4:17 Pentru aceasta v-am trimis pe Timotei, care este copilul meu preaiubit si credincios in Domnul. El va va aduce aminte de felul meu de purtare in Hristos si de felul cum invat eu pe oameni pretutindeni in toate Bisericile.
V-am trimis. La redactarea scrisorilor, uneori grecii foloseau timpul trecut pentru a descrie actiunea prezenta, din cauza ca actiunea, atunci cand scrisoarea urma sa fie citita de destinatar, avea sa fie in trecut. Potrivit cu cap. 16:16, Timotei poate era pe drum, dar inca nu sosise si aparent nici nu era asteptat sa soseasca inaintea scrisorii. Scrisoarea era fara indoiala trimisa pentru a sfatui biserica sa primeasca dupa cuviinta pe reprezentantul apostolului si sa ia aminte la sfat si indrumare, ca si cum ar fi venit de la Pavel insusi.
Timotei. Vezi Fapte. 16:1; 19:22; Filp. 2:19; 1Tes. 3:2; 1Tim. 1:2. Timotei era un asociat de incredere, pe care Pavel se sprijinea in lucrarea lui de a se ingriji bisericile pe care le infiintase.
Copilul meu iubit. [Fiul meu iubit, KJV.] Literal ,,copilul meu iubit”. Pavel vedea in tanarul Timotei pe cineva care se putea dezvolta ca un lucrator folositor pentru Dumnezeu, asa ca l-a ales sa fie unul dintre asociatii sai itineranti (vezi Fapte 16:1–4; 1Tim. 1:2; AA 184, 185, 202, 203; GW 440). Apostolul se adresase corintenilor, numindu-i ,,fii”, literal ,,copii” (1Cor. 4:14); de aceea era foarte corespunzator de a le trimite pe cineva care fusese nascut in Hristos prin mijlocirea predicii sale, ca si ei. Ca un apropiat insotitor al apostolului in calatoriile si in lucrarea lui de evanghelizare, Timotei era bine calificat sa repete invataturile lui Pavel si sa le reaminteasca felul lui de viata.
In fiecare biserica. Solia lui Pavel era aceeasi oriunde predica el. El nu invatase pe corinteni ceva deosebit de ceea ce ii invatase pe efeseni si bereeni. Predica lui publica si purtarea lui personala erau aceleasi pretutindeni. El dorea ca biserica din Corint sa fie in armonie cu toate celelalte biserici. Hristos Se rugase pentru unire printre urmasii Sai (vezi Ioan 17:21-23) si unanimitatea doctrinala contribuie la o astfel de unire (vezi Rom. 15:5, 6; 1Cor. 1:10; Efes. 4:3–6; Filp. 2:2; 1T 210).