11:29 Caci cine mananca si bea, isi mananca si bea osanda lui insusi, daca nu deosebeste trupul Domnului.
[,,Cu nevrednicie”, KJV]. Dovezi textuale importante pot fi citate (cf. p. 10) pentru omiterea acestor cuvinte. Daca sunt omise, sensul pasajului este: ,,Intrucat cel care mananca si bea fara sa deosebeasca trupul”.
Osanda. Gr. krima, ,,judecata”, nu necesar pedeapsa viitoare si finala a celor nelegiuiti. Prin participarea cu nevrednicie la Sfanta Cina omul este expus la neplacerea lui Dumnezeu si la pedeapsa, ca de pilda cea mentionata in v. 30, 32.
Deosebeste. Gr. diakrino, ,,a deosebi”, ,,a discrimina”. Aici intelesul poate fi ca cei din Corint nu faceau deosebire intre o masa obisnuita si simbolurile consacrate ale randuielii, ca ei nu faceau nici o deosebire intre hrana obisnuita si ceea ce era pus deoparte pentru a le reaminti despre moartea ispasitoare a lui Hristos. E o mare deosebire intre lucrurile amintitoare de evenimente obisnuite din istorie si amintirea lucrarii prin care s-a facut cu putinta readucerea pacatosului in favoarea divina. Credinciosii n-ar trebui sa trateze oranduiala ca o simpla ceremonie comemorativa a unei intamplari din istorie. Ea e asa ceva, si inca si mai mult; ea e un reamintitor a ceea ce pacatul a costat pe Dumnezeu si a ceea ce omul datoreaza Mantuitorului. Ea e si un mijloc de a pastra proaspata in mintea credinciosului a datoriei credinciosului de a da marturie publica despre credinta sa in moartea ispasitoare a Fiului lui Dumnezeu (vezi DA 656).