17:1 Pe cand locuia David in casa lui, a zis prorocului Natan: Iata, eu locuiesc intr-o casa de cedru, si chivotul legamantului Domnului este intr-un cort.
A zis proorocului Natan. Capitolul acesta este aproape o copie fidela a celor spuse in 2 Samuel 7. Vezi si comentariul la capitolul acela.
Sezand in palatul pe care-l zidise pentru sine, David a inceput sa realizeze cat de nepotrivit era ca serviciile lui Dumnezeu sa fie savarsite intr-un cort. Planul lui era ca Ierusalimul sa fie centrul de inchinare pentru intreaga natiune. Moise poruncise ca sa existe un singur loc central pentru inchinare (Deuteronom 12,13.14). David planuia ca acum sa puna in practica aceasta porunca zidind un templu frumos care sa aduca onoarea cuvenita marelui Dumnezeu al cerului.
17:2 Natan a raspuns lui David: Fa tot ce-ti spune inima, caci Dumnezeu este cu tine.
Fa tot. Natan era profet, dar este evident ca aici exprima propria sa parere. Sfatul pe care i la dat lui David era in armonie cu propria sa parere. El nu l-a prezentat ca fiind bazat pe o revelatie din partea lui Dumnezeu. Vezi mai multe amanunte la 2 Samuel 7,3.
17:3 In noaptea urmatoare, cuvantul Domnului a vorbit lui Natan:
Verset ce nu a fost comentat.
17:4 Du-te si spune robului Meu David: Asa vorbeste Domnul: Nu tu Imi vei zidi o casa de locuit.
Nu tu Imi vei zidi. Instructiunea aceasta se deosebea de sfatul pe care-l daduse Natan, dar comentariul lui anterior nu constituia scopul descoperit al Cerului. Raportul din Samuel prezinta solia in forma unei intrebari: "Oare tu Imi vei zidi o casa ca sa locuiesc in ea?" (2 Samuel 7,5), intrebarea cuprinzand implicit o negare.
17:5 Caci Eu n-am locuit intr-o casa din ziua cand am scos pe Israel din Egipt pana in ziua de azi; ci am mers din cort in cort, si din locas in locas.
Din ziua cand. Tinand cont ca anul al patrulea al lui Solomon era al 480-lea de la exod (vezi la 1 Regi 6,1), trecusera aproape 450 de ani de cand Israel parasise Egiptul. Semnificatia afirmatiei este ca intrucat in toata acea perioada sanctuarul fusese mutat din loc in loc de repetate ori, el ar fi putut continua sa fie folosit ca centru de inchinare pana cand s-ar fi putut face pregatirile corespunzatoare cu planurile lui Dumnezeu.
Din cort in cort. Compara cu 2 Samuel 7,6. Nu trebuie sa consideram ca expresia aceasta inseamna ca chivotul a fost adapostit in diferite corturi, ci cortul insusi, in care era pastrat chivotul, fusese mutat din loc in loc.
17:6 Pretutindeni pe unde am mers cu tot Israelul, am spus Eu o vorba vreunuia din judecatorii lui Israel, carora le poruncisem sa pasca pe poporul Meu, am zis Eu: Pentru ce nu-Mi ziditi o casa de cedru?
Judecatorii. Raportul din Samuel spune "semintiile" (2 Samuel 7,7). Nu e deosebire esentiala, intrucat porunca ipotetica ar fi putut fi data semintiilor prin judecatori. Ideea este doar ca Dumnezeu nu descoperise voia Lui cu privire la chestiunea aceasta nimanui si nicaieri in Israel.
17:7 Acum sa spui robului Meu David: Asa vorbeste Domnul ostirilor: Te-am luat de la pasune, dinapoia oilor, ca sa fii capetenia poporului Meu Israel;
Pasune. [Stana, KJV]. Ebr. nameh, "o locuinta". Locuinta poate sa fie a pastorilor sau a turmelor. Sau, poetic, nameh poate sa descrie orice locuinta. Aici se face referire fie la locuinta modesta a lui David, fie la salasul turmelor sale.
17:8 am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers, am nimicit pe toti vrajmasii tai dinaintea ta, si ti-am facut nume ca numele celor mari de pe pamant:
Ti-am facut nume. Vezi la 2 Samuel 7,9.
17:9 am dat o locuinta poporului Meu Israel, si l-am sadit ca sa fie statornic acolo si sa nu mai fie tulburat, pentru ca cei rai sa nu-l mai nimiceasca asa cum il nimiceau mai inainte
Am dat o locuinta. [Voi randui un loc, KJV]. Pana la vremea aceea, Israel trecuse prin multe greutati in instalarea lor in Palestina, si nu toti se instalasera in locuinte organizate in centre permanente. Hotarele semintiilor continuau sa fluctueze si navalirile vrajmasilor faceau nesigure dimensiunilor proprietatilor lor. Unele dintre cetati care la inceput fusesera atribuite lui Israel erau ocupate de canaaniti in zilele lui Solomon (vezi la 1 Regi 9,16).
Sa nu mai fie tulburat. [Mutat, KJV]. Fagaduinta aceasta era conditionata (vezi la v. 12).
17:10 si pe vremea cand pusesem judecatori peste poporul Meu Israel. Am smerit pe toti vrajmasii tai. Si iti vestesc ca Domnul iti va zidi o casa.
Am smerit. [Voi supune, KJV]. Aceasta fagaduinta personala facuta lui David cuprindea si casa lui si pe toti cei care urmau sa treaca de partea Domnului. Aceasta vrea sa spuna ca infrangerea finala avea sa constituie soarta inevitabila a vrajmasilor dreptatii. Fagaduinta aceasta, ca si aceea din v. 9, era conditionata de continua conlucrare cu planul divin.
O casa. Cu toate ca regatul de nord a avut multe case domnitoare, in Iuda linia regala a lui David a continuat pe tot parcursul istoriei imparatiei.
17:11 Cand ti se vor implini zilele, si cand te vei duce la parintii tai, voi ridica samanta ta dupa tine, si anume pe unul din fiii tai, si-i voi intari domnia.
Verset ce nu a fost comentat.
17:12 El Imi va zidi o casa, si-i voi intari pe vecie scaunul lui de domnie.
El Imi va zidi. Solomon a implinit profetia aceasta cand a inaltat templul pentru a fi locuinta simbolica a lui Dumnezeu (vezi 1 Regi 8,20.44; 9,1.3).
Pe vecie. Fagaduinta aceasta era conditionata de ascultare (cap. 28,6.7). Din cauza incapacitatii umane, fagaduinta aceasta va fi implinita in cele din urma doar prin intermediul lui Hristos si al bisericii (vezi Luca 1,32.33 ; vezi la 2 Samuel 7,13).
17:13 Eu ii voi fi Tata si el Imi va fi fiu; si nu voi indeparta bunatatea Mea de la el, cum am indepartat-o de la cel dinaintea ta.
Ii voi fi Tata. Vezi la 2 Samuel 7,14.
17:14 Il voi aseza pentru totdeauna in Casa Mea, si in imparatia Mea scaunul lui de domnie va fi intarit pe vecie.
Verset ce nu a fost comentat.
17:15 Natan a spus lui David toate aceste cuvinte si toata vedenia aceasta.
Vedenia. Solia lui Natan de acum era o descoperire clara de la Dumnezeu, data lui in viziune (vezi v. 3).
17:16 Si imparatul David s-a dus si s-a infatisat inaintea Domnului, si a zis: Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, si ce este casa mea, de m-ai facut sa ajung unde sunt?
L-a infatisat inaintea Domnului. [A stat in inaintea Domnului, KJV]. Anterior David fusese in propria lui casa (v. 1), unde Natan i-a transmis solia de la Dumnezeu pe care o primise intr-o viziune. Versetele 16-27 raporteaza rugaciunea lui David cu prilejul acesta. Rugaciunea aceasta se gaseste si in Samuel (vezi la 2 Samuel 7,18-29).
Cine sunt eu, Doamne? Cu toate ca era rege, David a continuat sa fie bland si smerit cu inima. El se considera nevrednic de marea cinste pe care i-o facuse Dumnezeu.
17:17 Si atata este putin lucru inaintea ta, Dumnezeule! Tu vorbesti si de casa robului Tau pentru vremurile viitoare. Si binevoiesti sa-Ti indrepti privirile asupra mea in felul oamenilor, Tu care esti inaltat, Doamne Dumnezeule!
Pentru vremile viitoare. [Pentru mult timp in viitor, KJV]. David parea sa fie impresionat mai ales de fagaduinta ca tronul lui urma sa fie intarit pentru totdeauna.
17:18 Ce ar putea sa-Ti mai spuna David fata de slava data robului Tau? Tu cunosti pe robul Tau.
Sa-Ti mai spuna. Ce-ar mai fi putut adauga David aducandu-I slava lui Dumnezeu pentru onoarea fara seaman pe care i-o acordase servului Sau? David era coplesit de inalta onoare pe care i-o aratase Dumnezeu, iar cuvintele erau prea modeste pentru a exprima sentimentele de recunostinta care izvorau in inima lui.
17:19 Doamne, din pricina robului Tau, si dupa inima Ta, ai facut aceste lucruri mari, si i le-ai descoperit.
Din pricina robului Tau. Compara cu 2 Cronici 6,42; Psalmi 132,10.
17:20 Doamne! nimeni nu este ca Tine, si nu este alt Dumnezeu afara de Tine, dupa tot ce am auzit cu urechile noastre.
Afara de Tine. In tot universul exista doar un singur Dumnezeu, iar El este Creatorul si Sustinatorul a toate. Omul face cea mai mare greseala si manifesta cea mai mare lipsa de intelepciune cand aseaza in fata lui pe asa-numitii dumnezei, care nu sunt dumnezei. Numai prin recunoasterea adevaratului Dumnezeu omul va capata pe deplin bucurie si pace.
17:21 Este oare pe pamant un singur popor, care sa fie ca poporul Tau Israel, pe care Dumnezeu a venit sa-l rascumpere, ca sa faca din el poporul Lui, ca sa-Ti faci un nume si sa savarsesti minuni si semne mari, izgonind neamuri dinaintea poporului Tau, pe care l-ai rascumparat din Egipt?
Rascumparat din Egipt. Satana a cautat sa nimiceasca pe poporul Domnului in Egipt si sa pretinda ca ii apartine. Dar Dumnezeu i-a rascumparat, demonstrand puterea Lui minunata in fata tuturor inselaciunilor vrajmasului si scotandu-i cu brat puternic, pentru a-i aseza intr-o tara pe care le-o fagaduise ca mostenire. Inima israelitilor evlaviosi era umpluta de lauda si de bucurie cand se lasau coplesiti de indurarea si puterea fara seaman demonstrate de Dumnezeu cand a scos pe poporul Sau din Egipt si l-a asezat in Tara fagaduita.
17:22 Tu ai pus pe poporul Tau Israel, ca sa fie poporul Tau pe vecie; si Tu, Doamne, Te-ai facut Dumnezeul lui.
Poporul Tau. Compara cu 2 Samuel 7,24. Adevaratul israelit era mangaiat si imbarbatat continuu stiind ca facea parte din poporul lui Dumnezeu, un popor ales, ocrotit si rascumparat de El. Totusi, gandul acesta ii legana pe multi intr-o falsa siguranta facandu-i sa uite doua lucruri: (1) ca aceasta pozitie de "popor ales" era si ea conditionata de ascultare (Exod 19,5,6); si (2) ca adevaratul Israel cuprindea nu numai pe evrei, ci si pe oamenii adunati din toate colturile pamantului, "toti cei ce poarta Numele Meu" (Isaia 43,1-7; cf. Genesa 12,3; 18,18; 22,18; 26,4).
17:23 Acum, Doamne, cuvantul pe care l-ai rostit asupra robului Tau si asupra casei lui sa ramana in veac, si fa dupa cuvantul Tau!
Verset ce nu a fost comentat.
17:24 Sa ramana, pentru ca Numele Tau sa fie slavit pe vecie si sa se spuna: Domnul ostirilor, Dumnezeul lui Israel, este un Dumnezeu pentru Israel! Si casa robului Tau David sa fie intarita inaintea Ta!
Slavit. Ideea este: "Fie ca nu numai fagaduinta Ta sa ramana valabila, dar si ca Numele Tau sa fie intarit si slavit pe vecie". David nu avea interesul ca numai propriul sau nume si propriul tron sa fie intarite, ci si ca Numele lui Dumnezeu sa fie proslavit si tronul Lui sa fie intarit pe vecie.
Interesele omului sunt cuprinse in interesele lui Dumnezeu. Dumnezeu i-a dat lui David tronul si i-a adus onoare. Fiecarei natiuni si fiecarei persoane Dumnezeu le-a randuit un loc in marele Sau plan. Toti isi hotarasc soarta prin propria lor alegere.
17:25 Caci Tu insuti, Dumnezeule, ai descoperit robului Tau ca ii vei zidi o casa. De aceea a indraznit robul Tau sa se roage inaintea Ta.
Ai descoperit. [Ai spus, KJV]. Daca n-ar fi fagaduit Dumnezeu Insusi sa intareasca numele si tronul lui David, rugaciunea lui David ar fi fost obraznica si aroganta. Rugaciunea regelui nu era o expresie a propriei sale vointe, ci a vointei lui Dumnezeu. In felul acesta el nu se ruga decat sa se faca voia lui Dumnezeu.
17:26 Acum, Doamne, Tu esti adevaratul Dumnezeu, si Tu ai vestit harul acesta robului Tau.
Tu esti adevaratul Dumnezeu. In raportul din Samuel cu privire la aceasta rugaciune se adauga: "si cuvintele Tale sunt adevar" (2 Samuel 7,28). David avea garantia ca cuvintele lui Dumnezeu sunt sigure. El se ruga ca Dumnezeu sa binevoiasca sa intareasca cuvantul Sau, nu pentru ca se temea ca Dumnezeu nu Isi va tine cuvantul in ceea ce priveste fagaduinta Sa, ci dintrun simtamant adanc de umilinta si nevrednicie si pentru ca dorinta arzatoare a inimii sale era cuprinsa in dorinta lui Dumnezeu. In acelasi timp el isi dadea pe deplin seama de posibilitate esecului uman. Dar asa cum Dumnezeu dorea, asa dorea si el sa fie si asa s-a rugat sa fie. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1-17 PP 711.71 2
1-4 �
PP 711
9-14.16.17 PP 712
17:27 Binecuvanteaza dar casa robului Tau, ca sa ramana pe vecie inaintea Ta! Caci ce binecuvantezi Tu, Doamne, este binecuvantat pentru vesnicie!
Verset ce nu a fost comentat.