Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / 1 Ioan

1 Ioan 2:12


2:12 Va scriu, copilasilor, fiindca pacatele va sunt iertate pentru Numele Lui.

Va scriu. De la probleme generale (cap. 1,4 la 2,11), apostolul trece la probleme specifice (cap. 2,12 si mai departe). Insa intai el isi prezinta motivele pentru care le scrie unor grupe aparte. De patru ori zice: ,,va scriu” (v. 12, 13) si de doua ori: ,,v-am scris” (v. 14). S-a discutat mult despre folosirea verbului la timpuri diferite. Unii cred ca prin timpul trecut, ,,v-am scris”, Ioan se refera la Evanghelia sa. Dar nu exista dovezi concludente ca Evanghelia a fost scrisa inainte de epistola (vezi Introducerea, cadrul istoric). Altii cred ca se face referire la o epistola anterioara, acum pierduta. Altii sugereaza ca apostolul schimba timpul verbului doar pentru a evita repetarea monotona. Dar Ioan, mai mult decat altii scriitori ai Noului Testament, nu e speriat de o aparenta monotonie acolo unde o considera ca o inventie literara eficace, iar variatiile sale sunt rareori lipsite de semnificatie. Tinand cont de asta, altii sugereaza ca prin timpul prezent Ioan se refera la ceea ce este gata sa scrie, iar prin trecut, la ceea ce deja a scris.

Copilasilor. Gr. teknia (vezi comentariul de la v. 1). Din restul versetului reiese clar ca acest cuvant ii include pe toti membrii bisericii, batrani si tineri. Soliile pentru anumite grupe de varsta apar in v. 13, 14.

Fiindca. Gr. hoti, ,,ca” sau ,,pentru ca”. Unii sunt pentru conjunctia ,,ca”, crezand ca Ioan vrea sa le reaminteasca cititorilor ca pacatele lor sunt iertate. Desi este posibila o astfel de formulare, ea nu e acceptata in v. 13, 14, unde apare din nou hoti.

Sunt iertate. Adica ,,au fost iertate”. Timpul din limba greaca arata rezultatul continuu al iertarii din trecut. Vezi comentariul de la cap. 1,9.

Pentru Numele Lui. Sau ,,datorita numelui Sau [al lui Hristos]” (vezi comentariul de la Psalmi 31,3; Faptele Apostolilor 3,6.16; vezi si comentariul de la Faptele Apostolilor 4,12). Dumnezeu iarta pacatul celui care se pocaieste in ,,numele” lui Hristos, adica in virtutea puterii de a ierta, a caracterului si a lucrarii Sale. Deoarece cei carora le scrie Ioan cunosteau personal aceasta putere a numelui Mantuitorului, apostolul se simte liber sa discute cu ei adevaruri spirituale profunde. Iertarea le deschisese inainte o lume noua, iar el isi propune sa ii ajute sa o exploreze.