19:11 Domnul i-a zis: Iesi, si stai pe munte inaintea Domnului! Si iata ca Domnul a trecut pe langa pestera. Si inaintea Domnului a trecut un vant tare si puternic, care despica muntii si sfarama stancile. Domnul nu era in vantul acela. Si dupa vant, a venit un cutremur de pamant. Domnul nu era in cutremurul de pamant.
Domnul a trecut pe langa. Lucrul de care Ilie avea cel mai mult nevoie era o noua viziune a puterii lui Dumnezeu si a propriei lui slabiciuni. La Sinai s-a intamplat ca Domnul a trecut pe langa Moise si S-a descoperit pe Sine ca ,,Domnul, Dumnezeu,... plin de indurare si milostiv, incet la manie, plin de bunatate si credinciosie” (Exod. 34.6). Aici, de asemenea, Ilie avea sa primeasca o noua conceptie despre Dumnezeu.
Vant tare. Cand Ilie a iesit afara din pestera, o furtuna s-a abatut asupra muntelui si un cutremur a facut sa se clatine pamantul. Totul parea zguduit cu cerul cuprins de foc si pamantul convulsionat de forte care pareau sa-l despice. Toate acestea erau in acord cu spiritul zbuciumat al profetului. Ceea ce el trebuia sa invete era faptul ca, oricat de puternice si emotionante puteau fi aceste forte, ele nu reprezentau prin ele insele adevaratul tablou al Duhului lui Dumnezeu. Nu este intotdeauna omul, acela care creeaza cea mai mare zguduire care aduce la indeplinire cel mai mult pentru Dumnezeu.