4:1 404. O, cât de orb
am fost
4:2 O, cât de orb am fost cândva!...
Doamne, acum Te pot vedea!
Tu luminezi cararea mea
Prin jertfa de la cruce;
În ochii mei Te voi pastra
Si Tu ma vei conduce.
4:3 O, cât de surd am fost mereu!...
Astazi aud Cuvântul Tau;
Si glasul Tau de Dumnezeu,
Odihna îmi aduce…
Te voi pastra-n auzul meu
Ca susur blând si dulce.
4:4 O, Doamne, cât de mut am fost…
O, cât vorbeam de fara rost!...
Azi preamaresc cu glasul meu
Iubirea Ta cea mare,
Caci tot ce-mi dai prin harul Tau
E binecuvântare!