28:1 David a chemat la Ierusalim toate capeteniile lui Israel, capeteniile semintiilor, capeteniile cetelor din slujba imparatului, capeteniile peste mii si capeteniile peste sute, pe cei mai mari peste toate averile si turmele imparatului si ale fiilor sai, pe dregatori, pe viteji si pe toti voinicii.
David a chemat. [A adunat, KJV]. Aceasta a fost o adunare a tuturor capeteniilor convocate de David pentru a le expune conducatorilor natiunii proiectul construirii templului si pentru a-l instala pe Solomon in mod public ca rege. Solomon fusese uns in graba si in secret pentru a zadarnici planurile de uzurpare ale lui Adonia (vezi 1 Regi 1,38-39), dar acum urma sa aiba loc incoronarea oficiala.
Capeteniile lui Israel. Capeteniile si conducatorii poporului indicati in propozitiile urmatoare.
Capeteniile semintiilor. Vezi cap. 27,16-22.
Capeteniile cetelor. Comandantii celor 12 diviziuni ale ostirii (vezi cap. 27,2-15).
Capetenii peste mii. Cu ocazia exodului din Egipt, Domnul ii daduse instructiuni lui Moise sa numeasca "capetenii peste o mie, capetenii peste o suta, capetenii peste cincizeci, si capetenii peste zece" (Exod 18,21).
Cei mai mari [administratori, KJV]. Vezi cap. 27,25-31.
Fiilor sai. Printii din familia regala erau cuprinsi probabil in lista conducatorilor tarii pentru a fi consultati in lucruri importante. Ei sunt mentionati mai tarziu (cap. 29,24), atunci cand promit solemn supunere fata de Solomon.
Dregatori. Ebr. sarisim, literal, "eunuci". Unii considera ca uneori saris are un sens general, denumind un curtean sau un slujbas al palatului, desi lucrul acesta nu poate fi dovedit (vezi la Genesa 37,36).
28:2 Imparatul David s-a sculat in picioare si a zis: Ascultati-ma, fratilor si poporul meu! Aveam de gand sa zidesc o casa de odihna pentru chivotul legamantului Domnului si pentru asternutul picioarelor Dumnezeului nostru, si ma pregateam s-o zidesc.
In picioare. Din cauza varstei si a slabiciunii fizice, este de presupus ca el sa nu fi fost in stare sa vorbeasca adunarii in persoana.
Fratii si poporul meu. Prin aceste cuvinte, David dorea ca poporul sau sa inteleaga ca el
recunostea intregul Israel ca rude apropriate ale lui, ca tot poporul era o mare familie al carei conducator era considerat David (vezi 1 Samuel 30,23; 2 Samuel 19,12). In gand. [in inima mea, KJV]. Compara cu cap. 22,7. Singura si marea dorinta a lui David fusese sa construiasca templul ca un locas permanent al chivotului Domnului. Asternutul picioarelor. Ideea inchinarii la asternutul picioarelor lui Dumnezeu este exprimata in Psalmi 99,5; 132,7. Ma pregateam. [ma pregatisem, KJV]. Versetul acesta pare sa vrea sa spuna ca David incepuse pregatiri preliminare inainte ca interdictia sa fie adusa la cunostinta.
28:3 Dar Dumnezeu mi-a zis: Sa nu zidesti o casa Numelui Meu, caci esti un om de razboi si ai varsat sange.
Dar Dumnezeu mi-a zis. Accentul este pe cuvantul "Dumnezeu" in contrast cu "eu" din v. 2: "[Eu] aveam de gand sa zidesc". A zidi o casa pentru Domnul era o intentie meritorie, dar Dumnezeu stia de ce ar fi fost mai bine ca un altul decat David sa zideasca templul.
Om de razboi. Nu era tocmai potrivit ca un om de razboi sa zideasca marele templul mondial al pacii. Razboaiele lui David au fost probabil razboaie necesare si legitime, totusi fusesera razboaie si avusesera ca rezultat varsare de mult sange. Parea nepotrivit ca un asemenea conducator sa zideasca templul (vezi cap. 22,8).
28:4 Domnul, Dumnezeul lui Israel, m-a ales din toata casa tatalui meu, pentru ca sa fiu imparat al lui Israel pe vecie; caci pe Iuda l-a ales capetenie, casa tatalui meu a ales-o din casa lui Iuda, si dintre fiii tatalui meu pe mine m-a pus sa domnesc peste tot Israelul.
M-a ales. Vezi 1 Samuel 16,1.
Pe vecie. Vezi la 2 Samuel 7,12.13.16. Prin Hristos, Samanta lui David, tronul lui David va fi intarit pe vecie (vezi Luca 1,32.33; Ioan 12,34). Ceea ce Israelul literal nu a realizat, initial prin apostazie nationala si apoi prin lepadarea lui Isus, se va implini in imparatia Israelului spiritual (cu privire la aspectul conditional al acestor fagaduinte, vezi la v. 7).
Pe Iuda l-a ales. Compara cu Genesa 49,8-10; 1 Cronici 5,2; Psalmi 60,7; 78,67.68.
28:5 Dintre toti fiii mei caci Domnul mi-a dat multi fii a ales pe fiul meu Solomon, ca sa-l puna pe scaunul de domnie al imparatiei Domnului, peste Israel.
Multi fii. Vezi cap. 3,1-9, unde sunt enumerati 19 fii, in afara de "fiii tiitoarelor... si Tamar... sora lor".
A ales pe fiul meu Solomon. Dumnezeu adeverise prin Natan ca succesorul lui David la tron urma sa fie un fiu mai tanar (2 Samuel 7,12) si se descoperise in mod clar ca acesta urma sa fie Solomon (1 Cronici 22,8-10).
Imparatia Domnului. Imparatia lui Israel era in primul rand o imparatie a lui Dumnezeu, o teocratie. David nu facea altceva decat domnea ca reprezentant al lui Dumnezeu.
28:6 El mi-a zis: Fiul tau Solomon Imi va zidi casa si curtile; caci l-am ales ca fiu al Meu; si-i voi fi Tata.
Verset ce nu a fost comentat.
28:7 Ii voi intari imparatia pe vecie, daca se va tine, ca astazi, de implinirea poruncilor si randuielilor Mele.
Daca se va tinea. Fagaduinta data lui David ca tronul lui urma sa fie intarit pe vecie era conditionata de ascultare. Dumnezeu a repetat aceleasi conditii lui Solomon (1 Regi 9,4.5). Compara si cu 1 Regi 3,14, unde Dumnezeu i-a fagaduit lui Solomon o prelungire a zilelor lui daca respecta poruncile lui Dumnezeu. Dumnezeu i-a descoperit si lui David ca numai daca aveau sa respecte legamantul divin urmasii lui aveau sa sada ei intotdeauna pe tronul lui (vezi 1 Regi 2,3.4; cf. Psalmi 132,11.12).
28:8 Acum, inaintea intregului Israel, inaintea adunarii Domnului, si in fata Dumnezeului nostru care va aude, paziti si puneti-va la inima toate poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, ca sa stapaniti aceasta buna tara, si s-o lasati de mostenire fiilor vostri dupa voi pe vecie.
Toate poruncile. David intelegea bine suprema importanta a ascultarii daca Israel voia sa prospere. De aceea in aceasta cuvantare finala, el a indemnat pe poporul sau sa fie credincios. Din propria sa experienta amara, el invatase ca drumul faradelegii este aspru. El stia din experienta ce insemna sa fii osandit inaintea lui Dumnezeu si sa culegi roadele incalcarii legii. De aceea, cu toata ravna sufletului sau, el a indemnat pe popor sa fie credincios lui Dumnezeu. Tot astfel Moise, cu putin timp inainte de moartea sa, a prezentat inaintea lui Israel binecuvantarile ascultarii si roadele teribile ale neascultarii (Deuteronom 28; cf. Isaia 1,19.20; Ieremia 7,3-12).
Aceasta buna tara. Dumnezeu fagaduise poporului Sau o "tara buna", unde "curge lapte si miere" (Exod 3,8). David a recunoscut ca era, intr-adevar, o tara buna aceea pe care Domnul o daduse poporului Sau.
28:9 Si tu, fiule Solomoane, cunoaste pe Dumnezeul tatalui tau, si slujeste-I cu toata inima si cu un suflet binevoitor; caci Domnul cerceteaza toate inimile si patrunde toate inchipuirile si toate gandurile. Daca-L vei cauta, Se va lasa gasit de tine; dar daca-L vei parasi, te va lepada si El pe vecie.
Tu, fiule, Solomoane. In fata intregii adunari, David s-a adresat acum lui Solomon, indemnandu-l cu toata seriozitatea sa fie credincios. David stia ca prosperitatea domniei fiului sau depindea de credinciosia sa fata de Dumnezeu. Daca era credincios, Solomon avea sa prospere; daca era necredincios, el urma sa culeaga roadele pacatului si natiunea urma sa sufere impreuna cu el.
Cunoaste. Nimic pe lume nu e mai important decat cunoasterea de Dumnezeu. Cunoasterea de Dumnezeu aduce pace si fericire in lumea aceasta si binecuvantarile vietii vesnice. "Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu" (Ioan 17,3).
Cu toata inima. David l-a indemnat pe fiul sau sa se supuna fara rezerve lui Dumnezeu, sfatuindu-l sa se predea cu totul in slujba Sa si sa faca lucrul acesta de bunavoie si bucuros (vezi 1 Cronici 29,19; cf. 1 Regi 8,61).
Cu un suflet binevoitor. Adevarata slujire a lui Dumnezeu este o slujire din inima. Nimeni nu poate fi copilul lui Dumnezeu daca nu-L slujeste de bunavoie. Nu exista crestinism din constrangere. "De veti voi si veti asculta, veti manca cele mai bune roade ale tarii" (Isaia 1,19). Aceasta nu vrea sa spuna ca indeplinirea datoriei este intotdeauna in armonie cu inclinatiile omului. De fapt, ascultarea cere adesea rastignirea eului personal. Placerile si dorintele lui Pavel se luptau zilnic cu datoria; totusi, el a facut voia lui Dumnezeu oricat de neplacuta si crucificatoare era pentru natura lui (vezi LS 237).
Cerceteaza toate inimile. Domnul nu Se uita la infatisarea exterioara omului, ci la inima lui. In felul acesta a fost ales David (1 Samuel 16,7). Inima oricarui om este cunoscuta lui Dumnezeu (1 Regi 8,39; Psalmi 139,1-4; Fapte 1,24; Evrei 4,13).
Patrunde toate. [intelege toate, KJV]. Deoarece intelege slabiciunea inimii omului, Domnul are mila si indurare de noi, chiar si atunci cand pacatuim impotriva lui. "Cum se indura un tata de copiii lui, asa Se indura Domnul de cei ce se tem de El. Caci El stie din ce suntem facuti; Isi aduce aminte ca suntem tarana " (Psalmi 103,13.14).
Vei cauta. Compara cu Deuteronom 4,29; Isaia 55,6; Ieremia 29,13. Pentru omul care Il cauta, Domnul nu este departe. Cel care doreste sa-L cunoasca Il va gasi pe Dumnezeu si va gasi de asemenea incredere, pace si viata vesnica. Cea mai recompensatoare cautare este cautarea de Dumnezeu.
Te va lepada. Omul e cel care producere o despartire intre el si Dumnezeu. Numai cand omul paraseste pe Domnul si caile Lui, va descoperi ca Dumnezeu l-a lepadat. Domnul nu paraseste niciodata pe cei care Il cauta (Psalmi 9,10).
28:10 Vezi acum ca Domnul te-a ales, ca sa zidesti o casa care sa-I slujeasca de locas sfant. Intareste-te si lucreaza.
Vezi acum. Acorda o atentie deosebita acestei misiuni inalte, evalueaz-o bine si intelege insemnatatea ei suprema, deoarece nimeni altul decat Dumnezeu Insusi te-a ales sa zidesti casa aceasta pentru El. Deci, fii tare si lucreaza (vezi 1 Cronici 22,13.16; cf. Psalmi 27,14; 31,24).
28:11 David a dat fiului sau Solomon, chipul prispei si cladirilor, odailor vistieriei, odailor de sus, odailor dinauntru, si al odaii pentru scaunul indurarii.
Chipul [Modelul, KJV]. Asa cum Domnul ii daduse lui Moise un model al cortului intalnirii pe care avea sa-l construiasca in pustiu (Exod 25,8.9), tot asa ii daduse lui David o descoperire a planurilor templului (1 Cronici 28,19). A fost intocmit un plan corespunzator descoperirii care ii fusese data lui David, si acesta a fost predat acum lui Solomon. Intrucat templul lui Solomon urma sa ia locul cortului intalnirii construit de Moise si intrucat ambele constructii, impreuna cu slujbele lor, aveau menirea sa transmita adevaruri importante cu privire la planul mantuirii, era important ca indicatiile divine sa fie respectate cu grija.
Prispei. [Porticul, KJV]. Vezi la 1 Regi 6,3.
Cladirilor. Probabil ca aici se face referire la locul sfant si la locul prea sfant (vezi 1 Regi 6,17.27, unde despartiturile acestea sunt numite "casa" si "in partea dinauntru" si 2 Cronici 3,5.8, unde sunt numite "casa cea mare" si "casa Locului prea sfant").
Visteriei. Probabil camere de serviciu care erau folosite ca depozit pentru veniturile templului, precum si pentru materialele folosite in serviciile templului. Amplasarea lor nu este cunoscuta, dar erau probabil camerele laterale din afara templului propriu-zis (vezi 1 Regi 6,5.6).
Odailor de sus. Amplasarea exacta a acestor "odai de sus" nu este cunoscuta. S-ar putea ca ele sa fi fost deasupra incaperilor de jos ale templului propriu-zis, deoarece inaltimea locului prea sfant era de numai 20 de coti (1 Regi 6,20), in timp ce inaltimea templului propriu-zis era de 30 coti (1 Regi 6,2). Se poate ca spatiul de aproape 10 coti dintre tavanul sfintei sfintelor si acoperisul templului sa fi fost ocupat de aceste "odai de sus".
28:12 I-a dat planul a tot ce avea in minte cu privire la curtile Casei Domnului, si toate odaile de jur imprejur pentru vistieriile Casei lui Dumnezeu si vistieriile sfantului locas,
In minte [prin Duhul, KJV]. Modelul care i-a venit in minte, asa cum ii fusese descoperit prin Duhul lui Dumnezeu (v. 19). Planul templului nu a fost inventia lui David, ci i-a fost dat de Domnul (vezi PP 751).
Curtile. Vezi la 2 Cronici 4,9.
Odaile. Compara cu cap. 23,28.
Visteriile. Compara cu cap. 26,20.
28:13 si cu privire la cetele preotilor si Levitilor, la tot ce privea slujba Casei Domnului, si la toate uneltele pentru slujba Casei Domnului.
Cetele. Compara cu cap. 23-26.
Tot ce privea slujba. Multe slujbe erau legate de ritualul de la templului, ca de pilda fierberea carnii, coacerea painilor pentru punerea inainte, pregatirea uleiului, a tamaiei, a sacrificiilor (vezi Exod 30,23-38; Levitic 1,5-17; 2,1-16; 5,11; 6,9-29; 8,31; 24,2-9).
28:14 I-a dat chipul uneltelor de aur, cu greutatea celor ce trebuiau sa fie de aur pentru toate uneltele fiecarei slujbe; si chipul tuturor uneltelor de argint, cu greutatea lor, pentru toate uneltele fiecarei slujbe.
Greutate celor ce trebuiau sa fie de aur. David a dat instructiuni privitoare la cantitatea exacta de aur ce urma sa fie folosita la realizarea diferitelor unelte. Au fost date indicatii amanuntite despre greutatea precisa exacta de aur pentru diferitele obiecte.
28:15 A dat greutatea sfesnicelor de aur si a candelelor lor de aur cu greutatea fiecarui sfesnic si a candelelor lui; si greutatea sfesnicelor de argint, cu greutatea fiecarui sfesnic si a candelelor lui, dupa intrebuintarea fiecarui sfesnic.
Sfesnicelor. Potrivit cu Exod 25,31-40, era un singur sfesnic cu sapte brate in sanctuar, dar pentru templul lui Solomon au fost zece sfesnice. Acestea din urma se adaugau probabil sfesnicului initial (vezi la 1 Regi 7,49; cf. 2 Cronici 4,7). Greutatea sfesnicelor de aur si a candelelor lor a fost precizata cu exactitate. Nimic nu a fost lasat la voia intamplarii, ca sa fie facut intr-un mod necontrolat.
28:16 I-a dat greutatea de aur pentru mesele painilor pentru punerea inainte, pentru fiecare masa; si greutatea de argint pentru mesele de argint.
Mesele painilor pentru punerea inainte. O singura masa este mentionata in Exod 25,23-30 (vezi 1 Regi 7,48 si 2 Cronici 29,18). Solomon a construit zece mese, probabil pentru painile punerii inainte (vezi 2 Cronici 4,8.19). Vezi la 1 Regi 7,48.
28:17 I-a dat chipul furculitelor, lighenelor si cestilor de aur curat; chipul potirelor de aur, cu greutatea fiecarui potir, si a potirelor de argint, cu greutatea fiecarui potir;
Furculitelor. Furculitele folosite in sanctuarul din pustie erau din arama (Exod 27,3).
Lighenelor si cestilor. Compara cu Exod 25,29; 27,3; 37,16; Numeri 4,7.
28:18 si chipul altarului tamaii in aur curatit, cu greutatea lui. I-a mai dat si chipul carului heruvimilor de aur, care isi intind aripile si acopera chivotul legamantului Domnului.
Carului heruvimilor. Probabil ca nu era nici un car literal, ci heruvimii insisi puteau sa constituie carul (vezi Psalmi 18,10; 68,17).
28:19 Toate acestea, a zis David, toate lucrarile izvodului acestuia, mi le-a facut cunoscut Domnul, insemnandu-le in scris cu mana Lui.
In scris. Versetul acesta tradus literal spune: "El a lamurit totul in scris de mana lui Iehova asupra mea, toate lucrarile planului". LXX foloseste o exprimare mai detaliata si poate fi tradusa astfel: "David a dat lui Solomon toate lucrurile acestea in scris de mana Domnului potrivit cu cunostinta data lui despre lucrarea modelului ".
28:20 David a zis fiului sau Solomon: Intareste-te, imbarbateaza-te, si lucreaza; nu te teme, si nu te inspaimanta. Caci Domnul Dumnezeu, Dumnezeul meu, va fi cu tine. El nu te va lasa, nici nu te va parasi, pana se va ispravi toata lucrarea pentru slujba Casei Domnului.
Intareste-te. Compara cu cap. 22,13. Nu te teme si nu te inspaimanta. Compara cu indemnul final dat de Moise lui Iosua si poporului (Deuteronom 31,6-8) si cu indemnul Domnului dat lui Iosua cand a preluat sarcina conducerii (Iosua 1,5-7). Daca voia sa corespunda asteptarilor lui Dumnezeu si ale natiunii, Solomon trebuia sa fie curajos, curajos pentru a fi credincios fata de preceptele lui Iehova si pentru a aplica principii sanatoase in conducerea de catre el a treburilor statului. Din nefericire, dorintele de satisfacere a placerilor personale si de slava lumeasca au ajuns in cele din urma mai tari. Cu privire la apostazia si pocainta lui Solomon, vezi introducere la Eclesiastul.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1-21 PP 750,751
1 �
�
AA 94
1-3.6-8 �
PP 750
8 �
�
AA 94
9 �
�
MB 188; TM 173; 3 T 238; 5 T 31
9.10 �
AA 95; PK 26
9.12 �
PP 751
12.19 �
GC 23
20 �
PP 751
28:21 Iata, ai langa tine cetele preotilor si Levitilor pentru toata slujba Casei lui Dumnezeu; si iata ca ai langa tine, pentru toata lucrarea, toti oamenii binevoitori si indemanatici in tot felul de lucrari, si capeteniile si tot poporul, supusi la toate poruncile tale.
Verset ce nu a fost comentat.