23:32 La ospăţul lui Belşaţar. Puţin s-a gândit Belşaţar în noaptea aceea a ospăţului profanator că era de faţă un sol ceresc care urmărea fiecare mişcare, şi că sărbătoarea din noaptea acea avea să umple măsura faptelor lui rele. El nu avea să mai fie protejat şi apărat de Dumnezeu. Puterea care ţinea totul în frâu nu avea să-l mai ţină la adăpost de rău; el avea să cadă, împărăţia lui să cadă în mâinile altcuiva, iar trupul său avea să fie ucis.