2:7 Preaiubitilor nu va scriu o porunca noua, ci o porunca veche, pe care ati avut-o de la inceput. Porunca aceasta veche este Cuvantul, pe care l-ati auzit.
Prea iubitilor. [,,Fratilor”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,prea iubitilor” (ca pe in traducerea Cornilescu). Aici, introducand fragmentul in care vorbeste despre iubirea de frati
(v. 7–11), sunt foarte potrivite ambele formule de adresare: ,,fratilor” sau ,,prea iubitilor”.
Noua. Gr. kainos, ,,nou”, se refera mai degraba la calitate decat la timp. Cuvantul acesta ar putea fi tradus ,,un nou fel de”. In propozitia urmatoare cuvantul ,,veche” (palaios) se refera la timp, la ,,porunca” data cu mult timp in urma. Aici Ioan tagaduieste orice intentie de a da cititorilor sai un nou fel de ,,porunca”, deoarece cea vechea este inca valabila. Contextul (v. 9–11) arata ca ,,porunca” despre care se vorbeste este iubirea de frati (vezi comentariul de la Ioan 13,34).
De la inceput. Probabil de la inceputul experientei crestine, desi unii sugereaza ca este vorba de momentul in care Hristos a dat aceasta ,,porunca”, sau chiar mai inainte, de darea poruncilor la Sinai (vezi comentariul de la Matei 22,39.40).
Cuvantul. Gr. logos, aici, ,,un grup de invataturi”, ,,un mesaj”. Ioan se refera la invataturile mai de demult, ca rezultat al carora credinciosii au imbratisat crestinismul.