Printable Mode1 Petru, 1
|
1:1 Petru, apostol al lui Isus Hristos, catre alesii care traiesc ca straini, imprastiati prin Pont, Galatia, Capadocia, Asia si Bitinia, Petru. Gr. Petros, ,,o piatra”, ,,o stanca”, ,,o lespede” (vezi comentariul de la Matei 4,18). Vezi harta cu evenimentele care au condus la scrierea Epistolei lui Petru Apostol. Gr. apostolos, ,,un delegat”, ,,un sol”, ,,cineva trimis cu o solie” (vezi comentariul de la Marcu 3,14; Faptele Apostolilor 1,2; Romani 1,1). Al lui Isus Hristos. Adica numit de Isus Hristos, insarcinat de El (compara cu 2 Corinteni 1,1). Calitatea de apostol nu sugereaza nici o superioritate de nici un fel; el este pur si simplu un apostol, un ambasador, un misionar, apartinand Domnului Isus Hristos si fiind autorizat de El, ca si ceilalti apostoli. Straini. Gr. parepidemoi, ,,vizitatori”, ,,exilati”, literal, ,,[unii] departe de casa”. Compara cu folosirea cuvantului parepidemoi in Evrei 11,13; 1 Petru 2,11, singurele alte aparitii ale cuvantului in Noul Testament. Fara indoiala ca aici cuvantul acesta este folosit metaforic, atat cu privire la crestinii dintre neamuri, cat si la cei dintre iudei, care priveau cerul ca locuinta lor adevarata; pentru ei pamantul acesta era doar ca ,,o tara care nu era a” lor [,,o tara straina”, KJV] (Evrei 11,9). Alesii. Gr. eklektoi, literal, ,,cei alesi” (vezi comentariul de la Romani 8,33). Aici crestinii sunt considerati ca alesi deoarece au raspuns la chemarea lui Dumnezeu. Pentru o discutie despre alegere in legatura cu mantuirea, vezi comentariul de la Romani 8,29. Imprastiati. Literal, ,,din Diaspora” (vezi comentariul de la Ioan 7,35). Cuvantul ,,Diaspora” (vezi Vol. V, pp. 59, 60) era si este folosit pentru a se referi la iudeii care erau raspanditi in afara Palestinei. Totusi, el nu este restrans la acel inteles. Petru ii privea ca membri ai ,,Diasporei” atat pe crestinii dintre iudei cat si pe cei dintre neamuri care erau imprastiati pretutindeni in partile mediteraneene. Prin Pont. Pont, impreuna cu celelalte provincii numite aici, constituie partile de nord si de vest ale Turciei de azi (vezi harta, Vol. VI, in fata p. 33). 1:2 dupa stiinta mai dinainte a lui Dumnezeu Tatal, prin sfintirea lucrata de Duhul, spre ascultarea si stropirea cu sangele lui Isus Hristos: Harul si pacea sa va fie inmultite! Stiinta mai dinainte. [,,Prestiinta”, KJV]. Gr. prognosis, ,,actul de a cunoaste mai dinainte”. In ce priveste verbul inrudit, proginosko si legatura dintre prestiinta si predestinatie, vezi comentariul de la Romani 8,29. Dumnezeu Tatal. Desi natura si rolul exact al fiecarui Persoane a Dumnezeirii ramane o taina pentru om, se pare ca Petru sugereaza ca, in cadrul planului de mantuire, fiecare savarseste anumite functii specifice. Vezi mai jos, despre lucrarea Duhului Sfant si cea a Domnului Hristos. Sfintirea. Gr. hagiasmos (vezi comentariul de la Romani 6,19). Lucrata de Duhul. [,,Duhului”, KJV]. Adica prin mijlocirea Duhului Sfant. Compara cu 2 Tesaloniceni 2,13. Spre ascultarea. Raspunsul credincios al crestinului la chemarea lui Dumnezeu, impreuna sfintirea Duhului Sfant, duce la ascultare, care ar putea fi definita ca supunere desavarsita fata de voia lui Dumnezeu (vezi comentariul de la v. 22). Planul lui Dumnezeu pentru un om, realizat cu ajutorul puterii sfintitoare a Duhului Sfant, produce roada vietii crestine (vezi comentariul de la Efeseni 5,9). Stropirea. Gr. rhantismos, ,,stropirea”, folosit doar aici si in Evrei 12,24. Verbul inrudit, rhantizo, ,,a stropi”, apare de patru ori (Evrei 9,13.19.21; 10,22). Petru vorbeste despre aplicarea meritelor sangelui Domnului Hristos la fiecare persoana in parte. Stropirea cu sangelui Domnului Isus aduce atat pacea indreptatirii (vezi comentariul de la Romani 3,25; 5,1.9) cat si privilegiile noului legamant (vezi comentariul de la Matei 26,28). Harul si pacea. In ce priveste intelesul acestei salutari, vezi comentariul de la Romani 1,7; 2 Corinteni 1,2. 1:3 Binecuvantat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Hristos, care, dupa indurarea Sa cea mare, ne-a nascut din nou prin invierea lui Isus Hristos din morti, la o nadejde vie, Binecuvantat. Gr. eulogetos, ,,vrednic de binecuvantare”, folosit in Noul Testament numai cu privire la Dumnezeu si la Domnul Isus Hristos. Acesta este un termen de adorare, prin care este recunoscuta desavarsirea insusirilor si a caracterului Lor. Cuvantul ,,elogiu” este derivat de la cuvantul grecesc inrudit, eulogia, ,,binecuvantare”. Dumnezeu, Tatal Domnului nostru. Sau ,,Dumnezeu, Insusi Tatal Domnului nostru”. Prima Persoana a Dumnezeirii este in felul acesta scoasa in evidenta, bineinteles, din punctul de vedere al unirii dobandite si indisolubile dintre Domnul Hristos si natura umana (compara cu Romani 15,6; 2 Corinteni 1,3; Efeseni 1,3; vezi comentariul de la Luca 1,35). Termenul ,,Domnul” denota o mare demnitate si Il evidentiaza pe Domnul Hristos ca pe o Persoana careia omul Ii datoreaza supunere. Fiind divin si membru al Dumnezeirii, Domnul Isus Hristos este absolut egal cu Tatal, care este adesea numit prima Persoana a Dumnezeirii (vezi Nota Suplimentara de la Ioan 1). Isus Hristos. Cele doua nume desemneaza atat natura umana a Domnului cat calitatea Lui oficiala de a fi Cel Uns (vezi comentariul de la Matei 1,1). Care. Acest pronume se refera la Dumnezeu Tatal. Indurarea Sa cea mare. [,,Indurare imbelsugata”, KJV]. Sau ,,mare indurare”. Oferita omului nelimitat, indurarea lui Dumnezeu intruchipeaza grija Sa nemarginita pentru binele omului. Intensa Lui iubire pentru om e dincolo de orice calcul si de orice comparatie. Ne-a nascut. Este o referire la nasterea din nou (vezi comentariul de la Ioan 3,3.5) sau la noua creatie (vezi comentariul de la Galateni 6,15). Invierea lui Isus Hristos. Vezi comentariul de la Romani 1,4; 4,24.25; 1 Petru 3,21). Invierea Domnului Hristos scoate arata ca moartea a fost biruita pentru vesnicie. Ea a devenit sigiliul aprobarii lui Dumnezeu asupra lucrarii de ispasire a Domnului Isus Hristos. Hristos cel inviat este garantia viitorului vesnic al celor rascumparati. La o nadejde vie. Nadejdea este marea forta care il cheama fara incetare pe crestin sa mearga inainte, biruind problemele vietii. Fara Domnul Hristos nu exista nadejde (Efeseni 2,12); cu El nadejdea este vie si dinamica. Paganismul nu poate oferi decat amagiri desarte. Petru vorbeste aici despre nadejdea interioara, care il tine pe crestin statornic atunci cand contempla sfarsitul calatoriei sale pe acest pamant si viitorul vesnic. Compara cu starea crestinului (Efeseni 2,11.12). 1:4 si la o mostenire nestricacioasa, si neintinata, si care nu se poate vesteji, pastrata in ceruri pentru voi. Mostenire. Vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 20,32; Galateni 3,18; Efeseni 1,14.18. Nestricacioasa. Gr. aphthartos, ,,nesupusa stricaciunii [sau destramarii, deteriorarii]”, deci ,,vesnica”. Compara cu Romani 1,23; 1 Corinteni 15,52; 1 Timotei 1,17. Neintinata. Adica incapabila de intinare sau de pangarire. Nu se poate vesteji. [,,Nu se vestejeste”, KJV]. Gr. amarantos, ,,nepieritor”. Amarantul, numele unei flori imaginare, care nu se vestejeste, este o transliterare a cuvantului amarantos. Pastrata. Forma verbului din greaca arta ca mostenirea a fost si continua sa fie pastrata. Compara cu Matei 6,19.20. Mostenirea celor rascumparati este tot atat de sigura ca si credinciosia lui Dumnezeu. In ceruri. Este vorba de locuinta lui Dumnezeu, unde este pastrata ,,o mostenire” pentru sfinti. Aceasta ,,mostenire” va fi oferita pe deplin celor neprihaniti pe pamantul innoit (vezi comentariul de la Matei 5,5; Apocalipsa 21,1; vezi PP 170). 1:5 Voi sunteti paziti de puterea lui Dumnezeu, prin credinta, pentru mantuirea gata sa fie descoperita in vremurile de apoi! Paziti. Gr. phroureo, ,,a pune o garnizoana” (vezi comentariul de la Filipeni 4,7), termen militar care indica protectia oferita de o garnizoana de trupe (compara cu 2 Corinteni 11,32). Puterea lui Dumnezeu. Siguranta sfintilor, adica biruirea pacatului personal, depinde de puterea vesnicului Dumnezeu, care face pentru om ceea ce el nu poate savarsi in dreptul sau (vezi DA 466; MB 142). Fara protectia si calauzirea continua a lui Dumnezeu, crestinii nu vor avea niciodata aceasta ,,mostenire” pastrata acum de Dumnezeu pentru cei rascumparati (vezi comentariul de la v. 4). Prin credinta. Literal, ,,cu ajutorul credintei”. Ceea ce face cu putinta ca sfintii sa se afle in grija protectoare a Celui Atotputernic este credinta individuala a fiecarui credincios. Dumnezeu nu poate face mai nimic pentru omul care refuza sa creada. Credinta este incredere in Dumnezeu si in oferta Lui, care satisface pe deplin dorintele cele mai adanci ale sufletului. Pentru mantuirea. Sau ,,pentru izbavirea”. Aceasta este tinta puterii lui Dumnezeu si a credintei omului. Petru priveste inainte catre eliberarea finala de orice consecinta a pacatului (vezi comentariul de la Romani 13,11). Gata. Mangaierea crestinului sincer este ca tinta ,,nadejdii” sale (v. 3), adica ,,mostenirea” (v. 4) care va fi data in ziua deplinei eliberari, este deja gata pentru el si asteapta numai hotararea lui Dumnezeu in ce priveste timpul primirii ei. Sa fie descoperita. Gr. apokalupto (vezi comentariul de la 2 Tesaloniceni 2,3). In ce priveste substantivul inrudit, apokalupsis, vezi comentariul de la Apocalipsa 1,1; compara cu 1 Corinteni 1,7; 1 Petru 1,7. Vremurile de apoi. Sau ,,criza finala”, o referire la timpul restatornicirii tuturor lucrurilor. Aceasta va avea loc la a doua venire a Domnului Hristos, cand cei rascumparati vor fi in cele din urma eliberati de orice urma de pacat (vezi comentariul de la Matei 25,31; 1 Tesaloniceni 4,16.17). 1:6 In ea voi va bucurati mult, macar ca acum, daca trebuie, sunteti intristati pentru putina vreme, prin felurite incercari, In ea. Adica in timpul iminent al crizei (v. 5), cand va veni eliberarea finala, un eveniment pe care l-au asteptat toti crestinii sinceri de-a lungul luptei lor. Va bucurati. Gr. agalliao, ,,a jubila”, tradus ,,saltati de veselie” in Luca 6,23. ,,Nadejdea vie” (vezi 1 Petru 1,3) face cu putinta pentru credincios sa isi inalte spiritul in mijlocul incercarilor vietii, stiind ca in marea lupta intre bine si rau Dumnezeu va avea ultimul cuvant. Daca trebuie. Intr-o lume influentata de puterile raului, necazurile sunt inevitabile. Sunteti intristati. [,,Sunteti apasati”, KJV]. Sau ,,sunteti intristati”, ,,sunteti foarte intristati”. Pentru putina vreme. [,,Pentru un timp”, KJV]. Sau ,,pentru un scurt rastimp”, in comparatie cu bucuriile vesnice ale ,,mostenirii” crestinului (v. 4). Prin felurite incercari. [,,Prin felurite ispite”, KJV]. Sau ,,prin diferite feluri de probe”. In ce priveste cuvantul tradus ,,incercari” [,,ispite”] (Gr. peirasmoi), vezi comentariul de la Iacov 1,2. Crestinul este descris ca fiind asaltat de felurite suparari, probleme, dezamagiri si mahniri, toate acestea fiind folosite de Satana pentru a-i nimici credinta in Dumnezeu. 1:7 pentru ca incercarea credintei voastre, cu mult mai scumpa decat aurul care piere si care totusi este incercat prin foc, sa aiba ca urmare lauda, slava si cinstea, la aratarea lui Isus Hristos, Pentru ca. Sau ,,cu scopul ca”. Incercarea. Gr. dokimion, ,,calitate dovedita”, ,,autenticitate” (vezi comentariul de la Iacov 1,3). In ce priveste adjectivul inrudit, dokimos, vezi comentariul de la Romani 14,18; 2 Timotei 2,15. Autenticitatea si calitatea credintei sunt date pe fata de marimea problemelor pe care le poate trece. Credintei. Vezi comentariul de la v. 5. Aurul. Aurul este probat si rafinat prin foc. Credinta crestinului trece si ea prin procesul incercarii, asa incat valoarea ei sa poata fi pe deplin dovedita (vezi comentariul de la 1 Corinteni 3,13.15; vezi Evrei 12,29; Apocalipsa 1,14; 2,18; 19,12). Care. Adica aurul. Cercat. Gr. dokimazo, ,,a proba”, ,,a aproba” (vezi comentariul de la Romani 2,18; 1 Timotei 3,10). Prin foc. [,,Cu foc”, KJV]. Literal, ,,cu ajutorul focului”. Lauda. Calitatea caracterului unui crestin matur atrage atat lauda lui Dumnezeu cat si a oamenilor evlaviosi. Compara cu Matei 25,21; Romani 2,29; 1 Corinteni 4,5. Slava. Gr. doxa (vezi comentariul de la Ioan 1,14; Romani 3,23; 1 Corinteni 11,7). Aici Petru se refera la lucrurile glorioase ale vesniciei, pe care Dumnezeu le va oferi copiilor Sai ,,in vremurile de apoi” (v. 5). Compara cu Romani 2,7. Cinstea. [,,Onoarea”, KJV]. Aprecierea lui Dumnezeu pentru cei rascumparati va fi data la iveala la a doua venire si de-a lungul vesniciei. Aratarea. Gr. apokalupsis, ,,descoperire”, ,,dezvaluire”, ,,revelare” (compara cu 1 Petru 1,5; vezi comentariul de la 1 Corinteni 1,7). A doua venire a Domnului Hristos marcheaza inceputul starii slavite a bisericii. Nadejdea ei de-a lungul veacurilor a fost apropiata revenire a Domnului Isus Hristos. Acest eveniment glorios va pune capat domniei pacatului si intristarii, va inaugura bucuria, pacea vesnica, alaturi de cunoasterea neimpiedicata a adevarului si comuniunea neintrerupta cu Dumnezeu. 1:8 pe care voi Il iubiti fara sa-L fi vazut, credeti in El, fara sa-L vedeti, si va bucurati cu o bucurie negraita si stralucita, Iubiti. Gr. agapao (vezi comentariul de la Matei 5,43; Ioan 21,15). Fara sa-L fi vazut. Compara cu Ioan 20,29. Destinatarii epistolei lui Petru nu-L vazusera niciodata pe Domnul Isus, dar prin credinta si incredere ei Il cunosteau printr-o comuniune pe care cuvintele nu o pot descrie. Credeti. Vezi Ioan 20,29; 2 Corinteni 5,7. Va bucurati. Gr. aggalliao (vezi comentariul de la v. 6). Negraita. Sau ,,inexprimabila”, adica dincolo de puterea de exprimare a graiului omenesc. Bucuria unirii spirituale cu Domnul Hristos depaseste puterea de intelegere a celui neconvertit si capacitatea credinciosului crestin de a o descrie. Stralucita. [,,Plina de slava”, KJV]. Desi plinatatea unei experiente stralucite e cu putinta numai dupa a doua venire a Domnului Hristos, crestinul poate de pe acum sa guste (vezi Evrei 6,5) dulceata prezentei lui Dumnezeu ingaduind ca viata lui sa fie condusa de Duhul Sfant (vezi 1 Petru 4,14). 1:9 pentru ca veti dobandi, ca sfarsit al credintei voastre, mantuirea sufletelor voastre. Sfarsit. Gr. telos, ,,sfarsit”, ,,rezultat”, ,,sfarsit care se vede”, ,,tinta” (vezi comentariul de la Romani 10,4; 1 Timotei 1,5). Sfarsitul sau rezultatul credintei este eliberarea de pacat (vezi 1 Petru 1,5) si primirea ,,mostenirii” vesnice (vezi v. 4) care il asteapta pe fiecare crestin la ziua judecatii. Edenul restatornicit este rasplata lui Dumnezeu pentru toti cei rascumparati. Credintei. Vezi comentariul de la v. 5. Sufletelor. Gr. psuchai (vezi comentariul de la Matei 10,28 si cel de la Psalmi 16,10). Compara cu Matei 16,25, unde psuche este tradus ,,viata” si se vorbeste despre mantuirea lui psuche. In 1 Petru prin cuvantul ,,sufletelor voastre” se poate intelege fie ,,vietilor voastre”, fie, idiomatic, ca ,,voastra”. 1:10 Prorocii, care au prorocit despre harul care va era pastrat voua, au facut din mantuirea aceasta tinta cercetarilor si cautarii lor staruitoare. Harul. Este o referire la o manifestare mai deplina a lui Dumnezeu prin Domnul Isus Hristos, despre care au scris profetii. Care va era pastrat. [,,Care avea sa vina”, KJV]. Aceste cuvinte sunt in plus. Ceea ce fusese candva un subiect al profetiei, devenise acum realitate dinamica pentru cei care traiau dupa moartea Domnului Hristos. Mantuirea. Si anume ,,mantuirea sufletelor voastre” (v. 9). Tinta cercetarilor. [,,Au cercetat”, KJV]. Sau ,,au cautat”, fiind vorba de studierea sarguincioasa de catre profeti a descoperirilor divine, mai ales cu privire la venirea Rascumparatorului, fara indoiala ca atat descoperirile date lor cat si cele date celorlalti profeti. A avea darul profetic nu implica o cunoastere exhaustiva a tuturor lucrurilor. Profetul cunoaste numai ceea ce i-a descoperit Dumnezeu, si numai despre aceasta ii este ingaduit sa spuna un ,,Asa zice Domnul”. Intrucat soliile date unui profet adesea le completeaza pe acelea date altora, pentru a obtine o perspectiva echilibrata si inteligibila a descoperirilor venite din cer, devine necesara compararea mai multora. Lucrul acesta il faceau profetii de pe vremuri. Si cautarii lor staruitoare. [,,Au cautat cu sarguinta”, KJV]. Literal, ,,au cercetat”. Forma simpla a verbului este tradusa in Ioan 5,39 ,,cercetati”. 1:11 Ei cercetau sa vada ce vreme si ce imprejurari avea in vedere Duhul lui Hristos, care era in ei, cand vestea mai dinainte patimile lui Hristos si slava de care aveau sa fie urmate. Ce. Sau ,,cu privire la care”. Vreme. Gr. kairos (vezi comentariul de la Marcu 1,15; Faptele Apostolilor 1,7). Profetii erau informati cu privire la unele aspecte ale intruparii Rascumparatorului, la fel cum este biserica de azi informata despre a doua venire a Domnului Hristos. Totusi, ei nu stiau timpul exact al celei dintai veniri, desi cercetau cu sarguinta toate indicatiile cu putinta cu privire la sosirea lui Mesia (vezi comentariul de la Luca 3,15). Ce imprejurari. Sau ,,cu privire la ce fel de imprejurari”. Avea in vedere. Gr. deloo (vezi comentariul de la 2 Petru 1,14). Timpul verbului din limba greaca da de inteles ca Duhul staruia in a arata lucrurile semnificative cu privire la misiunea Domnului Hristos. Duhul lui Hristos. Adica Duhul Sfant (vezi comentariul de la Romani 8,9; vezi Galateni 4,6). Unii sugereaza ca expresia aceasta inseamna ,,Duhul care este Hristos” si compara textul acesta cu 2 Corinteni 3,17.18 (vezi comentariul de acolo). Aceasta interpretare Il prezinta pe Domnul Hristos ca pe Cel care lucra personal asupra mintii profetilor din Vechiul Testament, luminandu-i cu privire la datoriile prezente si la evenimentele viitoare. Altii sustin ca expresia aceasta ar trebui sa zica: ,,Duhul trimis de Hristos”, adica Duhul Sfant (vezi comentariul de la Ioan 15,26; 2 Petru 1,21). Fiecare dintre aceste opinii apara divinitatea si preexistenta Domnului Hristos si statorniceste inspiratia divina a Vechiului Testament. Profetii nu erau manati de toane personale, ci de influenta directa a Duhului asupra mintii lor. Ei vorbeau ca portavoce a Duhului si scriau in calitate de scribi ai Lui. Vestea mai dinainte. [,,Marturisea mai dinainte”, KJV]. Prin profeti, Duhul oferea adesea noi informatii cu privire la lucrarea Domnului Hristos, asa incat planul lui Dumnezeu devenea tot mai clar. Patimile lui Hristos. Literal, ,,suferintele spre [sau ‚pentru’] Hristos”, adica suferintele destinate Domnului Hristos. Astfel este intarita opinia crestina ca suferinta Domnului Hristos era un subiect al profetiilor din Vechiul Testament (vezi comentariul de la Isaia 53; Faptele Apostolilor 3,18; 26,22.23). Desi iudeii au inteles gresit importanta unor astfel de profetii, crestinii din biserica primara au prins cu usurinta adevarata lor insemnatate. Vezi comentariul de la Luca 24,25–27. Slava de care aveau sa fie urmate. Literal, ,,slava de dupa aceste lucruri [‚suferinte’]”, adica invierea Domnului Hristos, inaltarea Lui si toate evenimentele asociate cu a doua venire si vesnica Sa domnie. 1:12 Lor le-a fost descoperit ca nu pentru ei insisi, ci pentru voi spuneau ei aceste lucruri, pe care vi le-au vestit acum cei ce v-au propovaduit Evanghelia, prin Duhul Sfant trimis din cer si in care chiar ingerii doresc sa priveasca. Descoperit. Unii profeti au inteles ca implinirea unora dintre lucrurile descoperite lor era inca in viitor (vezi comentariul de la Numeri 24,17; Deuteronom 18,15; Daniel 10,14). Toti profetii si-au dat seama ca venirea Rascumparatorului lumii era inca in viitor si ca solutia la problema pacatului se afla dincolo de timpurile in care traia el. Pentru voi. [,,Pentru noi”, KJV]. Dovezile textuale atesta exprimarea ,,pentru voi”, adica pentru destinatarii epistolei lui Petru sau, intr-un sens mai larg, pentru toti crestinii din vremea lui Petru. Spuneau. [,,Slujeau”, KJV]. Profetii din Vechiul Testament, pe langa faptul ca slujeau pentru propria lor generatie, lucrau si in beneficiul celor din timpul lui Petru, prin profetiile care fusesera implinite atat de recent in lucrarea Domnului Hristos si inca isi gaseau implinirea in raspandirea crestinismului. Vestit. [,,Relatat”, KJV]. Gr. anaggello (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 20,20). Propovaduit Evanghelia. Gr. euaggelizomai (vezi comentariile de la Faptele Apostolilor 8,4). Petru nu-i identifica pe aceia care au dus Evanghelia la oamenii din Asia Mica si nici nu arata daca el facea parte din randul lor. Duhul Sfant. Vezi comentariul de la Matei 1,18. Primii predicatori ai Evangheliei erau in stransa legatura cu Duhul Sfant si erau condusi de El. Se pare ca Petru se refera aici la manifestarea Duhului Sfant in Ziua Cincizecimii (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 2,4), sugerand ca predicatorii Evangheliei proclama o solie in armonie cu cea a profetilor, deoarece acelasi Duh i-a condus si pe unii si pe altii. Trimis din cer. Vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 2,2. Si in care. [,,Lucruri la care”, KJV]. Adica lucruri cu privire la ,,mantuire” (v. 10), ,,patimile lui Hristos”, ,,slava” (v. 11) si ,,Evanghelia” (v. 12). Ingerii. Vezi comentariul de la Evrei 1,14. Doresc. Gr. epithumeo, ,,a dori mult [ceva]” (vezi comentariul de la Matei 5,28). Ingerii sunt foarte interesati de caracterul lui Dumnezeu, asa cum este descoperit prin mantuirea omenirii. Fiecare manifestare a iubirii si justitiei lui Dumnezeu de la crearea lui Adam pana in prezent a fost un izvor de uimire si de multumire pentru ingeri (vezi PP 155). Sa priveasca. Gr. parakupto, ,,a se apleca si a privi in”, de la para, ,,alaturi”, si kupto, ,,a se apleca peste”, ,,a se indoi peste”. Compara cu folosirea aceluiasi verb in Luca 24,12; Ioan 20,4.5.11, unde se spune ca ,,celalalt ucenic” si Maria scrutau cu privirea dinspre exterior in mormantul Domnului Hristos. Aici poate ca Petru isi imagineaza cum ingerii studiaza cu ravna planul de mantuire. Ei sunt interesati de rezultatele acestei drame deoarece insasi pacea lor viitoare e dependenta de rezultatele marii lupte dintre bine si rau. 1:13 De aceea, incingeti-va coapsele mintii voastre, fiti treji, si puneti-va toata nadejdea in harul, care va va fi adus, la aratarea lui Isus Hristos. De aceea. Avand in vedere binecuvantarile si nadejdea cuprinse in splendoarea Evangheliei descoperite (v. 3–12), Petru trece la indemnul sau. Incingeti-va. Gr. anazonnumi, literal, ,,v-ati incins mijlocul”, denotand o actiune deja savarsita. Anazonnumi era folosit pentru a descrie actiunea specifica celor din Orient, de a-si strange faldurile largi ale hainei exterioare si de a le indesa in curea inainte de un efort fizic, cum ar fi mersul sau alergarea (vezi comentariul de la Psalmi 65,6; compara cu Luca 12,35; Efeseni 6,14). Avand in vedere darul nepretuit al mantuirii (1 Petru 1,9.10), Petru ii indeamna pe cititori sa-si pregateasca in acelasi fel mintea pentru o activitate sarguincioasa. Coapsele. Sau ,,mijlocul”, unde este purtata cingatoarea. Cuvantul acesta este folosit aici metaforic, pentru a completa tabloul sugerat de verbul ,,incingeti-va”. Mintii. Gr. dianoia (vezi comentariul de la Luca 1,51). Crestinul ar trebui sa nu-i permita gandirii sale sa o ia razna, sa inceteze cu speculatiile asupra unor subiecte nefolositoare si sa-si indrepte mintea catre marile adevaruri ale mantuirii, descoperite de Duhul lui Hristos (1 Petru 1,11). Fiti treji. Gr. nepho, folosit in greaca clasica cu sensul abtinerii de la bauturile alcoolice, dar folosit adeseori in Noul Testament intr-un sens metaforic, pentru a indica cumpatare si echilibru intelectual si spiritual (vezi comentariul de la 1 Tesaloniceni 5,6; 2 Timotei 4,5; 1 Petru 4,7; 5, 8). Toata (nadejdea). [,,(Nadajduiti) pana la capat”, KJV]. Gr. teleios, ,,pe deplin”, ,,perfect”, un adverb care poate califica verbul anterior, nepho, deci ,,fiti pe deplin treji”, sau poate califica substantivul ,,nadejdea”, deci cu sensul de ,,nadajduiti deplin”, adica ,,staruiti in nadejde” (in traducerea Cornilescu ,,puneti-va toata nadejdea”). Harul. Gr. charis (vezi comentariul de la Ioan 1,14; Romani 3,24). Aici prin cuvantul ,,harul” se face referire la binecuvantarile aduse de Evanghelie. Va fi adus. Literal, ,,este adus”, implicand o primire continua a harului. Aratare. Gr. apokalupsis (compara cu v. 5, 7). Petru prezinta aici umblarea crestina ca o realizare continua a prezentei Domnului Isus Hristos, o comuniune crescanda, care depaseste cea mai intima prietenie dintre oameni. Zi de zi, viata si lucrarea Mantuitorului vor fi descoperite intr-o masura tot mai mare copilului lui Dumnezeu, pana cand va avea loc ,,aratarea” finala de la a doua venire. Doar cei care au ajuns deja sa-L cunoasca in viata aceasta Il vor putea privi atunci cu adorare. 1:14 Ca niste copii ascultatori, nu va lasati tarati in poftele, pe care le aveati altadata, cand erati in nestiinta. Copii ascultatori. Literal, ,,ca niste copii ai ascultarii”, cu accentul pe ,,ascultare” (vezi comentariul de la v. 2). Compara cu expresiile ,,copii ai maniei” (Efeseni 2,3), ,,copii ai luminii” (Efeseni 5,8) si altele asemanatoare (Efeseni 2,2; 5,6; Coloseni 3,6; 1 Tesaloniceni 5,5). In ce priveste cuvantul ,,copii” (Gr. tekna), vezi comentariul de la 1 Ioan 3,1. Nu va lasati tarati. [,,Nu fiti modelati”, KJV]. Gr. suschematizo (vezi comentariul de la Romani 12,2). Poftele. Vezi comentariul de la Romani 7,7; compara cu Matei 5,28. Nestiinta. Adica egoismul, iubirea de lume pe care le-a experimentat cineva inainte de convertirea lui, cand nu Il cunostea pe Dumnezeu si legea Lui, nici pe Domnul Hristos si jertfa Sa (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 3,17; 17,30; Efeseni 4,18). Crestinii proaspat convertiti trebuie sa fi fost adesea confruntati cu ispita de a se intoarce la vechile lor obiceiuri imorale. Petru recunoaste forta ispitei, dar ii intareste pe cititori impotriva ademenirilor ei. 1:15 Ci, dupa cum Cel ce v-a chemat este sfant, fiti si voi sfinti in toata purtarea voastra. Ci. Gr. alla, o conjunctie adversativa puternica, ce pune in contrast ,,poftele” de ,,altadata” si viata sfanta pe care trebuie sa o traiasca un crestin. Chemat. Vezi comentariul de la Romani 8,28.30; 1 Corinteni 1,9. Sfant. Gr. hagios (vezi comentariul de la Romani 1,7). Prima parte a acestui verset poate fi parafrazata astfel: ,,Ci dimpotriva, in armonie cu Cel Sfant care v-a chemat”. Dumnezeu este absolut sfant, nici un pacat sau intinare nu poate sa existe in prezenta Sa (compara cu Leviticul 11,44; 19,2; 20,7). Fiti si voi sfinti. Adica in ce va priveste, fiti o data pentru totdeauna sfinti. Crestinul sincer isi hotaraste pentru totdeauna standardul de comportament; nu mai planuieste vreo stare viitoare de nesfintenie. Omul a fost facut dupa chipul lui Dumnezeu (Genesa 1,26.27), dar prin pacat si-a pierdut aceasta asemanare. Scopul Evangheliei este de a reface chipul divin in om, pentru ca sa fie sfant, asa cum Creatorul sau este sfant. Purtarea. Gr. anastrophe, ,,conduita” (vezi comentariul de la Efeseni 4,22). Observati standardul inalt care este pus inaintea crestinului – el trebuie sa fie sfant in toata purtarea lui; fiecare aspect al vietii sale trebuie sa fie sfintit (compara cu 1 Tesaloniceni 5,23). 1:16 Caci este scris: Fiti sfinti, caci Eu sunt sfant. Este scris. Autoritatea finala la care scriitorii Noului Testament fac apel este Vechiul Testament (vezi comentariul de la Matei 2,5; Faptele Apostolilor 2,16; Romani 1,17; etc.). Fiti sfinti. Citat din Leviticul 11,44; 19,2; 20,7. Aici dovezile textuale sunt impartite intre folosirea imperativului ,,fiti” si a viitorului ,,veti fi”, dar intentia este aceeasi, Petru chemandu-i pe crestini la o vietuire sfanta. 1:17 Si daca chemati ca Tata pe Cel ce judeca fara partinire pe fiecare dupa faptele lui, purtati-va cu frica in timpul pribegiei voastre; Daca. In constructia greaca nu este sugerata vreo indoiala, ci realitate. Autorul e increzator ca cei carora le scrie Il cheama pe Dumnezeu ca Tata si vor continua sa faca asa ceva. Tata. Vezi comentariul de la Matei 6,9; 7,11; 1 Petru 1,2. Judeca. Tatal judeca prin Fiul (vezi comentariul de la Ioan 5,22; 2 Corinteni 5,10). Fara partinire. Gr. aprosopolemptos, de la a, ,,fara”, si prosopolemptes, ,,cineva care recunoaste fata” (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 10,34; Romani 2,11; Iacov 2,1). Pe fiecare dupa faptele lui. [,,Faptele fiecarui om”, KJV]. Sau ,,fapta fiecaruia” (vezi comentariul de la Romani 2,6). Purtati-va. Gr. anastrepho, ,,a se purta” (vezi comentariul de la 2 Corinteni 1,12). Forma substantivala, anastrophe, este folosita in 1 Petru 1,15. Cu frica. Adica respectuos (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 9,31; Romani 3,18; 2 Corinteni 5,11; Efeseni 5,21). O intelegere a legaturii sale cu Dumnezeu il va face pe crestin sa traiasca smerit, stiind ca viata lui de zi cu zi reflecta atitudinea sa fata de Dumnezeu. Frica de Dumnezeu contracareaza frica de oameni, facandu-l in stare pe credinciosul sincer sa fie ferm atunci cand principiile crestine sunt amenintate. Pribegiei. Gr. paroikia, ,,o locuinta aproape [de cineva]”, de unde ,,a locui intr-o tara straina”. Vezi comentariul de la parepidemoi, v. 1, unde Petru se refera la trecerea crestinului prin lumea aceasta si recunoaste ca adevaratul camin al acestuia este cu Dumnezeu si cu Domnul Hristos, pe noul pamant. 1:18 caci stiti ca nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, ati fost rascumparati din felul desert de vietuire, pe care-l mosteniserati de la parintii vostri, Caci stiti. Sau ,,pentru ca stiti”, deci un motiv in plus pentru a avea o frica plina de evlavie. Pieritoare. Sau ,,perisabile”, in contrast cu darul vesnic oferit de Domnul Hristos. Argint sau cu aur. Aceste minerale pretioase sunt exemple de lucruri ,,pieritoare”, care nu pot intra in pretul rascumpararii omului. Desi sclavii de pe pamant erau cumparati si eliberati cu ajutorul argintului si al aurului, rascumpararea spirituala a omului depinde de un pret infinit mai mare (v. 19). Rascumparati. Gr. lutroo, ,,a elibera printr-un pret de rascumparare”. In ce priveste substantivul inrudit, lutron, ,,pret de rascumparare”, vezi comentariul de la Matei 20,28. Desert. Gr. mataios, ,,nefolositor” (vezi comentariul de la 1 Corinteni 15,17). Necrestinul este neajutorat in incercarile sale de a elimina relele personale si sociale. El nu gaseste nici un sens satisfacator in aceasta viata si nici o nadejde sigura pentru viitor. Vietuire. Gr. anastrophe (vezi comentariul de la v. 15). Mosteniserati de la parintii vostri. Sau ,,fusese transmis de la parintii vostri”. Era necesar un fel de vietuire cu totul nou, pentru a inlocui filozofia fara rost, zadarnica a paganismului. 1:19 ci cu sangele scump al lui Hristos, Mielul fara cusur si fara prihana. Ci cu. In versiunea greaca este un contrast puternic accentuat intre versetele 18 si 19 – intre lucrurile ,,pieritoare” si ,,sangele scump al lui Hristos”. Sangele scump al lui Hristos. ,,Sangele scump” al Domnului Hristos este fara egal si face rascumpararea oferita de el infinit mai valoroasa decat orice alta incercare de rascumparare (vezi comentariul de la Romani 3,25). Intr-adevar, numai sangele Domnului Hristos este in stare sa ne salveze din pacat. Mielul. In ce priveste o discutie cu privire la Domnului Hristos, ca Mielul oferit de Dumnezeu pentru rascumpararea oamenilor, vezi comentariul de la Ioan 1,29. Fara cusur. Gr. amomos. Vezi comentariul de la Efeseni 1,4, unde forma de plural, amomoi, este tradusa ,,fara prihana”. Fara prihana. [,,Fara pata”, KJV]. Gr. aspilos, ,,fara cusur moral” (vezi Iacov 1,27; vezi comentariul de la 1 Timotei 6,14). In Vechiul Testament se vorbeste despre perfectiunea fizica a mielului de jertfa (vezi Leviticul 22,19–21; vezi comentariul de la Exodul 12,5), conditia aceasta fiind o prefigurare a desavarsirii morale a Domnului Hristos, care-L califica pentru a fi Mielul de jertfa al lui Dumnezeu, vrednic si in stare de a face ispasire pentru neamul omenesc. 1:20 El a fost cunoscut mai inainte de intemeierea lumii, si a fost aratat la sfarsitul vremurilor pentru voi, Cunoscut. [,,Randuit dinainte”, KJV]. Gr. proginosko, ,,a sti dinainte” (vezi comentariul de la Romani 8,29). Mai inainte de intemeierea. Vezi comentariul de la Ioan 17,24. Moartea Domnului Hristos ca Miel Rascumparator n-a fost un plan de urgenta pentru o schimbare neprevazuta, ci facea parte din intentiile vesnice ale lui Dumnezeu (compara cu Matei 13,35; 25,34; vezi comentariul de la Romani 16,25; Efeseni 3,11; Apocalipsa 13,8). Aici si in alte locuri Scripturile invata preexistenta Domnului Hristos (vezi Nota Suplimentara de la Ioan 1). A fost aratat. Gr. phaneroo (vezi comentariul de la 1 Ioan 1,2). Desi prestiinta lui Dumnezeu si planul de a oferi lumii un Mantuitor se intind in trecutul vesnic, intruparea a facut din gandul Sau un eveniment istoric (vezi comentariul de la Ioan 1,14; 1 Ioan 1,1.3). Faptul ca Domnul Hristos a fost ,,aratat” implica existenta Lui anterioara (compara cu 1 Timotei 3,16; 2 Timotei 1,10; 1 Ioan 3,5.8; 4,9). La sfarsitul vremurilor. [,,In aceste vremuri din urma”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea literala ,,la sfarsitul vremurilor”. Vezi comentariul de la Ioel 2,28; Romani 13,11; Evrei 1,2; vezi Nota Suplimentara de la Romani 13. Pentru voi. Literal, ,,in folosul vostru”. Cititorii acestei epistole trebuiau sa fie in acelasi timp si infiorati si incurajati de intelegerea faptului ca planul vesnic al lui Dumnezeu, asa cum era dat pa fata in intruparea Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos, fusese facut pentru ei. 1:21 care, prin El, sunteti credinciosi in Dumnezeu, care L-a inviat din morti, si I-a dat slava, pentru ca, credinta si nadejdea voastra sa fie in Dumnezeu. Prin El. Domnul Isus este agentul prin care este posibila credinta in Dumnezeu. Fara descoperirea prin Hristos a caracterului lui Dumnezeu, oamenii din vremea lui Petru si din vremea noastra n-ar sti despre El mai mult decat oamenii din timpul Vechiului Testament. Viata, moartea si invierea Domnului Hristos sunt unicul temei pentru nadejdea omului de a fi eliberat. L-a inviat. Vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 3,15. Invierea Domnului Isus Hristos este manifestarea suprema a puterii divine. Fara invierea Sa din morti, Domnul Hristos nu prea ar fi putut fi descoperit ca biruitor al mortii (Apocalipsa 1,18); invierea Lui este o garantie a invierii sfintilor la a doua venire (1 Corinteni 15,51–54; 1 Tesaloniceni 4,14). Invincibilitatea crestinismului se gaseste in Hristos cel inviat (vezi comentariul de la 1 Corinteni 15,14–20). Slava. Gr. doxa (vezi comentariul de la Ioan 1,14; Romani 3,23). Fiul avusese din totdeauna ,,slava” (Ioan 17,5), dar dupa invierea si inaltarea Sa, Tatal a facut ca slava Lui sa fie recunoscuta de oameni. Acesta este sensul in care Dumnezeu ,,i-a dat slava”. Pentru ca. Aceasta ultima parte a versetului poate fi parafrazata astfel: ,,astfel incat credinta si nadejdea voastra sunt indreptate catre Dumnezeu”. Una dintre consecintele manifestarii puterii lui Dumnezeu la invierea si inaltarea Domnului Hristos ar trebui sa fie intarirea increderii crestinului in Dumnezeu. Acela care a putut sa faca un lucru atat de maret pentru Domnul Isus poate sa exercite o putere similara in favoarea credinciosului. 1:22 Deci, ca unii care, prin ascultarea de adevar, v-ati curatit sufletele prin Duhul, ca sa aveti o dragoste de frati neprefacuta, iubiti-va cu caldura unii pe altii, din toata inima; Prin ascultarea. Literal, ,,in ascultarea”. Articolul hotarat arata ca este vorba de acea ascultare pe care o cere Evanghelia. Curatirea totala a omului poate fi savarsita numai prin supunerea sa fata de voia lui Dumnezeu. Adevar. Literal, ,,de adevarul”. In ce priveste o definitie a ,,adevarului”, vezi comentariul de la Ioan 8,32 si de la Ioan 1,17; 17,17. Pentru a fi eficient adevarul nu numai ca trebuie sa fie ascultat, el trebuie sa fie si practicat. Curatit. Literal, ,,pentru ca v-ati curatit sufletele”. Din versiunea greaca reiese ca destinatarii acestei epistole se consacrasera in trecut si starea lor curatita continua in prezent. Vezi comentariul de la 1 Ioan 3,3. Lucrarea de curatire este facuta sub indrumarea si cu ajutorul Duhului Sfant (vezi comentariul de la 1 Petru 1,2). Sufletele. Gr. psuchai, pluralul lui psuche (vezi comentariul de la Matei 10,28), aici sediul vointei, al dorintelor si al pasiunilor. Prin Duhul. Dovezile textuale favorizeaza omiterea acestor cuvinte. Totusi, Scriptura invata ca Duhul Sfant este puterea care lucreaza ascultarea in om (vezi comentariul de la Romani 8,4). Dragoste de frati. Gr. philadelphia (vezi comentariul de la Romani 12,10). Ascultarea de adevar trebuie sa aiba ca rezultat iubirea de frati. Vezi comentariul de la Ioan 13,34; 1 Ioan 2,9–11; 3,10–18. Neprefacuta. Gr. anupokritos, ,,nedeghizat”, ,,fara ipocrizie”. Forma substantivala pozitiva, hupokrites, este echivalentul cuvantului de azi, ,,ipocrit”. Iubiti-va. Gr. agapao, dragostea care e guvernata de ratiune si intelegere si care cauta binele suprem al semenului (vezi comentariul de la Matei 5,43; Ioan 21,15). Cu caldura. Gr. ektenos, ,,cu ravna”, ,,din belsug” (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 12,5), de aici a derivat cuvantul ,,a extinde”. Dragostea crestinului trebuie sa se extinda asupra multor aspecte din viata altuia, care poate ca nu sunt placute in ele insele. Ea acopera toate incidentele si ii cuprinde pe toti oamenii (vezi comentariul de la 1 Corinteni 13,7). Din. [,,Cu”, KJV]. Sau ,,din”, ,,pornind din”, accentuand adancimea izvorului iubirii crestine. Toata. [,,(o inima) curata”, KJV]. Dovezile textuale sunt impartite intre pastrarea si omiterea acestui cuvant. 1:23 fiindca ati fost nascuti din nou nu dintr-o samanta, care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvantul lui Dumnezeu, care este viu si care ramane in veac. Fiindca ati fost nascuti din nou. [,,Fiind nascuti din nou”, KJV]. Literal, ,,fiindca ati fost nascuti din nou”, referindu-se probabil la convertirea din trecut a cititorilor, realizata prin puterea Cuvantului lui Dumnezeu. In ce priveste nasterea din nou, vezi comentariul la Ioan 3,3–8. Samanta. Probabil o referire la parabola semanatorului, unde ,,samanta” reprezinta ,,Cuvantul lui Dumnezeu” semanat in inimile oamenilor (vezi comentariul de la Matei 13,3–9.18–23). Sau poate ca Petru se refera la nasterea fizica a fiecarei persoane. Care poate putrezi. Gr. phthartos, ,,supus stricaciunii”. Vezi comentariul de la v. 18. Care nu poate putrezi. Gr. aphthartos (vezi comentariul de la v. 4). Cuvantul lui Dumnezeu. Adica acel cuvant care vine de la Dumnezeu. Compara cu expresia ,,Cuvantul privitor la Imparatie” (Matei 13,19). Scriptura este Cuvantul lui Dumnezeu pentru om (vezi comentariul de la 2 Timotei 3,16). Aderand la principiile lui, orice om va experimenta o ,,nastere din nou” a nadejdii, a puterii si a caracterului. Fara ,,Cuvantul lui Dumnezeu”, nimeni nu se poate astepta sa fie transformat moral, nici sa renasca spiritual. Viu si … ramane. Petru se poate referi aici fie la ,,Cuvant”, fie la ,,Dumnezeu”. Ambele sensuri sunt adevarate (compara cu Evrei 4,12). Poate ca varianta ,,Dumnezeu, care e viu si ramane” este mai potrivita acestui context. In veac. [,,Pentru totdeauna”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza omiterea acestor cuvinte. 1:24 Caci orice faptura este ca iarba, si toata slava ei, ca floarea ierbii. Iarba se usuca si floarea cade jos, Caci. Gr. dioti, cuvant folosit de obicei de catre Petru pentru a introduce citate din Vechiul Testament. Orice faptura. Aici apostolul citeaza din Isaia 40,6–8. El vorbeste despre fiinta umana in starea ei naturala, slaba, fara sprijinul harului divin. Toata slava ei. [,,Toata slava omului”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,toata slava ei”. Se usuca. Petru accentueaza scurtimea vietii omenesti in comparatie cu domnia vesnica a lui Dumnezeu. Fara nadejdea darului vietii vesnice omul are parte doar de cativa ani de existenta. 1:25 dar Cuvantul Domnului ramane in veac. Si acesta este Cuvantul, care v-a fost propovaduit prin Evanghelie. Cuvantul. Gr. rhema, ,,cuvant”, ,,solie”, aici, orice exprimare a adevarului divin. Ramane. Gr. meno, ,,a ramane”. Declaratiile lui Dumnezeu raman in veac; nimic din ce spune El nu are nevoie de schimbare sau corectura (vezi comentariul de la Psalmi 89,34). Principiile conducerii Sale vor ramane vesnic, la fel ca Dumnezeu (vezi comentariul de la Matei 5,17.18). Propovaduit. [,,Predicat”, KJV]. Punctul culminant al celor spuse de Petru este ca vesnicul Cuvantul al lui Dumnezeu cu privire la pacat si mantuire constituie ,,vestea cea buna” a bisericii crestine. In felul acesta ,,ascultarea de adevar” (v. 22) il asigura pe crestin de comuniunea nesfarsita cu vesnicul Dumnezeu. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1AA 517 3 GC 423 3–5AA 517 4 COL 253; FE 235; PP 170; 2T 495 4, 5 6T 60 5 AA 530; Ev 316; ML 85; PP 460; 6T 396 5–7EW 28 6 SR 318 6–9AA 518 7 EW 46, 111; PK 589; 5T 104, 474 7, 8 5T 578 8 Ev 180; GC 423; PP 341; 3T 458; 4T 357; 9T 286 10, 11 PP 367 10–12Ed 182; GC 344; PK 731 11 DA 234; MB 41 11, 12 5T 702 12 COL 133; DA 19; Ed 127; ML 360; MM 334; PP 155; SC 88; 6T 19, 456 13 AH 54, 57; FE 87; ML 83; MYP 149; TM 310; 4T 457 13–15CT 330; PP 460 13–16MH 455; MM 147; 1T 507; 3T 474; 8T 315 13–18FE 457 13–21AA 518 14 SC 58 15 GW 124; MM 145 15, 16 COL 102; Ev 207; 1T 261 16 CH 341; CS 143; 5T 743 18 MH 502; 4T 458 18, 19 COL 326; FE 127; SC 51; 3T 390 19 DA 50, 653; MH 51; PP 352; 4T 625 22 AA 519; EW 27, 71; ML 263; TM 443; 1T 156, 339; 2T 91, 136, 191; 3T 475; 4T 307; 5T 110 23 AA 520; COL 38; MB 34; ML 24; PK 464 24 COL 350 24, 25 AA 521; FE 445; 7T 249 25 GC 350; MB 148 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: