4:6 Noi insa suntem din Dumnezeu; cine cunoaste pe Dumnezeu, ne asculta; cine nu este din Dumnezeu, nu ne asculta. Prin aceasta cunoastem duhul adevarului si duhul ratacirii.
Noi. Adica apostolii sau tovarasii lor, in contrast cu ,,voi” (v. 4) si ,,ei” (v. 5). Folosirea pronumelui este accentuata, ca si in v. 4, 5 (,,voi” si ,,ei”). Deoarece a spus deja ca cei credinciosi sunt ,,din Dumnezeu” (v. 4), Ioan nu pretinde ceva exagerat atunci cand se descrie pe sine si pe colegii sai cu aceleasi cuvinte.
Cine cunoaste pe Dumnezeu. Cuvintele acestea sunt similare cu propozitia ,,cine este din Dumnezeu”, dar scot in evidenta aspectul cunoasterii personale a lui Dumnezeu.
Ne asculta. Exista o armonie naturala intre invatatorii care sunt ,,din Dumnezeu” si cei care Il cunosc pe Dumnezeu. Ascultatorii vor lua cu placere aminte la invatatura care vine de la cei care Il cunosc indeaproape pe Tatal. Amintindu-le cititorilor acest adevar, Ioan arata care este proba autenticitatii marturisirii de credinta: cei care Il cunosc pe Dumnezeu le vor da atentie solilor Sai adevarati.
Nu este de la Dumnezeu. Vezi comentariul de la v. 3.
Nu ne asculta. Daca cineva s-a impotrivit puterii convingatoare a Duhului Sfant, este foarte probabil ca nu va asculta nici de servul lui Dumnezeu. Adesea, daca impotrivirea este constienta si hotarata, astfel de oameni nu ii vor permite slujitorului lui Dumnezeu sa le vorbeasca, ci il vor respinge, asa cum L-au respins si pe Duhul Sfant. De aceea, pentru ei nu se poate face mai nimic in mod direct (vezi comentariul de la 1 Corinteni 2,14). Dar sunt multi care au fost inselati, impotrivindu-se adevarului fara sa stie gravitatea acestui fapt. Amagirile lui Satana le-au intunecat atat de mult mintea incat adevarul lui Dumnezeu li se pare o poveste neintemeiata. Pentru ei se poate face mult. Roadele doctrinei crestine in viata celor care sunt ,,din Dumnezeu” le va trezi, adesea, interesul. Mai ales pacea celor cu adevarat convertiti va misca inima celor care isi dau seama de viitorul lipsit de nadejde prezis de inteleptii acestei lumii.
Prin aceasta. Literal, ,,din aceasta”. Este de preferat sa aplicam cuvintele ,,prin aceasta” la continutul v. 6 decat la v. 4–6, desi cuvintele acestea pote fi aplicate intr-un contextul mai larg, fara a denatura ceea ce a vrut Ioan sa spuna. Natura duhului care il stapaneste pe om poate fi inteleasa din felul cum reactioneaza acesta la invataturilor servilor lui Dumnezeu.
Cunoastem. Verbul acesta poate face referire la invatatorii apostolici (vezi mai sus, la ,,noi”), la cititori sau la ambele grupuri.
Duhul adevarului. Deoarece in capitolul acesta Ioan vorbeste de duhurile vrajmase (v. 1–3), multi cred ca aici este vorba de Duhul Sfant, Duhul lui Dumnezeu (compara cu v. 2; vezi comentariul de la Ioan 14,17). Duhul Sfant este Cel care il indeamna pe credincios sa caute adevarul. Prin comparatie cu adevarurile pe care le primisera deja de la Duhul, credinciosii pot recunoaste adevarul. Oile recunosc glasul Bunului Pastor in cuvintele acelora pe care i-a trimis El (Ioan 10,27).
Altii cred ca ,,duhul adevarului” are un sens mai general, referindu-se la atitudinea care ii indeamna la lucru pe cei care predica adevarul (vezi comentariul de la Romani 8,15).
Duhul. Daca expresia ,,duhul ratacirii” este considerata in antiteza cu ,,duhului adevarului”, atunci ,,duhul ratacirii” poate fi considerat duhul lui Satana, sau duhul lui Antihrist, sau atitudinea celor care propaga ratacirea (vezi comentariul de la Romani 8,15).
Ratacirii. Gr. plane, ,,ratacire” (vezi comentariul de la Matei 18,12). E posibil sa ratacesti din nestiinta, dar duhul ratacirii cauta in mod deliberat sa-i faca pe oameni sa se rataceasca de la calea adevarului.