Printable Mode1 Corinteni, 1
|
1:1 Pavel, chemat sa fie apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, si fratele Sosten, Pavel. Cu privire la insemnatatea numelui, vezi Nota Aditionala la Fapte 7, Nota 2. Apostol. Gr. apostolos (vezi Fapte 1:2). Expresia spune literal ,,un apostol chemat”. Dreptul lui Pavel la apostolie fusese pus in discutie in Corint. Aici si mai tarziu in epistola aceasta, el a afirmat fara teama si a aparat cu vigoare dreptul acesta (vezi 1Cor. 9). Voia lui Dumnezeu. Pavel accentueaza faptul ca era voia lui Dumnezeu ca el sa fie apostol. El atrage atentia la acelasi fapt in scrisorile sale catre alte biserici (vezi Rom. 1:1; 2Cor. 1:1; Gal. 1:1; Efes. 1:1; Col. 1:1; 1Tim. 1:1; 2Tim. 1:1). El stia ca nu a fost numit in slujba de catre om, ci de Dumnezeu (vezi Gal. 1:1). Fiecare deservent adevarat al Evangheliei lui Isus Hristos ar trebui sa aiba aceeasi convingere cu privire la chemarea sa si, asemenea lui Pavel, sa creada ca un vai planeaza asupra lui daca ia asupra-si oricare alta insarcinare (vezi 1Cor. 9:16). Sosten. De identificare incerta. E cu putinta sa fie identic cu mai marele sinagogii corintene mentionat in Fapte 18:17. Traditia care il face unul dintre cei 70 de ucenici (Luc. 10:1) e fara temei. Sosten se poate sa fi fost un secretar al lui Pavel, asa cum Tertiu a fost pentru Epistola catre Romani (vezi Rom. 16:22). Aparitia numelui lui Sosten in salutarea de inceput nu inseamna ca el era co-autor al epistolei. Era obiceiul lui Pavel de a-si mentiona in felul acesta asociatii. Fratele. O denumire obisnuita pentru crestini, pe vremea aceea (vezi Rom. 16:23; etc.). Numele de ,,crestini” inca nu era obisnuit (vezi Fapte 11:26). Vezi o harta cu evenimentele si locurile ce au legatura cu scrierea episolelor catre crestinii din Corint 1:2 catre Biserica lui Dumnezeu care este in Corint, catre cei ce au fost sfintiti in Hristos Isus, chemati sa fie sfinti, si catre toti cei ce cheama in vreun loc Numele lui Isus Hristos, Domnul lor si al nostru: Biserica. Gr. ekklesia (vezi Mat. 18:17). Corint. In ce priveste lucrarea lui Pavel in Corint si infiintarea bisericii de acolo, vezi pag. 100; Fapte 18:1-18. Sfintiti. Gr. hagiazo, ,,a dedica”, ,,a face sfant” (vezi Ioan 17:17). Mai departe in verset, cei sfintiti sunt denumiti ,,sfinti” (hagioi), literal ,,cei sfinti” (vezi Rom. 1:7). Hagiazo si hagioi sunt construiti pe aceeasi radacina. Legatura nu e vazuta atat de clar in traducere, desi ,,a sanctifica” si ,,sanctitate” sunt ambele construite pe radacina latina sanctus, ,,sfant”. In Hristos Isus. Numai aceia sunt socotiti sfinti care au cautat si au aflat refugiu in Isus si care sunt acoperiti de neprihanirea Mantuitorului. Chemati sa fie sfinti. Literal ,,chemati sfinti”, adica sfinti care sunt chemati. Vezi mai sus la ,,sfintiti”. In vreun loc. [In orice loc, KJV.] Cuvintele acestea s-ar putea sa fie legate de expresia ,,chemati sa fie sfinti”, asa ca accentul pasajului sa fie pus asupra faptului ca credinciosii corinteni faceau parte din marea fratietate a credinciosilor. Pavel reaminteste corintenilor ca nu sunt singurii posesori ai privilegiilor Evangheliei. E cu putinta ca Pavel folosea o expresie obisnuita in salutarile vremii. Doua inscriptii la sinagogi au fost descoperite continand salutarea ,,Pace fie in acest loc si in toate locurile lui Israel” (vezi Hans Lietzmann, Handbuch zum Neuen Testament, cu privire la 1 Cor. 1:2). Nu numai ca epistola era pentru ei, dar este plina de invatatura pentru toti si a fost pastrata in canonul sfant pentru invatatura si zidirea noastra (vezi 2Tim. 3:16). Cheama... numele. Vezi Fapte 2:21. Lor si al nostru. Expresia aceasta se poate referi fie la ,,loc”, fie la ,,Domnul”. Daca se refera la ,,loc”, adauga putin la ideea deja exprimata. Daca se refera la ,,Domnul”, este o accentuare in plus asupra faptului ca aceluiasi Domn I se aduce inchinare de crestinii din toate localitatile (vezi mai sus la ,,in vreun loc”), cu referire posibila la duhul de partida din Corint (vers. 11-31). 1:3 Har si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Isus Hristos! Har. Gr. charis, un cuvant care apare de vreo 150 ori in NT, redat ,,har” de 130 de ori. In restul cazurilor e tradus ,,hatar”, ,,bucurie”, ,,multumire”, ,,multumiri”, ,,vrednic de multumire”, ,,placere”, ,,darnicie”, ,,folos”, ,,bineplacut”, ,,milostiv”. Toate aceste cuvinte combinate nu izbutesc sa dea mintii slava, uimirea, bucuria, veselia si recunostinta care sunt trezite in mintea aceluia care prinde o priveliste a descoperirii atributelor fara de seaman ale lui Dumnezeu, care se dau pe fata in procedeele Sale milostive cu omul, prin Isus Hristos. Toate acestea sunt rezumate in cuvantul charis. Vechii greci adorau frumusetea. Ei foloseau pe charis pentru a sugera un sentiment de frumusete sau de incantare; apoi ideea aceasta a fost transferata la obiectul care producea sentimentul frumusetii. Intelesul a fost extins pentru a cuprinde recunostinta, multumiri, gratiozitate placuta si caracter agreabil. In sensul concret, cuvantul arata o favoare acordata sau un hatar facut. Biserica crestina primara a adoptat expresia aceasta pozitiva si a aplicat sensul in plus de natura amabila, afectuoasa, placuta, o dispozitie induratoare, la atitudinea crestinilor unii catre altii. Mai aparte, termenul a fost folosit pentru a exprima ,,relatia si conduita lui Dumnezeu fata de omul pacatos, asa cum sunt date pe fata in si prin Hristos, mai ales ca un act de favoare spontana” (Hermann Cremer, Biblico-Theological Lexicon [1886], pag. 574). Favoarea aceasta a lui Dumnezeu fata de om nu depinde in nici un fel de starea omului; adica nici stradaniile lui de a castiga harul prin fapte ale neprihanirii, nici esecul de a face asa ceva nu afecteaza favoarea lui Dumnezeu fata de el; el este la dispozitia lui pentru a se folosi de el, daca vrea. Gradul lui de pacatosenie nu are nici o influenta asupra bunavointei lui Dumnezeu de a fi indurator fata de el, prin Isus. Vezi Rom. 1:7. Pace. Gr. eirene, cuvantul de la care deriva numele de Irina. Asa cum e folosit in NT, eirene inseamna acea completa absenta a orice tulbura sau intrerupe cea mai adanca lucrare a Duhului Sfant in viata omului, prin care sufletul e adus in perfecta armonie cu Creatorul sau. J. H. Thayer defineste cuvantul astfel: ,,starea linistita a sufletului sigur de mantuirea lui prin Hristos si, in felul acesta, netemandu-se de nimic din partea lui Dumnezeu si multumit cu soarta sa pamanteasca, de orice fel ar fi ea”. Vezi Rom. 1:7. 1:4 Multumesc Dumnezeului meu totdeauna, cu privire la voi, pentru harul lui Dumnezeu, care v-a fost dat in Isus Hristos. Multumesc Dumnezeului meu. Singularul e dovada ca Sosten nu era un co-autor al epistolei (vezi vers. 2). Inainte de a se ocupa de neregulile care se dezvoltasera in biserica, Pavel exprima lauda pentru ceea ce credinciosii corinteni realizasera in experienta spirituala. Lucrul acesta este bine exemplificat in soliile catre cele sapte biserici (Apoc. 2:2–4, 13, 14, 19, 20). Dumnezeu incurajeaza biserica, mentionand lucrurile bune, si in felul acesta pregateste calea pentru avertizarile si mustrarile necesare, care daca sunt luate in consideratie, ca in cazul bisericii din Corint, vor avea ca rezultat, crestere si binecuvantare spirituala. Harul. Gr. charis (vezi vers. 3). Aici darurile harului, (cap. 12:4) sunt scoase in evidenta (vezi cap. 1:5-7). 1:5 Caci in El ati fost imbogatiti in toate privintele, cu orice vorbire si cu orice cunostinta. In toate privintele. [In orice lucru, KJV.] Dumnezeu binecuvantase foarte mult pe credinciosii din Corint. El ii izbavise din mediul foarte stricat, ii ridicase din adancurile viciului si ale pacatului, ce nu pot fi descrise, si, fara restrictii, le conferise daruri spirituale, asa ca nu duceau ,,lipsa de nici un fel de dar” (vers. 7). In felul acesta se luasera masuri, mult peste nevoile actuale, asa ca biserica nu avea scuza pentru decadere si apostazie. Comparati 2Cor. 9:11. Vorbire. Gr. logos, in general insemnand ,,cuvant”, dar aratand si exprimarea acelui cuvant. Aici probabil denota capacitatea cuiva sa se exprime liber si clar cu privire la toata cunostinta adevarata. Darul probabil e acelasi cu cel desemnat prin ,,cuvantul intelepciunii” [,,sa vorbeasca despre intelepciune”] (logos sofias) din cap. 12:8. Cunostinta. Gr. gnosis, de la care sunt derivate cuvintele ,,gnostic”, ,,agnostic”, etc. In ce priveste o tratare a acestui dar, vezi cap. 12:8. Cunostinta este o temelie esentiala pentru credinta crestina. Faptele fundamentale cu privire la existenta lui Dumnezeu si planul mantuirii trebuie sa fie intelese de aceia care doresc sa devina crestini. Era necesar ca sa fie in biserica persoane care sa imparta cunostinta de felul acesta. Pavel se mandrea cu posedarea acestui dar (2Cor. 11:6). Unii din Corint pervertisera acest dar (1Cor. 8). 1:6 In felul acesta marturia despre Hristos a fost bine intarita in mijlocul vostru; In felul acesta. [Chiar asa, KJV; Dupa cum, Nitz.] Forta acestor cuvinte pare sa fie ca cunoasterea planului de mantuire prin Isus Hristos era lamurita si statornicita prin mareata lucrare a Duhului Sfant in biserica din Corint si ca puterea aceea inca lucra in biserica, dand dovada de favoarea lui Dumnezeu si adevarul Evangheliei in aceeasi masura ca atunci cand solia eliberarii fusese predicata intaia oara, in Corint. Despre Hristos. Sau ,,cu privire la Hristos”. Rezultatele revarsarii abundente a Duhului Sfant asupra credinciosilor corinteni a fost statornicirea credintei lor in Evanghelie, convingerea lor adanc inradacinata si acceptarea adevarului demonstrarii iubirii lui Dumnezeu in sacrificiul lui Isus. Nu numai ca marturia apostolului cu privire la Hristos fusese crezuta si acceptata, dar prin puterea insotitoare a Duhului lui Dumnezeu, biserica primise darurile Duhului Sfant (vezi vers. 7). Darurile acestea sunt enumerate in 1Cor. 12:1, 4–10, 28; Efes. 4:8, 11-13. Scopul darurilor Duhului e declarat a fi dezvoltarea bisericii pana ajunge la unirea si desavarsirea in Isus (Efes. 4:12-15). Intarita. Sau ,,statornicita”. Impartirea darurilor Duhului Sfant bisericii primare, inclusiv aceea din Corint, descopera intentia lui Dumnezeu de a se ingriji ca poporul Sau sa aiba mijloace imbelsugate pentru a sta tare si pentru a da marturie cu privire la credinta, lumii care nu credea. 1:7 asa ca nu duceti lipsa de nici un fel de dar, in asteptarea aratarii Domnului nostru Isus Hristos. De nici un fel de dar. ,,Aratarea Duhului” era data ,,spre folosul altora” (cap. 12:7). Fiecare credincios primea un dar oarecare. Darurile erau deosebit de abundente in biserica crestina. In asteptarea. [Asteptand, KJV.] Gr. apekdechomai, ,,a astepta cu nerabdare”. Aratarii. [Venirea, KJV.] Gr. apokalupsis, literal ,,descoperirea”, ,,aratarea”, ,,darea pe fata a ceea ce era ascuns”. Acesta este cuvantul care a fost folosit pentru a descrie venirea lui Isus, in 2Tes. 1:7; 1Pet. 1:7, 13; 4:13. Isus, care fusese ascuns de vederea celor muritori, va fi deodata descoperit, asa incat fiecare ochi Il va vedea (Apoc. 1:7). Un cuvant mai obisnuit pentru a descrie venirea este parousia (vezi Mat. 24:3). Simplul cuvant pentru ,,venire”, erchomai e si el deseori folosit. Venirea lui Isus era asteptarea si nadejdea voioasa a bisericii, in sec. I, si este inca ,,fericita nadejde” a fiecarui adevarat ucenic al lui Isus (Titus 2:13). Credinciosii corinteni, statorniciti in credinta lui Isus, asteptau nerabdatori aratarea Mantuitorului, la a doua venire. Asa este si astazi. Darurile aflate in biserica astazi confirma marturia lui Isus. Biserica ramasita este caracterizata ca avand ,,marturia lui Isus Hristos” (Apoc. 12:17) care este definita in cap. 19:10, ca fiind ,,duhul proorociei”. 1:8 El va va intari pana la sfarsit, in asa fel ca sa fiti fara vina in ziua venirii Domnului nostru Isus Hristos. El. [Care, KJV.] Adica Domnul Isus Hristos (vers. 7). Intari. Sau ,,statornici”. Pana la sfarsit. Compara Filp. 1:10; 1Tes. 5:23; Iuda 24. Aceasta afirmatie nu trebuie sa fie interpretata ca invatand ca e cu neputinta a cadea din har. Ca a gresi este cu putinta pentru credincios, e clar descoperit in alte texte (vezi, de pilda, Evr. 6:4-6). Credinciosii vor fi intariti pana la sfarsit numai daca rabda pana la sfarsit (Mat. 24:13; vezi Ioan 10:28). Fara vina. Credinciosii sunt asigurati ca Hristos ii va intari in mijlocul incercarilor si ispitelor si-i va pastra pe cararea sfinteniei, in tot cursul vietii, asa ca, la venirea lui Hristos, vor fi gasiti fara vina. Nu e o fagaduinta ca vor fi desavarsiti, in sensul de a nu fi gresit niciodata, deoarece ,,toti au pacatuit” (Rom. 3:23). Isus ii face in stare sa traiasca victorios daca I se supun staruitor, demonstrand ca se straduiesc sa-I placa. La venirea Lui, ei vor fi gasiti fara vina pentru ca sunt acoperiti de neprihanirea Lui. ,,Fara vina” trebuie sa fie deosebit de ,,desavarsit”. ,,Fara vina” descrie pe aceia care nu pot fi invinuiti de nici o calcare de lege, care stau neacuzati inaintea Judecatorului si impotriva carora nu exista motiv de acuzare. 1:9 Credincios este Dumnezeu, care v-a chemat la partasia cu Fiul Sau Isus Hristos, Domnul nostru. Credincios este Dumnezeu. Comparati 1Cor. 10:13; 1Tes. 5:24; 2Tes. 3:3; etc. Absoluta dependenta de Dumnezeu este la baza afirmatiei lui Pavel ca credinciosii vor fi pastrati fara de vina pana la sfarsit. Fagaduintele lui Dumnezeu, ca si caracterul Lui, sunt neschimbatoare. Aceasta este o sursa de staruitoare mangaiere pentru crestinul care traieste in lumea tot mai instabila de azi. Chemat. Vezi Rom. 8:30; cf. cap. 9:24; 11:29. Toti oamenii sunt chemati sa intre in comuniune sau legatura cu Isus. Ei sunt chemati prin influentele pe care Dumnezeu le lasa sa lucreze asupra lor, pentru a-i determina sa renunte la pacat si sa accepte mantuirea prin Hristos. Partasia. Gr. koinonia, (vezi Fapte 2:42; Rom. 15:26). 1:10 Va indemn, fratilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, sa aveti toti acelasi fel de vorbire, sa n-aveti dezbinari intre voi, ci sa fiti uniti in chip desavarsit intr-un gand si o simtire. Va indemn. [Va implor, KJV.] Gr. parakaleo, literal ,,a chema alaturi de”, de unde ,,a mustra”, ,,a indemna”, ,,a mangaia” (vezi Ioan 14:16). Aici se aplica intelesul anterior ,,a mustra”, ,,a indemna”. Versetul acesta marcheaza trecerea de la multumire si lauda la mustrare. Dupa o scurta introducere, Pavel lanseaza direct in discutie diferitele probleme care se aflau in atentia lui. Vezi Mat. 5:4. Fratilor. O forma obisnuita de adresa in epistolele lui Pavel. Aici termenul afectuos probabil folosit intentionat pentru a indulci severitatea mustrarii pe care Pavel e pe punctul de a o face. Termenul de asemenea implica unire, o calitate care lipsea printre credinciosii corinteni. Pentru numele. Literal ,,prin numele”. Isus este mijlocitorul prin care se face apelul (cf. Rom. 12:1; 1 Tes. 4:2). Apelul la un nume poate fi de asemenea o mustrare in plus, subintelesa (vezi mai sus, sub frati) a duhului de partida care exista printre credinciosii corinteni. Sa aveti toti acelasi fel de vorbire. [Sa vorbiti aceeasi, KJV.] Expresia aceasta traduce un idiom aflat in greaca clasica, insemnand ,,a fi de acord”. Folosirea lui aici a fost aratata ca ilustrand cunoasterea de catre Pavel a scrierilor grecesti clasice (vezi Fapte 17:28). Sa n-aveti dezbinari. Gr. schismata de la verbul schizo, ,,a sfasia”, ,,a despica”. In Mat. 27:51, schizo descrie sfasierea perdelei Templului. Schisma e folosit in Mat. 9:16, cu privire la o haina rupta. Pavel foloseste cuvantul intr-un inteles moral cu privire la ,,dezbinare”, ,,neintelegere”, cu referire speciala la duhul de partida din Corint. Cuvantul nostru ,,schisma” e derivat de la schisma. Uniti in chip desavarsit. Gr. katartizo, ,,a drege [ca pe o plasa pescareasca rupta]” (Mat. 4:21); etic, ,,a desavarsi”, ,,a completa”. Acest puternic apel la unire in biserica face sa sune o nota care e auzita de repetate ori in predica lui Isus si a apostolilor (vezi Ioan 17:2-23; Rom. 12:16; 15:5, 6; 2Cor. 13:11; Filp. 2:2; 1Pet. 3:8). Un gand si o simtire. [Aceeasi minte... aceeasi judecata, KJV.] Gr. nous...gnome. Aceste cuvinte pot fi distinse dupa cum urmeaza: nous denota starea sau dispozitia mintii, gnome, parerea, judecata sau sentimentul care rezulta dintr-o anumita stare a mintii. Fratilor. Vezi vers. 10. 1:11 Caci, fratilor, am aflat despre voi de la ai Cloei, ca intre voi sunt certuri. Am aflat despre voi. [Mi s-a spus despre voi, KJV; Mi s-a facut cunoscut, Nitz.] Membrii casei lui Cloe adusesera informatii lui Pavel cu privire la starea bisericii din Corint. De la ai. Cuvintele ,,cei care sunt din casa [,,de la ai”]” sunt adaugate. Nu se poate determina daca acestia sunt membri imediati ai familiei Cloei, rude, servitori sau sclavi. Cloei. Numele inseamna ,,inverzit” sau, poate, ,,blond”. Numele era obisnuit printre sclavii eliberati, un fapt care sugereaza ca Cloe se poate sa fi fost o sclava eliberata. Familia fara indoiala traia in Corint, de unde vor fi adus la Pavel informatii directe cu privire la dezbinarile din biserica corinteana (vezi AA 300). Unii au cautat sa identifice delegatia mentionata in cap 16:17, cu membrii la care se face referire aici. Nu exista nici o dovada care sa sprijine ideea aceasta. Certuri. Gr. erides, (singular, eris), ,,dispute”, ,,ciorovaieli”, ,,certuri”. Eris apare in catalogul pacatelor, inscris la Rom. 1:29-31, cum si printre faptele firii pamantesti (Gal. 5:20). 1:12 Vreau sa spun ca fiecare din voi zice: Eu sunt al lui Pavel! Si eu, al lui Apolo! Si eu, al lui Chifa! Si eu, al lui Hristos! Fiecare din voi. Pare ca duhul de partida atinsese pe toti. Diferitii membri ai bisericii isi inscriau sprijinul de partea unei partide sau alteia. Al lui Pavel. Pavel mentioneaza mai intai partida care se pretindea a fi sustinatorii lui. El nu arata favoare nici unei partide si cel mai putin dintre toti, celor ,,ai sai”. Toti ajung sub condamnare. Compararea unui conducator spiritual cu altul e contrarie spiritului lui Hristos. Apolo. Un iudeu alexandrin, un sustinator al invataturilor lui Ioan Botezatorul, un om cu ,,darul vorbirii” si ,,tare in Scripturi” (Fapte 18:24-25). El a primit credinta la Efes, de la Acuila si Priscila. De acolo a mers in Ahaia si un timp a lucrat in biserica din Corint (Fapte 18:27, 28; cf. 1Cor. 3:5–7). Invatatura si elocventa lui au facut pe unii din biserica sa-l inalte mai presus de Pavel. Cand Pavel a predicat prima data in acea metropola, lucrarea lui fusese adaptata pentru a raspunde la mintea celor necunoscatori de adevar spiritual (1Cor. 2:1–4; 3:1, 2). Avand privilegiul de a zidi pe temelia aceasta, Apolo fusese in stare sa dea instructiuni dincolo de notiunile elementare ale credintei (cap. 3:6-11). Personalitatea lui, felul lui de a lucra si felul de solie pe care a prezentat-o, a apelat la o anumita categorie de persoane, care a inceput sa arate preferinta pentru el. Altii au refuzat sa se desprinda de o loialitate pe care o simteau fata de Pavel, cel care cel dintai le adusese Evanghelia. Cat priveste pe Pavel si Apolo, era o perfecta armonie intre ei (vezi vers. 5-10). Cand a aparut disensiunea, Apolo a parasit Corintul si s-a inapoiat la Efes. Pavel l-a indemnat sa se reintoarca, dar Apolo, hotarat, a refuzat. Chifa. Adica Petru. ,,Chifa” e o transliterare a aramaicului Kepha insemnand ,,piatra” (vezi Ioan 1:42). ,,Petru” e o transliterare a gr. Petros, insemnand si ,,piatra” (vezi Mat. 16:18). Fara indoiala, cei care apartineau acestei partide credeau ca e un merit special in pretinderea atasamentului fata de unul din cei doisprezece. Petru fusese asociat intim cu Isus si fusese unul din conducatorii celor doisprezece apostoli. Faptul acesta, credeau ei, il punea mai presus de Pavel si Apolo. Sunt unii care cred ca prezenta acestei partide arata ca Petru trebuie sa fi vizitat candva Corintul. Totusi o astfel de concluzie nu e obligatorie si nici nu se gasesc dovezi ca o astfel de vizita a avut loc candva. Al lui Hristos. Acei care apartineau la partida aceasta refuzau a urma orice conducator omenesc. Ei erau independenti in atitudinea lor si pretindeau ca sunt invatati direct de Hristos (vezi AA 278, 279). 1:13 Hristos a fost impartit? Pavel a fost rastignit pentru voi? Sau in numele lui Pavel ati fost voi botezati? Hristos a fost impartit? Absurditatea intrebarii este pregnanta. Pavel a fost rastignit? Forma intrebarii in textul grecesc implica un raspuns negativ. Forta intrebarii e descoperita in traducerea: ,,Nu cumva Pavel a fost rastignit pentru voi?” Plin de tact, Pavel se foloseste pe sine ca exemplu, nu pe Apolo sau Petru. Pentru numele lui Pavel. [In numele lui Pavel, KJV.] Comparati formula din Mat. 28:19; Fapte 8:16. 1:14 Multumesc lui Dumnezeu ca n-am botezat pe nici unul din voi, afara de Crisp si Gaiu, Dumnezeu. Dovezi textuale pot fi citate (cf. pag. 10) pentru omiterea acestui cuvant, rezultand in traducerea: ,,Multumesc.” N-am botezat pe nici unul. [N-am botezat pe nimeni, KJV.] Evident, Pavel lasa ca botezarea convertitilor sai sa fie facuta de asociatii sai, probabil pentru a zadarnici orice gand de sfintenie aparte, conferita ritualului cand era savarsit de anumite persoane. Ceea ce face ca randuiala sa fie plina de insemnatate, nu e ritualul insusi, nici faptul ca e savarsit de o anumita persoana, ci experienta participantului. Comparati practica lui Isus care ,,nu boteza El insusi, ci ucenicii Lui” (Ioan 4:2). Crisp. Fostul mai mare al sinagogii din Corint (Fapte 18:8). Crisp e un nume roman. Gaiu. Evident, gazda lui Pavel si gazda intregii biserici din Corint, care e mentionat in Rom. 16:23. E indoielnic ca el e unul si acelasi cu Gaiu caruia ii este adresata a treia epistola a lui Ioan (3Ioan 1). Gaiu e un nume roman. 1:15 pentru ca nimeni sa nu poata spune ca ati fost botezati in numele meu. Ati fost botezati. [V-am botezat, KJV.] Dovezi textuale favorizeaza (cf. pag. 10) exprimarea ,,ati fost botezati”. Sensul nu e schimbat in chip esential. Pare ca circula in Corint credinta ca exista o legatura speciala intre cel care boteza si cel botezat. Pana si cei care pretindeau ca apartin partidei lui, nu se puteau fali cu botezul facut de el. Pavel era fericit pentru pozitia pe care o luase cu privire la ingaduirea ca altii sa faca cea mai mare parte a botezurilor sale. 1:16 Da, am mai botezat si casa lui Stefana; incolo, nu stiu sa mai fi botezat pe altcineva. Am mai botezat. Versetul acesta arata clar ca epistola aceasta a fost scrisa prin dictare. Altfel Pavel n-ar mai fi adaugat ,,casa lui Stefana”, ca un gand venit mai tarziu, ci editorial ar fi scris-o la un loc cu Crisp si Gaiu. Stefana. Casa lui Stefana erau primele roade ale lui Pavel in Ahaia (cap. 16:15). Stefana era cu Pavel cand a fost scrisa 1 Corinteni (cap. 16:17). 1:17 De fapt, Hristos m-a trimis nu sa botez, ci sa propovaduiesc Evanghelia: nu cu intelepciunea vorbirii, ca nu cumva crucea lui Hristos sa fie facuta zadarnica. Nu botez. Pavel era plin de ravna ca numai Hristos sa fie inaltat si ca barbati si femei sa fie castigati la El; de aceea el a facut clar ca nu era lucrarea lui principala aceea de a boteza, ci de a convinge pe oameni sa se predea Mantuitorului. El nu intentiona sa lase a se intelege ca nu ar boteza pe nimeni, ci dorea sa fie cunoscut ca nu dorea sa se glorifice pe sine printr-un mare numar de botezuri. Argumentatia lui, asa cum este relatata in vers. 13-17, arata marea lui dorinta ca unealta omeneasca din lucrarea de mantuire sa fie pierduta din vedere si privirea pacatosilor care se pocaiesc sa fie concentrata numai la Isus. Pavel isi dadea seama de primejdia ca aceia care erau botezati de apostoli sa pretinda superioritate fata de alti convertiti care nu erau atat de favorizati si in felul acesta sa introduca o cearta de partide in biserica. El declara ca lucrarea lui era de a face cunoscuta tuturor oamenilor, vestea cea buna a mantuirii si de a-i chema la pocainta si la credinta in Isus. Acesta trebuia sa fie totdeauna marele obiectiv al tuturor slujitorilor Evangheliei. Intelepciunea vorbirii. [Intelepciunea cuvintelor, KJV.] Grecii pretuiau foarte mult subtilele si savantele lor metode de dispute si elocventa poleita a oratorilor lor. Pavel nu cauta sa copieze stilul lor complicat si filozofic de retorica. Succesul Evangheliei nu depinde de lucrurile acestea si apostolul nu le daduse pe fata in predicarea lui. Invatatura lui si maniera lui de vorbire nu erau de felul acela care atragea lauda grecilor sofisticati. Ei nu priveau predica lui ca inteleapta. El era preocupat ca slava crucii lui Hristos sa nu fie intunecata de filozofie omeneasca si de oratorie eleganta si, in felul acesta, slava sa fie data omului si nu lui Dumnezeu. Predicarea Evangheliei depinde in ceea ce priveste succesul ei, nu de puterea rationamentului omenesc si de farmecul argumentarii poleite, ci de influenta adevarului ei simplu, insotit de puterea Duhului Sfant. Sa fie facuta zadarnica. [Sa fie facuta fara de efect, KJV.] Literal ,,golita”, adica lipsita de continutul ei esential. 1:18 Fiindca propovaduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzarii: dar pentru noi, care suntem pe calea mantuirii, este puterea lui Dumnezeu. Propovaduirea. Gr. logos, literal insemnand ,,cuvant”. E, probabil, un intentionat contrast cu ,,intelepciunea vorbirii” [,,intelepciunea cuvintelor”] (vezi vers. 17). Crucii. Adica despre cruce. ,,Propovaduirea crucii” e solia mantuirii prin credinta in Domnul rastignit pe cruce. O astfel de solie parea culmea nebuniei pentru grecii iubitori de filozofie si pentru iudeii cu conceptii ritualiste. Pentru cei ce sunt pe calea pierzarii. [Pentru cei care pier, KJV.] Ei sunt pe calea spre pierzare, deoarece singurul lucru care are putere sa-i mantuiasca, si anume, cuvantul crucii, lor li se pare nebunie. Pe calea mantuirii. [Sunt mantuiti, KJV.] Literal ,,sunt salvati”. Pavel descrie aici mantuirea ca un act prezent. Scripturile prezinta mantuirea ca un act trecut, prezent si viitor (vezi Rom. 8:24). Puterea. Gr. dunamis (vezi Luc. 1:35). Pentru cei care, din cauza bunavointei lor de a crede afirmatia nemodificata a Evangheliei, ,,sunt mantuiti”, cuvantul crucii e ,,puterea lui Dumnezeu”. Puterea aceasta e demonstrata de transformarea caracterului, care insoteste acceptarea din partea pacatosului a prevederii harului. Evanghelia e mult mai mult decat o declaratie de doctrina sau o relatare a ceea ce a facut Isus pentru omenire, cand a murit pe cruce, ea e aplicarea marii puteri a lui Dumnezeu asupra inimii si vietii pacatosului care se pocaieste si crede, facand din el o faptura noua (vezi Rom. 1:16; cf. 2Cor. 5:17). 1:19 Caci este scris: Voi prapadi intelepciunea celor intelepti, si voi nimici priceperea celor priceputi. Este scris. Citatul este din Isa. 29:14, concordand mai mult cu LXX, decat cu textul ebraic. Pavel da dovezi biblice pentru observatia sa din 1Cor. 1:18. Toate stradaniile oamenilor de a gasi o cale de mantuire prin filozofie omeneasca si gandire fara Dumnezeu vor fi lepadate de Domnul si aduse la inexistenta. 1:20 Unde este inteleptul? Unde este carturarul? Unde este vorbaretul veacului acestuia? N-a prostit Dumnezeu intelepciunea lumii acesteia? Unde este inteleptul? Versetul acesta este un citat oarecum liber, combinand ideile din Isa. 19:12; 33:18; cf. cap. 44:25. Prin ,,intelept”, Pavel probabil avea in minte indeosebi pe grec, cu iubirea lui pentru filozofia lumeasca; prin ,,carturar”, pe iudeu, cu accentul asupra autoritatii legii; prin ,,vorbaret”, atat pe grec, cat si pe iudeu, care erau doritori de discutie filozofica. Versetul acesta scoate in evidenta completa netemeinicie a tuturor formelor de gandire si rationament, ca mijloc de realizare a mantuirii. 1:21 Caci intrucat lumea, cu intelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu in intelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a gasit cu cale sa mantuiasca pe credinciosi prin nebunia propovaduirii crucii. Lumea cu intelepciunea ei. In ciuda intelepciunii si realizarilor ei laudate, lumea nu ajunsese la o cunoastere a adevaratului Dumnezeu. Grecii se distingeau pentru filozofia lor, dar toata cautarea lor dupa lucruri noi si nemaiauzite (vezi Fapte 17:21) nu-i dusese la o cunoastere a lui ,,Dumnezeu care a facut lumea si tot ce este in ea” (vers. 24). Iudeii, si ei se faleau cu intelepciunea lor superioara, dar erau intristator de ignoranti in ce priveste cunoasterea esentiala a mantuiri. In intelepciunea lui Dumnezeu. Desi asezati intr-un loc unde erau inconjurati de multe dovezi ale intelepciunii lui Dumnezeu, dovedita in maretele lucrari ale creatiunii, minunile lumii naturale si maretiile cerurilor stelare si lucrarii minunate a providentei in folosul lor, oamenii nu au ajuns sa cunoasca pe Dumnezeu. In iubirea si mila Lui pentru omenirea pierduta, Dumnezeu a proclamat vestea mareata a mantuirii prin credinta in Hristos. Vestea aceasta care pentru persoanele intelepte dupa felul lumii era o simpla nebunie, a devenit pentru cei care o accepta, mijlocul ales de Dumnezeu pentru rascumparare. N-a cunoscut pe Dumnezeu. Adica n-a ajuns la o cunoastere a Lui. Pavel vorbeste aici de o intelepciune a mantuirii, asa cum e descoperita in Evanghelie. Propovaduirii. Gr. kerugma, ,,vestire”, ,,proclamare”, cu accent pe solia predicata, desi nu excluzand vestirea insasi, care trebuie sa fie deosebita de keruxis, ,,actul predicarii”. ,,Nebunia propovaduirii” este vestirea Evangheliei mantuirii prin credinta in Hristos cel rastignit, care, pentru grecii si pentru iudeii care nu credeau, parea o simpla nebunie. 1:22 Iudeii, intr-adevar, cer minuni, si Grecii cauta intelepciune; Iudeii. Literal ,,iudei”. Lipsa articolului in texul grec atrage atentia la caracteristicile substantivului care apare asa, si nu la identitate. La fel ,,grecii”, literal ,,grec”. Minuni. [Un semn, KJV.] Dovezi textuale atesta (cf. pag. 10) exprimarea ,,semne”. In ce priveste cererea unui semn de catre iudei, vezi Mat. 12:38; cf. Talmud Sanhedrin 98a, ed. Soncino pag. 665. Prin iudei si greci, Pavel desemna cele doua categorii proeminente ale vremii sale. Iudeii umblau dupa demonstratii fizice exterioare in minuni, miracole si intamplari uimitoare supranaturale. Grecii. De secole, neamul acesta se distinsese prin realizari intelectuale si prin dependenta lor de ratiune. Ei credeau ca inteligenta omeneasca era in stare sa patrunda totul si sa inteleaga totul. 1:23 dar noi propovaduim pe Hristos cel rastignit, care pentru Iudei este o pricina de poticnire, si pentru Neamuri o nebunie; o pricinade poticnire, si pentru Neamuri o nebunie; Hristos cel rastignit. Vezi cap. 2:2. Pricina de poticnire. [Piatra de poticnire, KJV.] Gr. skandalon, ,,piedica unei curse” sau ,,batonul de momeala dintr-o cursa pentru animale”, asezat in asa fel incat atunci cand un animal ar fi calcat pe el, cursa se declansa si animalul era prins. Metaforic, skandalon, inseamna ceea ce face sa se nasca pacatul, greseala sau actul ilegal. Pentru natiunea Israelului dupa trup, care se agata de asteptarea unui Mesia care avea sa fie domn ca un imparat pamantesc si sa faca din ei imparatia suprema in lume, solia unui Mantuitor crucificat producea poticnire. Evanghelia era direct contrarie conceptiei lor despre Mesia si era, deci, respinsa de ei, spre ruina lor. Comparati Gal. 5:11, unde skandalon e tradus ,,pricina de poticnire”. Atitudinea iudeilor fata de ideea ca cineva crucificat ar fi putut fi Mesia este ilustrata in Dialogul cu Trifon, al lui Iustin Martirul, in care Trifon spune: ,,Dar acest asa-numit Hristos al vostru era dezonorabil si lipsit de slava in asa masura, ca ultimul blestem cuprins in Legea lui Dumnezeu a cazut asupra lui, caci a fost crucificat” (32; ANF, Vol. 1, pag. 210). Pentru Neamuri. [Pentru greci, KJV.] Pentru aceia care se intemeiau pe filosofie, logica, stiinta si descoperiri intelectuale, ideea ca cineva care a fost dat mortii prin cea mai injositoare forma de pedeapsa folosita de romani – crucificarea – ar fi putut sa-i mantuiasca, era un curat nonsens (vezi AA 245). Dificultatea pe care o incearca mintea filosofica, in acceptarea unui om crucificat, drept Fiu al lui Dumnezeu, e reflectata in urmatorul pasaj din Iustin Martirul: ,,Caci pe temeiul carui motiv am crede noi despre un om crucificat ca El este Intaiul nascut al Dumnezeului nenascut si ca El Insusi va rosti judecata asupra intregului neam omenesc, decat ca noi am gasit marturii cu privire la El, publicate inainte ca El sa vina si sa fie nascut ca om si decat ca am vazut ca lucrurile s-au intamplat in acord cu acestea.” (Prima apologie 53; ANF, vol. 1, pag. 180). In cap. 13, apologetul declara: ,,Deoarece ei proclama nebunia noastra ca ar consta din aceasta, ca noi dam unui om crucificat, un loc care vine imediat dupa neschimbatorul si vesnicul Dumnezeu” (Ibid., pag. 167). 1:24 dar pentru cei chemati, fie Iudei, fie Greci, este puterea si intelepciunea lui Dumnezeu. Chemati. Adica chemati efectiv. Pentru unii ca acestia, invitatia nu numai ca a fost facuta, ea a fost si acceptata. Cu privire la acest inteles al lui ,,chemati”, vezi Rom. 8:28.30. Fie iudei, fie greci. Vezi Rom. 1:16. Toti crestinii adevarati, indiferent de nationalitate sau de ocazii si privilegii culturale, recunosc pe Isus ca pe Acela prin care este exercitata puterea lui Dumnezeu, pentru mantuirea lor. Ei vad ca planul lui Dumnezeu pentru rascumpararea omului e intelept, ca el inlatura toate barierele si aduce laolalta oameni de toate tipurile si de orice educatie, formand din ei o singura mare comunitate de fratie iubitoare. 1:25 Caci nebunia lui Dumnezeu, este mai inteleapta decat oamenii; si slabiciunea lui Dumnezeu, este mai tare decat oamenii. Nebunia lui Dumnezeu. Mijloacele pe care le-a initiat Dumnezeu pentru mantuirea omului par sa fie nebunie si slabiciune pentru cei orbiti de filosofia omeneasca. Limbajul este retoric. De fapt Dumnezeu nu e nebunie, nici slabiciune, dar procedeele Sale cu neamul omenesc par sa fie pentru inima nerenascuta a omului, o deplina nebunie. De fapt, planurile lui Dumnezeu pentru reformarea si refacerea omului sunt mult mai bine adaptate la nevoile omului decat toate proiectele si nascocirile celui mai iscusit si celui mai instruit ganditor pe care il poate produce lumea aceasta. Slabiciunea lui Dumnezeu. Adica ceea ce pare slab oamenilor (vezi mai sus la ,,nebunia lui Dumnezeu”). 1:26 De pilda, fratilor, uitati-va la voi care ati fost chemati: printre voi nu sunt multi intelepti in felul lumii, nici multi puternici, nici multi de neam ales. Uitati-va. [Vedeti, KJV.] Sau ,,priviti”. [Chemarea, KJV.] Vezi vers. 24. Nu sunt multi intelepti. ,,Evanghelia a obtinut totdeauna cel mai mare succes in mijlocul claselor celor mai umile.” (AA 461) La intemeierea bisericii Sale, Dumnezeu nu a cerut sfat de la intelepciunea, bogatia sau puterea lumii acesteia. El cauta sa castige toate clasele, dar asa-numita intelepciune a lumii acesteia face adesea pe oameni sa se inalte si sa nu se smereasca inaintea lui Dumnezeu. Din care cauza se vede ca proportia celor bogati si a celor considerati drept conducatori ai gandirii populare, care accepta Evanghelia lui Hristos, e mica. [Sunt chemati, KJV.] Cuvintele acestea au fost adaugate si daca sunt retinute, ar trebui intelese in sensul de ,,chemati efectiv” (vezi vers. 24). Ar fi mai bine sa se inteleaga pasajul: ,,Nu sunt multi intelepti printre voi”. 1:27 Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca sa faca de rusine pe cele intelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca sa faca de rusine pe cele tari. Cele nebune. Mintea care e plina de invatatura lumii acesteia e adesea pusa in nedumerire de clara si simpla expunere a adevarului Evangheliei, de cineva care a primit invatatura de la Duhul lui Dumnezeu, dar care se poate sa nu fi primit multa educatia in scolile lumii. Iudeii erau uimiti de intelepciunea lui Isus si intrebau: ,,Cum stie acesta carte fara sa fi invatat?” (Ioan 7:15). Ei nu puteau sa inteleaga cum cineva, care nu urmase la scolile rabinilor, putea sa aprecieze adevarul spiritual. Aceeasi situatie mai exista si azi. Valoarea care se da invataturii unui om e adesea calculata numai prin nivelul de educatie formala pe care a avut-o. Adevarata educatie este aceea care face Cuvantul lui Dumnezeu sa fie central si cu totul important. Cineva care a capatat o astfel de educatie, va fi smerit si cu totul supus conducerii Duhului Sfant. Comparati Mat. 11:25. Cele slabe. Adica lucrurile acelea pe care lumea le considera slabe. 1:28 Si Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii, si lucrurile dispretuite, ba inca lucrurile care nu sunt, ca sa nimiceasca pe cele ce sunt; De neam de jos. Gr. agenes, literal ,,nu de familie”, de unde folosit pentru a descrie un om fara neam sau reputatie. Aici agenes, inseamna aceia care sunt socotiti fara insemnatate printre oameni. Pavel scoate in evidenta gandul ca Dumnezeu nu e indatorat nicidecum iscusintei sau invataturii omenesti pentru realizarea scopului Sau, in rascumpararea oamenilor. Unelte smerite, cu totul predate, sunt folosite de Domnul pentru a arata cat de zadarnici si lipsiti de putere sunt aceia care se incred in rangul, puterea si invatatura lumeasca. Cele ce nu sunt. Adica lucruri pe care lumea le considera neexistente sau fara insemnatate. 1:29 pentru ca nimeni sa nu se laude inaintea lui Dumnezeu. Nimeni. Adica nici o fiinta omeneasca (cf. Mar. 13:20; Luc. 3:6; etc.). Pavel rezuma acum argumentatia din vers. 18-28, afirmand ca nici o categorie de oameni, bogati sau saraci, de sus sau de jos, invatati sau nestiutori, nu are motiv sa se faleasca inaintea lui Dumnezeu. Sa nu se laude inaintea lui Dumnezeu. Timpul in textul grec arata ca nici macar o lauda nu se poate prezenta. 1:30 Si voi, prin El, sunteti in Hristos Isus. El a fost facut de Dumnezeu pentru noi intelepciune, neprihanire, sfintire si rascumparare, Prin El. Adica prin Dumnezeu. Viata noastra sau fiinta noastra sunt de la Dumnezeu (Fapte 17:25,28). In Hristos Isus. Ceea ce face pe crestini sa fie tari si intelepti e unirea cu Hristos. Ei nu dobandesc pozitie inalta, bogatie, onoare sau putere prin ei insisi. Dumnezeu, prin Isus Hristos, pune la indemana toate lucrurile. Chiar daca oamenii nu recunosc acest fapt, toate lucrurile bune ale vietii, pe care ei le poseda, sunt puse la indemana prin mijlocirea lui Hristos. Tot ce e necesar pentru a salva pe oameni din degradarea in care au cazut ca rezultat al pacatului se gaseste in Isus care este ,,trupeste toata plinatatea dumnezeirii”. Prin Isus devenim intelepti, drepti, sfinti si suntem rascumparati. Intelepciune. Vezi Rom. 11:33. Neprihanire. [Dreptate, KJV.] Prin credinta, dreptatea lui Hristos e pusa in socoteala si transmisa credinciosului care se pocaieste (vezi Rom. 1:17; 4:3). Sfintire. Gr. hagiarmos, (vezi Rom. 6:19). Rascumparare. Gr. apolutrosis, (vezi Rom 3:24). 1:31 pentru ca, dupa cum este scris: Cine se lauda, sa se laude in Domnul. Sa se laude in Domnul. Un citat din Ier. 9:23,24. Nu e motiv de inaltare sau de lauda in orice realizare umana. Singurul lucru in care omul poate gasi un temei indreptatit pentru lauda e faptul ca Il cunoaste pe Domnul Isus ca Mantuitor personal. Minunea iubirii si intelepciunii lui Dumnezeu, descoperita in Hristos, este o sursa neistovita de lauda si bucurie, inaintea careia orice intelepciune omeneasca si orice realizari omenesti ajung sa fie cu totul lipsite de insemnatate. COMENTARII ELLEN G. WHITE 1 AA 127 1–31FE 352; TM 481 2–7SL 85 4 DA 510 4–7EW 143 5–8AA 301 7 FE 218; 4T 447, 608 10 SL 85; 1T 210, 324, 332; 3T 446; 4T 19; 5T 236; 6T 65; 8T 167, 251 10, 11 AA 302; 5T 65 11 AA 300; 6T 684 12 6T 401 12, 13 AA 280 17 AA 127 17–21FE 196 18 AA 240; 1T 525; 4T 585 18, 19 AA 241; CT 447; FE 415; MYP 191; 2T 495 18–248T 167 18–29CW 118 19 LS 329 19–21CT 417; FE 359 19–24FE 332 21 AA 242; FE 361; TM 152; 5T 300, 737; 6T 32; 8T 257 23 AA 245; ML 219 23–256T 142 23–31TM 481 24 AA 594; CSW 124; FE 262, 408; 8T 194 25 CT 447; FE 415; GC 232; MYP 191 26 AA 461; Ev 565 26–28COL 79 26–29AA 127; 2T 495 26–31FE 352, 473 27 7T 267 27, 28 AA 241; TM 172 27–294T 378 30 AA 530; CM 49; COL 43, 115; CT 371, 435; TM 80; 6T 147, 160, 257; 7T 272 30, 31 CT 447; CW 120; FE 415; MYP 191 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: