44:21 Dragostea creştină nu critică. Nu este un adevărat urmaş al lui Hristos acela care, întorcând privirea, se îndepărtează de cel greşit, lăsându-l să-şi urmeze neîmpiedicat calea spre ruină. Cei care se grăbesc să-i acuze pe alţii, şi, plini de râvnă, îi aduc în faţa justiţiei, sunt adesea mai vinovaţi în propria lor viaţă decât cei pe care îi acuză. Oamenii urăsc pe păcătos, în timp ce iubesc păcatul. Hristos urăşte păcatul, dar îi iubeşte pe păcătos. Acesta va fi spiritul celor care Îi urmează. Iubirea creştină e înceată la mustrare, grăbită să observe pocăinţa, gata să ierte, să încurajeze, să aşeze pe cel greşit pe calea sfinţeniei şi să-i întărească paşii pe acest drum. (DA, 461, 462)