Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / 1 Ioan

1 Ioan 3:9


3:9 Oricine este nascut din Dumnezeu, nu pacatuieste, pentru ca samanta Lui ramane in el; si nu poate pacatui, fiindca este nascut din Dumnezeu.

Oricine. Din nou apostolul foloseste cuvantul acesta cuprinzator (vezi comentariul de la Ioan 3,16; 1 Ioan 3,4.6). Ceea ce spune el se aplica tuturor celor ,,nascuti din Dumnezeu”.

Nascut din Dumnezeu. Vezi comentariul de la cap. 2,29. Dar aici, spre deosebire de cap. 2, 29, nu este nici o indoiala ca scriitorul vorbeste despre nasterea din Tatal. Ioan este singurul autor al Noului Testament care vorbeste despre faptul ca suntem ,,nascuti din Dumnezeu” (Ioan 1,13, 1 Ioan 4,7; 5,1.4.18). Forma verbului din versiunea greaca arata ca este vorba de cei care au fost nascuti din Dumnezeu si care continua sa fie copiii Sai. Astfel, el il include pe fiecare crestin care nu s-a intors in lume si astfel nu L-a tagaduit pe Domnul care l-a rascumparat.

Nu pacatuieste. [,,Nu savarseste pacat”, KJV]. Adica nu continua sa pacatuiasca sau nu pacatuieste in mod obisnuit (vezi comentariul de la v. 6, unde in limba greaca verbul are aceeasi forma). Apostolul ii caracterizeaza astfel pe toti cei care au fost nascuti din Dumnezeu. Ei au fost nascuti din nou, natura lor e schimbata si ei se asemana cu Tatal lor ceresc (vezi comentariul de la Ioan 3,3–5; 1 Ioan 3,1). Acum ei urasc pacatul, pe care il iubeau, si iubesc neprihanirea, pe care o dispretuiau (vezi comentariul de la Romani 6,2.6; 7,14.15). Astfel de oameni nu mai sunt sclavi ai vechilor lor pacate, ei nu mai comit in mod obisnuit vechile greseli. Puterea dumnezeiasca le-a dat biruinta asupra slabiciunilor si este gata sa-i ajute sa biruiasca alte pacate, de care nu fusesera pana atunci constienti.

Samanta Lui. Adica samanta lui Dumnezeu, ,,principiul divin al vietii” (Vincent), care, sadit intr-un pacatos, aduce la viata omul cel nou, pe crestin. Aceasta ,,samanta” divina ramane in omul cu adevarat convertit, ii ofera energie spirituala si il face in stare sa reziste cu succes pacatului. In felul acesta, Ioan are incredere ca Dumnezeu il poate face pe crestin biruitor asupra pacatului. Pentru ca puterea dumnezeiasca lucreaza in sufletul sau, crestinul inceteaza sa mai pacatuiasca.

Nu poate pacatui. Sau ,,nu e in stare sa continue sa mai pacatuiasca” sau ,,nu e in stare sa continue sa pacatuiasca in mod obisnuit”. Asta nu inseamna incapacitatea crestinului de a mai comite vreo fapta gresita. Daca ar fi incapabil sa pacatuiasca, n-ar exista nici o virtute in faptul ca e fara pacat si nici nu ar putea sa-si dezvolte caracterul. Ioan a dat deja de inteles ca si crestinul face uneori greseli (vezi comentariul de la cap. 2,1). Pasajul arata ca, fiind nascut din Dumnezeu si avand in el puterea datatoare de viata a Acestuia, crestinul nu poate sa continue vechea sa viata de pacat. El are acum idealuri neprihanite, care au fost sadite in sufletul sau prin nasterea din nou.