2:28 Si acum, copilasilor, ramaneti in El, pentru ca atunci cand Se va arata El, sa avem indrazneala, si, la venirea Lui, sa nu ramanem de rusine si departati de El.
Si acum. Cuvintele acestea marcheaza concluzia primei parti a epistolei si nu sunt o referire aparte la momentul istoric in care scria Ioan. Ajungand la apogeul rationamentului sau, pe temeiul celor scrise in v. 18–27, Ioan face un apel solemn la cititori.
Copilasilor. Gr. teknia (vezi comentariul de la v. 1).
Ramaneti in El. Adica in Hristos. Acesta este un sfat direct de a lua hotararea recomandata in v. 27, in vederea asteptatei reveniri a lui Isus (vezi comentariul de la v. 18). Numai cei care raman in Hristos vor fi pregatiti sa-L intampine la venirea Lui (compara cu Matei 24,13; Ioan 15,6).
Cand se va arata El. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,daca Se va arata”. Nu se da de inteles nici o incertitudine (compara cu expresiile ,,daca voi fi inaltat”, KJV, si ,,daca ce Ma voi duce si va voi pregati un loc”, KJV, din Ioan 12,32; 14,3). In alta parte, Ioan subliniaza realitatea revenirii lui Hristos (vezi 1 Ioan 3,2; compara cu Ioan 14,1–3; 21,22; Apocalipsa 1,7; 22,12.20), dar recunoaste incertitudinea cu privire la timpul aratarii Sale (vezi comentariul de la Matei 24,36–44).
Indrazneala. [,,Incredere”, KJV]. Gr. parresia, original, ,,libertate de vorbire”, de unde ,,indrazneala” (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 4,13), folosit de Ioan de 13 de ori din cele 31 de ocazii in care apare in Noul Testament. Aici este vorba de o persoana careia, deoarece a ramas statornica in Hristos, nu ii este teama sa se intalneasca cu El la venirea Sa. Cei care isi petrec viata cu Domnul lor, Il vor saluta la venirea Lui (compara cu Isaia 25,9). Pacatosii pocaiti Il vor intampina avand asigurarea ca sunt copiii lui Dumnezeu.
La venirea Lui. Gr. parousia (vezi comentariul de la Matei 24,3), folosit numai aici de catre Ioan, dar intalnit adesea in scrierile lui Pavel (1 Corinteni 15,23; Filipeni 1,26; 1 Tesaloniceni 2,19; etc.), Matei (Matei 24,3.27.37.39), Iacov (Iacov 5,7.8) si Petru (2 Petru 1,16; 3,4.12).
De rusine. Ioan isi accentueaza din nou ideea prin reluarea declaratiei, dar la negativ (vezi cap. 1,5.6.8; 2,4.27; etc). Facand asa, el scoate in evidenta atitudinea celor care nu s-au pregatit sa-L intampine pe Domnul lor. Ei vor fi umpluti de rusine cand vor Il vor intalni pe Cel pe care L-au dispretuit si L-au lepadat. Se vor rusina de felul cum L-au tratat pe Mantuitorul si de viata lor pacatoasa. Vor recunoaste ca vina pentru pierderea vietii vesnice le apartine in totalitate (vezi comentariul de la Apocalipsa 6,15–17). Dar cei care raman in Hristos pot privi inainte cu bucurie spre venirea Sa.