6:1 In al patru sute optzecilea an dupa iesirea copiilor lui Israel din tara Egiptului, Solomon a zidit casa Domnului, in al patrulea an al domniei lui peste Israel, in luna Ziv, care este luna a doua.
In al patru sute optzecilea an. Versetul acesta sincronizeaza al 480-lea an de la Exod, cu anul al 4-lea al domniei lui Solomon. Informatia aceasta este de prima importanta pentru ca, pe ea se poate intemeia socotirea cronologica de la Solomon inapoi pana la Moise si mai timpuriu. De acuratetea datei i.Hr. atribuite anului al 4-lea al lui Solomon depinde acuratetea tuturor celorlalte date intemeiate pe ea, ca de pilda, Exodul (vezi Vol. I, pag. 191, 192). Nu exista nici o dovada spre a presupune ca, cei 480 de ani sa fie un numar rotund sau 12 generatii. De aceea, al 480-lea an este fie al 480-lea al natiunii lui Israel, fara sa se tina seama de perioadele de stapanire straina (vezi pag. 127-131), fie al 480-lea al intregului interval de la Exod. Socoteala ultima a fost adoptata pentru acest comentariu.
Moartea lui Solomon si dezbinarea monarhiei a avut loc in anul 931/30 i.Hr., dupa scurta cronologie, asa cum este rezumata la pag. 134, 140-142. Deoarece Solomon a domnit 40 de ani (1Regi. 11:42; 2Cronici 9:30), domnia lui a inceput in 971/70 i.Hr., iar primul lui an a fost 970/69 (vezi pag. 134, 138). Deoarece temelia Templului a fost pusa in al 4-lea an al domniei lui Solomon, in luna a doua, data punerii temeliei Templului, intemeiata pe aceasta socoteala, este 966, cam prin luna mai. Daca se cunoaste data punctului terminus al perioadei de 480 de ani, va fi posibil sa se stabileasca data pentru Exod si, in felul acesta, sa se integreze acel important eveniment in evenimentele istoriei contemporane. Datele adoptate in acest comentariu sunt intemeiate pe scurta cronologie a imparatilor si pe cei 480 de ani, ca interval complet dintre Exod si al 4-lea an al lui Solomon, inclusiv, si pe 966, pentru sfarsitul acestei perioade (vezi pag. 127-131, 140).
Trebuie notat ca acest detaliu cronologic ,,in al patru sute optzecilea an” este dat in mod formal si categoric, fara nici o ezitare sau rezerva si cu o precizie neobisnuita. Nu este dat numai anul lui Solomon si al perioadei Exoddului, ci si luna. Este evident ca aceasta inseamna a fi un sincronism exact, la fel ca 2Regi. 18:9,10; Ieremia 25:1, etc.
In LXX, numarul este dat ca 440 in loc de 480, iar in Flavius, el este dat variat ca 592 sau 612 (Antichitati viii. 3. 1; xx. 10 1); atat LXX, cat si Flavius au numeroase variatii de numere din cartea ebraica a Regilor. Dar studiul ingrijit al numerelor lui Flavius, le arata a fi tarzii si eronate, iar cifrele textului ebraic, ca fiind cele mai timpurii si foarte sigure. Iosif Flavius este bine cunoscut pentru calculele lui gresite si nepotrivite si cifrele lui nu pot fi luate ca baza pentru stabilirea unei cronologii sanatoase.
Luna Ziv. Acesta este numele primar ebraic pentru luna a doua. Dupa exil, ea a fost numita de obicei, Iyvar. Numele rare si arhaice ale lunilor ebraice de aici si din v. 38 sunt o dovada pentru
o data veche a cartii.
A zidit. Hotararea lui Solomon de a zidi Templul nu era arbitrara, act nascocit de el, nici nu a fost insuflata numai de dorinta si vointa tatalui sau, David. Motivul care l-a indemnat pe Solomon na fost ambitia personala, iubirea de glorie sau pompa, ci aducerea la indeplinire a scopului Cerului. Sosise in mod lamurit ceasul pentru a fi zidita Casa Domnului, si Solomon s-a consacrat cu toata inima pentru aceasta sarcina. Perioada era un timp de odihna si pace, atat inauntrul natiunii lui Israel, cat si intre natiunile inconjuratoare. Mai era si un timp de prosperitate, facandu-l pe Solomon in stare sa asigure materialele necesare. Poporul era in stare si binevoitor sa cladeasca.
Raportul zidirii Templului lui Solomon se mai afla si in 2Cronici 3 si 4, dar raportul din cartea Regilor este cel mai vechi si mai complet. Raportul paralel din Cronici este de acord cu el in toate amanuntele principale. Desi acest raport este semnificativ mai scurt decat acela al Imparatilor, el contine unele detalii suplimentare.
Ca adaos la rapoartele biblice mai avem descrierea Templului lui Solomon de Iosif Flavius (Antichitati viii. 3.1-9). Acest raport, desi amanuntit, nu este intru totul vrednic de incredere. Literatura crestina nu are nimic insemnat de adaugat cu privire la detaliile Templului, si din cauza completei si repetatei distrugeri prin care a trecut Ierusalimul, incepand cu vremea lui Solomon, nici cercetarile arheologice n-au adus contributii insemnate.