”. Despre ,,piatra din capul unghiului” de asemenea se spune ca este ,,aleasa” (eklekton, 1 Petru 2,4.6; compara cu Apocalipsa 17,14). Natiunea iudaica a fost candva ,,aleasa” pentru a-L reprezenta pe Dumnezeu printre popoare (vezi Vol. IV, pp. 26, 27; vezi comentariul de la Isaia 43,10), dar din cauza necredintei si a impietririi inimii, ei si-au pierdut pozitia lor favorizata (vezi Vol. IV, pp. 30, 31). Aici Petru declara ca Dumnezeu a transferat privilegiul si raspunderile natiunii iudaice asupra comunitatii crestine, nu ca un grup national, ci ca un popor format din oameni din toate natiunile pentru a constitui o entitate spirituala, o singura familie mare, in toata lumea (vezi comentariul de la Galateni 3,28). Statutul special al Israelului literal a fost revocat (vezi Vol. IV, pp. 35, 36).

Preotie imparateasca. Un citat din LXX, de la Exodul 19,6 (vezi comentariul de acolo), unde e folosita aceeasi expresie greaca (basileion hierateuma). Vezi comentariul de la Apocalipsa 1,6, unde dovezile textuale atesta exprimarea ,,o imparatie, preoti”. Ca preoti, crestinii trebuie sa-I aduca lui Dumnezeu ,,jertfe duhovnicesti” (1 Petru 2,5); de asemenea ei se aduc pe ei insisi ca jertfe vii (vezi comentariul de la Romani 12,1), o grupare de credinciosi cu totul dedicati lui Dumnezeu. Nu au nevoie de vreun preot omenesc care sa fie mijlocitor intre ei si Dumnezeu, deoarece exista un singur Mijlocitor intre Dumnezeu si om, Isus Hristos (vezi comentariul de la Evrei 7,17.24–28; vezi si cap. 4,16).

Neam sfant. Asa cum a ales natiunea iudaica pentru a marturisi cu privire la principiile conducerii Sale (vezi comentariul de la Deuteronom 7,6), tot asa Dumnezeu a chemat si biserica crestina pentru a fi un ,,neam sfant”, care sa-L reprezinte pe pamant (vezi Vol. IV, pp. 35, 36).

Ca sa fie al Lui. Gr. peripoiesis, ,,proprietate”, ,,proprietate personala”, literal, ,,o achizitie” (vezi comentariul de la Efeseni 1,14). Compara cu verbul inrudit, peripoieo, ,,a achizitiona” [pentru sine]”, ,,a pastra” [pentru sine]. Cuvantul englezesc folosit aici, ,,peculiar” (,,particular”) care de fapt inseamna ,,apartinand unei persoane”, ,,proprietate particulara”, ,,al sau propriu”, vine de la latinescul peculiaris, ,,al cuiva personal”, ,,apartinand cuiva”, ,,special”. In engleza ,,peculiar” are si sensul de ,,ciudat” sau ,,excentric”, dar ideea ca aici Petru il caracterizeaza asa pe poporul lui Dumnezeu, nu este justificata de cuvantul grec peripoiesis (vezi comentariul de la Deuteronom 14,2). Aici sensul literal este ,,un popor in posesie”, insemnand ,,un popor in a carui posesiune a ajuns Dumnezeu”, sau ,,un popor pe care Dumnezeu l-a achizitionat pentru Sine”, ,,un popor care Ii apartine lui Dumnezeu”. Vezi comentariul de la Exodul 19,5; Deuteronom 7,6; Maleahi 3,17. Domnul Hristos a obtinut biserica si o considera a fi intr-un anumit inteles proprietatea Sa personala (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 20,28; Efeseni 1,14).

Ca sa vestiti. Literal, ,,sa proclamati”.

Puterile. Gr. aretai, ,,distinctiile”, ,,perfectiunea”, cu accent pe aceste calitati manifestate activ prin fapte. Aici se face referire la slava, la iubirea imbelsugata a lui Dumnezeu si la planul Sau milostiv pentru mantuirea pacatosilor (vezi Exodul 34,6.7). Dumnezeu a facut din biserica proprietatea Lui pentru ca membrii ei sa poata reflecta pretioasele Sale trasaturi de caracter in propria lor viata si sa proclame tuturor oamenilor bunatatea si indurarea Lui. Prin atractivitatea personalitatii sale si prin faptele lui bune, crestinul trebuie sa-L descopere pe Dumnezeu in fata lumii asa cum a facut-o Domnul Isus (vezi 2 Corinteni 2,14–16).

Intuneric. Scripturile vorbesc despre intunericul ,,acestui veac” (Efeseni 6,12) si despre ,,faptele intunericului” (Romani 13,12), care sunt ,,neroditoare” (Efeseni 5,11). Poporul lui Dumnezeu nu se afla ,,in intuneric” (1 Tesaloniceni 5,4), deoarece a fost chemat sa iasa afara din el (vezi comentariul de la Ioan 1,5).

Lumina. Un cuvant care face referire la adevar (Matei 4,16; Luca 11,35) si la cei care raman in el (Matei 5,14; Faptele Apostolilor 13,47; Efeseni 5,8). Domnul Isus Hristos (vezi comentariul de la Iacov 1,4.5.9; 8,12) si Tatal (1 Ioan 1,5) sunt izvorul luminii. Lumina adevarului imprastie intunericul ignorantei si este astfel un simbol biblic al prezentei si al calauzirii lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Ioan 1,4.7).

Minunata. Sau ,,uimitoare”, ,,uluitoare”.



2:10 pe voi, care odinioara nu erati un popor, dar acum sunteti poporul lui Dumnezeu; pe voi, care nu capataserati indurare, dar acum ati capatat indurare.

Odinioara. [,,In trecut”, KJV]. Adica mai ales pe vremea cand Avraam si descendentii lui erau poporul ,,pe care Dumnezeu l-a castigat ca sa fie al Lui”.

Nu erati un popor. Apostolul parafrazeaza versetul din Osea 2,23 si il aplica la crestinii dintre neamuri. El nu s-ar fi putu adresa astfel crestinilor iudei, ai caror stramosi fusesera poporul lui Dumnezeu timp de secole. Mai tarziu arata ca ,,poporul” caruia ii vorbeste aici sunt cei convertiti de la idolatrie (1 Petru 4,3.4). Pavel de asemenea citeaza versetul din Osea 2,23 facand referire la chemarea neamurilor la pocainta (vezi comentariul de la Romani 9,25.26).

Poporul lui Dumnezeu. Fara Domnul Hristos, toti oamenii, fie iudei, fie neamuri, ar fi fost fara nadejde (vezi comentariul de la v. 9). Totusi, cand devin cetateni ai Imparatiei lui Dumnezeu, ei se alatura semintiei alese, a carei sarcina este de a descoperi oamenilor slava Domnului lor (vezi comentariul de la v. 9).

Nu capataserati indurare. In timpul cat Israel a fost poporul ales al lui Dumnezeu, neamurile puteau obtine indurare divina devenind israeliti. Dar acum, pentru a avea parte de aceeasi indurare, un iudeu trebuia sa paraseasca iudaismul si sa intre in biserica crestina. In vremurile de demult Israel era canalul prin care indurarea divina se revarsa spre lume; astazi, biserica este canalul acela.

Ati capatat indurare. Datorita faptului ca au devenit mijlocul randuit de Dumnezeu prin care ,,indurarea” se revarsa spre lume.

2:11 Preaiubitilor, va sfatuiesc ca pe niste straini si calatori, sa va feriti de poftele firii pamantesti care se razboiesc cu sufletul.

Prea iubitilor. Gr. agapetoi, ,,cei iubiti”, de la agape, care subliniaza ideea unei iubiri inteligente, caracterizata prin lepadare de sine (vezi comentariul de la Matei 5,43).

Va sfatuiesc. Sau ,,va indemn”.

Straini. Gr. paroikoi, ,,straini”, adica imigranti care nu se bucura de drepturile cetateniei (vezi comentariul de la Efeseni 2,19; compara cu 1 Petru 1,1.17).

Calatori. [,,Peregrini”, KJV]. Gr. parepidemoi, ,,vizitatori”, ,,straini”, ,,exilati” (vezi comentariul de la 1 Petru 1,1; compara cu Evrei 11,13).

Sa va feriti. [,,Sa va abtineti”, KJV]. Crestinii trebuie sa ramana ,,fara pata” si ,,fara zbarcitura” (vezi comentariul de la Efeseni 5,27) in mijlocul unei lumi degenerate din punct de vedere moral. Ei trebuie sa se fereasca de orice contact cu obiceiurile si practicile rele. Acest lucru ii deosebeste ca ,,straini” si ,,calatori” in lumea aceasta. Ei se tin departe de placerile ei depravate si se consacra lucrurilor spirituale.

Poftele. Gr. epithumiai, ,,dorinte”, ,,pofte” (vezi comentariul de la Ioan 8,44; Romani 7,7; vezi si comentariul de la Matei 5,28). Firii pamantesti. Gr. sarkikos, ,,trupesc”, ,,carnal” (vezi comentariul de la 1 Corinteni 3,1).

Se razboiesc. Gr. strateuo, ,,a duce o campanie”, ,,a da o batalie”. Ramasitele inclinatiilor pacatoase duc o lupta staruitoare in mintea crestinului, pana cand harul Domnului Hristos il imunizeaza impotriva poftelor ,,firii pamantesti” care se lupta impotriva sufletului (vezi comentariul de la Romani 7,21–25).

Sufletul. Gr. psuche (vezi comentariul de la Matei 10,28), referindu-se aici la insusirile superioare ale omului, constiinta si vointa (compara cu 1 Petru 1,9.22).



2:12 Sa aveti o purtare buna in mijlocul Neamurilor, pentru ca in ceea ce va vorbesc de rau ca pe niste facatori de rele, prin faptele voastre bune, pe care le vad, sa slaveasca pe Dumnezeu in ziua cercetarii.

Purtare. Vezi comentariul de la cap. 1,15.

Buna. [,,Cinstita”, KJV]. Gr. kalos, ,,nobil”, ,,slujind unui scop bun”. Influenta caracterului crestin asupra celor neconvertiti ar trebui sa marturiseasca despre superioritatea felului crestin de vietuire. Altruismul, rabdarea, harnicia si viata ordonata a unui credincios adevarat sunt in contrast izbitor cu obiceiurile mai mult sau mai putin nedisciplinate ale celor neconvertiti.

Neamurilor. Gr. ethne, ,,natiuni”. Aici cuvantul acesta nu face referire la cei care nu erau iudei, ci are sens figurat, fiind vorba despre necrestini, deoarece Petru le scria in primul rand celor convertiti de la paganism (cap. 4,3.4). Iudeii foloseau cuvantul ebraic vechi testamentar, goy, si echivalentul lui grec nou testamentar, ethnos, cu sensul de ,,natiune”, si ambele sunt adesea traduse asa, uneori cu referire la poporul evreu (de pilda in Genesa 12,2; Exodul 19,6; 33,13; Ezechiel 37,22; Luca 7,5; 23,2; Ioan 11,43–52; Faptele Apostolilor 26,4), dar mai frecvent cu privire la natiunile pagane dimprejur (Leviticul 20,23; Deuteronom 4,27; 2 Imparati 18,33; Ieremia 5,15; 25,31; Ezechiel 6,8; Apocalipsa 2,26; de asemenea aproape de fiecare data cand e folosit in Noul Testament cuvantul ,,neamuri”). Formele de plural goyim si ethne (traduse ,,natiuni”, ,,neamuri”, sau ,,pagani”) au ajuns sa insemne nu doar natiunile pagane, ci si paganii ca indivizi (Faptele Apostolilor 10,45; 13,42.48; Efeseni 2,11; 3,1). Astfel, pentru iudei, care se considerau mai presus de cei dintre ,,neamuri”, termenul ethne a capatat sensul secundar depreciativ, de inferiori si pagani (vezi comentariul de la Galateni 2,15).

Crestinii iudei fusesera obisnuiti sa inteleaga prin ,,Israel” poporul legamantului lui Dumnezeu, si prin ,,natiunile”, sau ,,neamurile” sa inteleaga ,,pagani” – ,,fara drept de cetatenie in Israel: straini de legamintele fagaduintei, fara nadejde si fara Dumnezeu in lume” (Efeseni 2,12). De aceea, s-ar fi sfiit sa aplice cuvantul ,,israelit” convertitilor dintre neamuri, sau sa considere ca atunci cand acestia parasisera paganismul si se alaturasera bisericii crestine, incetasera sa mai faca parte dintre Neamuri (1 Corinteni 12,2; Efeseni 2,11).

Faptul acesta explica de ce atat Pavel cat si Petru folosesc cuvantul ethne pentru a pune in contrast neamurile si crestinii, nu neiudeii si iudeii. Pavel ii mustra pe crestinii din Corint pentru ingaduirea unui pacat dintre ,,acelea care nici chiar la pagani [‚neamuri’, KJV] nu se pomenesc” (1 Corinteni 5,1) si ii pune in contrast pe acesti crestini (,,voi”) cu ,,neamurile” care ,,jertfesc dracilor” (1 Corinteni 10,20). Petru de asemenea, in pasajul in discutie, face deosebire intre ,,ei” si ,,voi” (in limba romana pronumele acestea sunt subintelese) cand le spune acestor fosti pagani sa aiba ,,o purtare buna [‚cinstita’, KJV] in mijlocul neamurilor”. Este evident ca nu ii numeste ,,neamuri” pe aceia care ,,odinioara” nu erau un popor, dar acum sunt ,,poporul lui Dumnezeu” (1 Petru 2,10), mai ales ca acum sunt ,,o semintie aleasa, o preotie imparateasca, un neam sfant” (v. 9), mostenitor al fagaduintelor legamantului pentru Israel.

Facatori de rele. Crestinii erau gresit inteles de catre pagani, fiind acuzati de lipsa de loialitate fata de stat si invinuiti ca tulbura pacea. In asemenea circumstante, unica lor aparare era

o viata nepatata, o viata pe care sa o admire chiar si paganii.

Bune. Gr. kalos. Ca reprezentant al Domnului Hristos, crestinul trebuie sa fie cunoscut nu doar pentru corectitudinea lui morala, ci si pentru interesul pe care il are pentru binele semenilor sai. Daca experienta sa religioasa este autentica, atunci ea se va manifesta prin fapte bune (vezi comentariul de la Matei 7,16–20; Iacov 3,11–18).

Vad. Sau ,,le urmaresc cu atentie”, ,,le verifica”. Apostolul nadajduieste ca, observand felul de viata al crestinilor, multi pagani il vor adopta (vezi comentariul de la 1 Corinteni 4,9; Evrei 10,33).

Sa slaveasca pe Dumnezeu. Adica sa recunoasca intelepciunea si puterea Lui, pe care le vad reflectate in viata crestinilor. Poate ca Petru isi aminteste aici de cuvintele Domnului Isus (vezi comentariul de la Matei 5,16).

Cercetarii. Gr. episkope, ,,o privire asupra”, poate din partea paganilor, cand cerceteaza de aproape ,,faptele bune” ale membrilor bisericii, sau de catre Dumnezeu, cand, la judecata, va ,,privi asupra” vietilor oamenilor. Deoarece unul din scopurile vietii crestinului este sa descopere caracterul lui Dumnezeu si astfel sa-i determine pe pagani sa-si cerceteze relatia cu El, prima explicatie se armonizeaza cel mai bine cu contextul. ,,Privind asupra” caracterului nobil al crestinului adevarat, paganii vor avea motive suficiente ,,sa slaveasca pe Dumnezeu”. Cea mai buna cale prin care pot ei sa faca lucrul acesta este sa se supuna harului divin si puterii Sale de a transforma caracterul.



2:13 Fiti supusi oricarei stapaniri omenesti, pentru Domnul: atat imparatului, ca inalt stapanitor,

Fiti supusi. [,,Supuneti-va”, KJV]. Literal, ,,supuneti-va o data pentru totdeauna”.

Oricarei stapaniri omenesti. [,,Oricarui decret omenesc”, KJV]. Literal, ,,oricarei institutii omenesti”. Cu exceptia cazului in care este implicata incalcarea unui principiu, crestinul trebuie sa conlucreze din inima cu legile scrise si nescrise ale societatii in mijlocul careia traieste. Petru considera diferitele forme de guvernare ca institutii stabilite de om. El nu accentueaza, asa cum face Pavel in Romani 13, permisiunea divina prin care isi exercita puterea conducatorii pamantesti, ci accentueaza aspectul uman al autoritatii lor. Crestinul nu trebuie sa se impotriveasca autoritatilor stabilite.

Pentru Domnul. Crestinul trebuie sa-si indeplineasca obligatiile civice nu din teama de pedeapsa, ci din cauza preceptului si a exemplului dat de Domnul sau, pe cand era El pe pamant. Domnul Isus S-a supus poruncilor civile, chiar preferand sa se supuna nedreptatii decat sa Se razvrateasca impotriva autoritatii stabilite (vezi comentariul de la Matei 22,21; 26,50–53).

Inalt stapanitor. [,,Suprem”, KJV]. Literal, ,,stand deasupra”, sau ,,fiind mai presus decat altii”, in ce priveste pozitia.

2:14 cat si dregatorilor, ca unii care sunt trimisi de el sa pedepseasca pe facatorii de rele si sa laude pe cei ce fac bine.

Dregatorilor. [,,Guvernatorilor”, KJV]. Si anume dregatorii provinciilor. In principiu, aici ar fi inclusi toti ceilalti slujbasi oficiali cu functii mai mici.

Trimisi de el. Slujbasii oficiali inferiori in rang trebuie sa fie ascultati pentru ca au fost numiti de imparat, care domneste cu permisiunea divina, pentru asigura ordinea si dreptatea (vezi comentariul de la Daniel 4,17).

Pedepseasca. Una din functie principale ale conducerii este de a mentine ordinea in societate (vezi comentariul de la Romani 13,3.4). Crestinii nu trebuie sa aiba reputatia de a face dificila mentinerea legii si a ordinii pentru cei carora li s-a incredintat aceasta raspundere.

Sa laude. Vezi comentariul de la cap. 1,7. Slujbasii oficiali nu au doar datoria de a ingradi fortele raului, ci si de a incuraja persoanele si activitatile care contribuie la bunul mers al societatii.



2:15 Caci voia lui Dumnezeu este, ca, facand ce este bine, sa astupati gura oamenilor nestiutori si prosti.

Caci. Petru introduce acum motivul fundamental pentru care crestinul trebuie sa se supuna autoritatii civile. Voia lui Dumnezeu. Crestinul trebuie sa se supuna nu din teama de pedeapsa, ci pentru ca Dumnezeu ii cere sa faca asa. Facand ce este bine. Sau ,,avand o purtare exemplara”. Sa astupati gura. [,,Sa aduceti la tacere”, KJV]. Sau ,,sa astupati in continuare gura”. Calea cea mai buna pentru a astupa gura celor care critica este a nu da nici un motiv in acest sens. Prosti. [,,Nechibzuiti”, KJV]. Sau ,,stupizi”, adica persoane care pe nedrept ii acuza pe crestini ca sunt ,,facatori de rele” (cap. 2,12).



2:16 Purtati-va ca niste oameni slobozi, fara sa faceti din slobozenia aceasta o haina a rautatii, ci ca niste robi ai lui Dumnezeu.

o haina a rautatii, ci ca niste robi ai lui Dumnezeu.

Ca niste oameni slobozi. Crestinul se supune autoritatii (v. 13) nu ca un sclav servil, care nu

gandeste, ci o face inteligent si de bunavoie, ca un om liber in Domnul Hristos Isus.

Slobozenia. [,,Libertatea”, KJV]. Adica libertatea de a actiona ca o fiinta inteligenta.

Haina. [,,Manta”, KJV]. Sau ,,invelitoare”, ,,val”, si in sens figurat, un ,,pretext”. Crestinul nu

va abuza de libertatea sa si nu va profita de reputatia sa de cetatean care respecta legile. Libertatea crestina nu il scuteste nici in cea mai mica masura de raspunderea sa, ca cetatean, fata de autoritatea legal constituita (compara cu 1 Corinteni 6,12; 10,23).

Rautatii. Gr. kakos (vezi comentariul de la v. 1)

Robi. Sau ,,sclavi”. Ca rob al lui Dumnezeu, crestinul asculta de El. Lumea are dreptul sa se astepte de la crestin sa traiasca potrivit cu marturisirea sa de credinta si trebuie sa traga concluzia ca ceea ce face, face cu aprobarea divina. In felul acesta, bunul nume al lui Dumnezeu depinde de felul cum se poarta crestinul. El nu ar trebui sa dea niciodata oamenilor ocazia de a crede ca felul de vietuire cerut de Dumnezeu este inferior celui indeobste acceptat de necrestini.



2:17 Cinstiti pe toti oamenii, iubiti pe frati; temeti-va de Dumnezeu; dati cinste imparatului!

Cinstiti pe toti. Adica indiferent care ar fi pozitia lor in societate. Fiecare trebuie respectat, nu neaparat pentru calitatile pe care le are, ci avand in vedere statutul sau. Iubiti. Sau ,,iubiti in continuare”. Acelasi sens de continuitate este folosit si la verbele ,,cinstiti” si ,,temeti-va”, subliniind consecventa atitudinii crestine, care inchide gura celor nestiutori

(v. 15). Pe frati. [,,Fratietatea”, KJV]. Adica fratietatea credinciosilor in Domnul Hristos. Temeti-va de Dumnezeu. Vezi comentariul de la Psalmi 19,9. Imparatului. Vezi comentariul de la v. 13.



2:18 Slugilor, fiti supuse stapanilor vostri cu toata frica, nu numai celor ce sunt buni si blanzi, ci si celor greu de multumit.

Slugilor. Gr. oiketai, ,,sclavi in gospodarie” (vezi comentariul de la Romani 14,4; Efeseni 6,5–8).

Fiti supuse. Sau ,,continuati sa fiti supuse” (vezi comentariul de la Efeseni 6,5).

Stapanilor. Gr. despotai (vezi comentariul de la Luca 2,29; Faptele Apostolilor 4,24). Aici cuvantul acesta accentueaza domnia absoluta asupra sclavilor. Deoarece multi crestini din biserica primara erau sclavi, conducatorii bisericii au considerat necesar sa abordeze problema sclaviei din punct de vedere practic, nu ideal (vezi comentariul de la Deuteronom 14,26). Sclavii crestini trebuiau sa castige stima si bunatatea stapanilor, dand pe fata credinciosie, loialitate, umilinta, rabdare si un spirit iertator.

Buni. Gr. agathos, ,,bun”, din punct de vedere moral. Blanzi. Gr. epieikes, ,,bland”, ,,chibzuit”, ,,cu o purtare blanda”. Petru aminteste aici sfatul Domnului Hristos, dat in Predica de pe Munte (vezi comentariul de la Matei 5,43–48).

Greu de multumit. [,,Indaratnic”, KJV]. Literal, ,,strambi”, aici, metaforic, o ,,minte sucita”, asa cum se da pe fata in purtarea fata de altii. Poate ca nu este greu sa-i slujesti unui stapan bun si chibzuit, dar se cere multa tarie crestina pentru a-i sluji cu credinciosie unui stapan sucit si pervers. Cu toate acestea, un stapan ,,greu de multumit” nu este o scuza pentru lipsa de buna-cuviinta sau de ascultare. Sclavul crestin era zilnic confruntat cu situatii dificile. Adesea i se cerea sa faca pregatiri pentru inchinarea stapanului la zei, sa serveasca alimente sau bauturi daunatoare sau sa fie de fata la distractii imorale. Cu toate acestea, el trebuia sa-si indeplineasca datoria cu credinciosie.



2:19 Caci este un lucru placut, daca cineva, pentru cugetul lui fata de Dumnezeu, sufera intristare, si sufera pe nedrept.

Placut. [,,Vrednic de lauda”, KJV]. Gr. charis, ,,har”, aici ,,placut” (vezi comentariul de la Ioan 1,14; Romani 1,7; 3,24; 1 Corinteni 1,3). Compara cu ocazia in care Domnul Isus a folosit cuvantul charis – ,,ce rasplata vi se cuvinte?” (Luca 6, 32). Ca un sclav crestin sa ramana credincios fata de un stapan arogant si ,,greu de multumit” (1 Petru 2,18) este nevoie de mult har de la Dumnezeu. Fiindu-i placuta devotiunea sclavului credincios, Dumnezeu ii acorda putere divina pentru a-i face povara mai usor de suportat.

Pentru cugetul lui fata de Dumnezeu. Literal, ,,din cauza constiintei lui fata de Dumnezeu”, o constiinta iluminata de Duhul Sfant, care Il are in vedere pe Dumnezeu in indeplinirea datoriilor zilnice. Constientizarea prezentei Sale il face in stare pe credincios sa conlucreze cu cerul si sa traiasca o viata de biruinta, triumfand peste problemele dificile si amare ale vietii.

Sufera intristare. Sau ,,continua sa indure intristarile”. Cunoasterea faptului ca in orice experienta dureroasa a vietii Dumnezeu sta alaturi de noi, aduce curaj si seninatate.

Pe nedrept. Principiul acesta se aplica nu doar sclavului crestin, ci si tuturor credinciosilor care sunt judecati pe nedrept si calomniati. Stiind ca Dumnezeu vede totul si judeca cu dreptate, crestinul care ,,sufera” va rabda nedreptatea asa cum, cu atata noblete, a facut-o Hristos, Domnul sau (vezi comentariul de la Matei 5,10–12).



2:20 In adevar, ce fala este sa suferiti cu rabdare sa fiti palmuiti, cand ati facut rau? Dar daca suferiti cu rabdare, cand ati facut ce este bine, lucrul acesta este placut lui Dumnezeu.

Ce fala? [,,Ce slava?” KJV]. Literal, ,,ce fel de merit?” Cu rabdare. Adica sa sufere cu rabdare atunci cand stie ca merita pedepsit pentru necredinciosia lui fata de stapanul sau pamantesc. Palmuiti. Gr. kolaphizo, ,,a trage palme”, ,,a bate cu pumnii”.

Cand ati facut rau. [,,Pentru greselile voastre”, KJV]. Literal, ,,pentru greselile voastre continue”, fie impotriva lui Dumnezeu, fie impotriva semenului. Refuzand sa fie ascultator, sclavul crestin calca porunca lui Dumnezeu si in acelasi timp sfideaza dorintele stapanului sau pamantesc. In felul acesta, reputatia lui de crestin scade in ochii celor necredinciosi, iar inaintea lui Dumnezeu faptele lui nu sunt charis (vezi comentariul de la v. 19), adica vrednice de favoarea divina.

Lucrul acesta. Adica a suferi cu rabdare maltratari nemeritate.

Placut. Gr. charis, tradus ,,vrednic de lauda” (vezi comentariul de la v. 19). Sclavul crestin nu trebuia sa fie niciodata vinovat de lenevia, ineficienta sau necinstea pentru care erau adesea pedepsiti sclavii pagani. Dumnezeu are mijloace prin care ii va recompensa pe credinciosii sinceri care sufera din cauza neprihanirii, iar aceasta asigurare calduroasa a purtarii Sale de grija sustine credinta si curajul lor.



2:21 Si la aceasta ati fost chemati; fiindca si Hristos a suferit pentru voi, si v-a lasat o pilda, ca sa calcati pe urmele Lui.

Chemati. Crestinul a fost chemat sa faca binele si, daca este nevoie, sa sufere din aceasta cauza. Era posibil ca un sclav – sau oricare alt membru al bisericii crestine – desi isi implinea cu bucurie responsabilitatile impuse, sa fie uneori tratat rau, dar trebuia sa sufere aceasta maltratare fara sa se planga.

Hristos a suferit. Mai ales in timpul judecarii si al crucificarii Sale (vezi v. 23). El a suferit pe nedrept deoarece nu facuse niciodata vreun lucru pentru care sa merite pedeapsa (vezi v. 22). Nobletea caracterului sau poate fi masurata prin intensitatea tratamentului urat la care a fost supus inca din copilarie (vezi comentariul de la Evrei 2,10.18; 4,15). In fata nedreptatii crescande, Domnul Hristos cel neprihanit a dat pe fata un model desavarsit de suferinta (vezi comentariul de la Matei 5,10–12). El a intampinat ironiile si insinuarile rele fara sa se razbune. A raspuns rautatii oamenilor cu iubire si marinimie. A suferit cu rabdare, increzator ca Dumnezeu va face ca toate lucrurile sa lucreze impreuna spre bine (vezi comentariul de la Romani 8,28; 1 Petru 2,19).

Pentru voi. [,,Pentru noi”, KJV]. Sau ,,in interesul nostru”. Dumnezeu a vrut ca suferinta nobila a Mantuitorului sa fie un exemplu pe care sa-l urmeze fiecare crestin. Viata desavarsita a Domnului Hristos, marcata de suferinta si moarte, a fost solutia lui Dumnezeu pentru intreaga problema a pacatului. Insa aici Petru nu vorbeste in primul rand despre ispasire, ci despre rabdarea si de taria date pe fata de Domnul Hristos in suferintele Sale.

Pilda. Gr. hupogrammos, avand sensul de un model perfect de scriere, dupa care se poate face o copie desavarsita. Domnul Hristos ne-a oferit un model desavarsit de rabdare in suferinta, model pe care crestinul trebuie sa-l copieze cu grija, la fel cum scrie un elev pe o foaie alba de hartie, dupa modelul desavarsit asezat in fata lui.

Calcati. Literal, ,,sa urmati de aproape”, adica pas cu pas.

Urmele. Asa cum pot fi lasate de o persoana care calca pe un teren moale.



2:22 El n-a facut pacat, si in gura Lui nu s-a gasit viclesug.

El n-a facut pacat. Un citat din Isaia 53,9. In ce priveste caracterul neprihanit al Domnului Hristos, vezi Vol. V, p. 918. Gura. Deoarece gandurile Domnului Hristos erau curate, nici un ,,viclesug” nu a iesit din gura Lui. ,,Din prisosul inimii vorbeste gura” (Matei 12,34).

Viclesug. Sau ,,inselaciune” (vezi comentariul de la v. 1). Nimic inselator nu s-a gasit vreodata in cuvintele Domnului Hristos, nici un subterfugiu pentru a alina ingrijorarea si suferinta. Compara cu Apocalipsa 14,5.

2:23 Cand era batjocorit, nu raspundea cu batjocuri; si, cand era chinuit, nu ameninta, ci Se supunea dreptului Judecator.

Batjocorit. [,,Ocarat”, KJV]. Sau ,,insultat”.

Nu raspundea cu batjocuri. [,,Nu ocara inapoi”, KJV]. Domnul Hristos nu Se injosea pentru a Se razbuna sau pentru a intoarce rau pentru rau. Deoarece un al doilea rau nu-l indreapta pe primul, exemplul Sau da pe fata spiritul care ii poate impaca in cele din urma pe oamenii aflati in neintelegere. Cand spunea ca ,,dragostea nu da gres niciodata” (1 Corinteni 13,8) Pavel afirma ca, in afara exemplului Domnului Hristos, nu exista alta solutie la problemele omului.

Era chinuit. [,,Suferea”, KJV]. Petru se gandeste la chinurile la care a fost supus Domnului Isus cu ocazia judecatii si a mortii Sale, si la faptul ca nu a rostit nici o acuzatie batjocoritoare impotriva prigonitorilor Sai.

Se supunea. Cuvantul ,,Se” a fost adaugat de traducatori. Din versiunea greaca nu reiese clar daca Domnul Hristos Se ,,supunea” pe Sine, ,,supunea” cauza Sa sau pe chinuitorii Sai ,,dreptului Judecator”. Rugaciunea pe care a rostit-o pe cruce: ,,Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac” (Luca 23,34) s-ar putea sa sugereze ultima dintre cele trei variante. Domnul Hristos nu le-a raspuns persecutorilor Sai atunci cand Il batjocoreau si Il maltratau.

Dreptului. Judecata, chiar si a celor nelegiuiti, va fi facuta in armonie cu dreptatea si mila lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Romani 3,26; Apocalipsa 15,3; 16,5.7; 19,11).

Judecator. [,,Cel ce judeca”, KJV]. Compara cu Ioan 5,22.27.29.



2:24 El a purtat pacatele noastre in trupul Sau, pe lemn, pentru ca noi, fiind morti fata de pacate, sa traim pentru neprihanire; prin ranile Lui ati fost vindecati.

El. Sau ,,El Insusi”. Facand o paranteza, apostolul aminteste de jertfa loctiitoare a Domnului Isus Hristos ca pe un fapt intotdeauna vrednic de mentionat, desi aici vrea sa atraga atentia asupra eroismului cu care a suportat El batjocura si judecata (vezi comentariul de la v. 23).

A purtat. Sau ,,a inlaturat”, ,,a ridicat” (compara cu Evrei 7,27; 9,28; 13,15). Pacatul a fost pus pe seama Domnului Hristos (vezi comentariul de la Isaia 53,3–6; 2 Corinteni 5,21) pentru ca neprihanirea sa poata fi pusa in dreptul omului (compara cu DA 25). Purtand pe cruce pacatele oamenilor, Domnul Hristos putea sa ierte pedeapsa lor pentru ca o platise prin jertfa Sa (vezi comentariul de la Evrei 9,26). Moartea Lui a fost inlocuitoare, El a fost pedepsit pentru vinovatia altora (vezi comentariul de la Evrei 9,28). ,,El este jertfa de ispasire pentru pacatele… intregii lumi” (1 Ioan 2,2).

Pacatele noastre. Domnul Hristos n-a avut pacate (2 Corinteni 5,21), ci a venit sa poarte pacatele noastre (Matei 1,21; Ioan 1,29; 1 Corinteni 15,3; Galateni 1,4; compara cu DA 25). In trupul Sau. Compara cu Evrei 10,10.

Lemn. [,,Copac”, KJV]. Gr. xulon, literal ,,lemn [taiat si gata pentru folosire]”. In Noul Testament nu este folosit pentru cruce cuvantul ,,copac” (dendron) (asa cum se intampla in limba engleza). Pentru apostolul Petru crucea a devenit antitipul altarelor de jertfa din cadrul preotiei levitice.

Fiind morti. Gr. apoginomai, ,,a scoate din minte”, ,,a se departa de”. Moartea Domnului Hristos trebuia sa faca mai mult decat doar sa aduca iertare pentru pacatele savarsite. Tinta misiunii Sale pe pamant era curatirea vietilor oamenilor de orice practica pacatoasa. El a venit pentru a-l mantui ,,pe poporul Sau de pacatele sale” (vezi comentariul de la Matei 1,21; vezi si comentariul de la 1 Ioan 1,9).

Sa traim pentru neprihanire. Adica in armonie cu principiile drepte.

Ranile. Aici Petru citeaza iarasi din Isaia 53,5.

Vindecati. Domnul Isus Hristos a venit sa tamaduiasca ,,pe cei cu inima zdrobita” (Luca 4,18) si pe toti ,,cei ce aveau trebuinta de vindecare” (cap. 9,11) fizica si spirituala (vezi comentariul de la Marcu 2,5.10).

2:25 Caci erati ca niste oi ratacite. Dar acum v-ati intors la Pastorul si Episcopul sufletelor voastre.

Ca niste oi. Vezi comentariul de la Isaia 53,6. Ca si Pastorul cel Bun (Ioan 10,11–16; Evrei 13,20), Domnul Isus Si-a dat viata pentru oile Sale (Ioan 10,15.16). Ratacite. Sau ,,ratacind mereu”. Satana este acela care ii duce pe oameni in ratacire (Apocalipsa 12,9; 20,3.7–9).

Intors. Gr. epistrepho, ,,a se intoarce imprejur”, ,,a se intoarce”, adesea tradus cu sensul de ,,a se converti” (Luca 22,32; Ioan 12,40; Faptele Apostolilor 3,19; Iacov 5,20). Pacatosul I-a intors spatele lui Dumnezeu, iar in momentul convertirii se intoarce si priveste la Dumnezeul sau.

Pastorul. Gr. poimen, tradus intotdeauna ,,pastor”. In ce priveste o discutie cu privire la poimaino, ,,a pastori”, vezi Faptele Apostolilor 20,28. Cuvantul acesta sugereaza grija si protectia Domnului Hristos pentru oile Sale (vezi comentariul de la Ioan 10,11). Pe zidurile catacombelor picturile Il zugraveau pe Domnul Isus ca Pastor.

Episcopul. Gr. episkopos. ,,supraveghetor”, ,,administrator”, ,,tutore”, ,,pazitor” (vezi Vol. VI, pp. 26, 38; vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 20,28).

Sufletelor voastre. Sau ,,vostru” (vezi comentariul de la Evrei 13,17). Oaia ratacita este in primejdia de pierdere vesnica; pastorul si toti ceilalti slujbasi ai bisericii trebuie sa fie plini de har si sa aiba o experienta autentica pentru a-i readuce pe membrii rataciti la Marele Pastor.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1–3AA 521; FE 457

1–9TM 287

2 Ev 252; FE 124; MM 124; SC 67

3–5DA 413

3–8DA 599

4 FE 458

4, 5 AA 595; 2T 168

5 ChS 62; Ev 573; FE 459, 516; MB 150; TM 17; 5T 121; 6T 154, 435; 8T 196, 246; 9T 180

5, 6 FE 461

6 GC 210

7 TM 288

7–9FE 462; 8T 154

9 AA 9; AH 432; ChS 21, 243; COL 165; CSW 34; CT 37, 243, 370; Ev 644; FE 110, 199, 413; LS 346, 350; MH 286; ML 195, 203, 310; MM 213; MYP 200;

PK 716; PP 362, 607; SL 40; TM 235, 442; 1T 286, 406, 550; 2T 105, 109, 169, 450, 452; 3T 201, 461; 5T 14, 45, 100, 330, 403, 649, 662, 710; 6T 35, 123, 174, 367; 7T

216; 8T 46; 9T 17, 165

9, 10 AA 521

9–12TM 289

11 AH 127; CD 62, 167, 399; CH 67, 576; COL 53; GC 474; SL 25, 28; Te 19, 61, 64, 73, 149; 1T 546, 548; 2T 45, 99, 401, 405, 450; 3T 51; 4T 215

11–25AA 522

12 FE 462; GW 372; 6T 120; WM 295, 298

13–18ML 280

19 2T 427

20 MH 485

21 CS 26; DA 209; Ev 524, 636; FE 199; MM 257; SC 61; 8T 209

21, 22 ML 296

22 AA 570; 5T 422; WM 286

23 2T 178, 426; 4T 349, 368

24 MYP 105; 6T 479; 9T 193

25 CT 284


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: