13:1 5. PUTEREA EXEMPLULUI
13:2 Cei mai mari dau un exemplu. - Cât de des vedem băieţi nu mai mari de opt ani folosind tutun! Dacă vorbeşti cu ei despre lucrul acesta, îţi vor spune: "Şi tata foloseşte tutun şi, dacă lui îi face bine, îmi face şi mie!" Sau arată spre administratorul şcolii, zicând: "Dacă aceşti oameni atât de buni îl folosesc, cu siguranţă pot să-l folosesc şi eu!". Cum putem să aşteptăm altceva de la copii, cu tendinţele lor moştenite, când cei mai în vârstă le dau un asemenea exemplu? - Christian Temperance and Bible Hygiene, pag. 18.
13:3 Popularitatea fumatului. - Atât de puternic este obiceiul o dată format, încât folosirea tutunului devine ceva obişnuit. În faţa tinerilor, a căror minte ar trebui scutită de orice gând că folosirea de narcotice nu este dăunătoare, este dat un exemplu de păcat. Lor nu li se spune despre efectele nesănătoase asupra capacităţilor fizice, intelectuale şi spirituale...
13:4 Dacă un urmaş al lui Hristos se lasă influenţat de alţii şi se conformează desfrâului în vogă, din lume, atunci el se află sub influenţa lui Satana şi păcatul lui este şi mai mare decât păcatul necreştinului care nu a făcut nici un legământ - care este păgân - pentru că se află sub un stindard fals. Viaţa lui este inconsecventă; el se declară creştin, dar, în practică, se supune înclinaţiilor nenaturale şi păcătoase, care luptă împotriva curăţirii şi înălţării necesare pentru progresul spiritual...
13:5 Devenind fideli obiceiului, practic, ei sunt de partea lumii. Toţi aceştia nu au dreptul să-şi asume numele de creştin, deoarece creştin este cineva care este asemenea lui Hristos. La judecată, când toţi sunt cântăriţi potrivit faptelor făcute în trup, ei vor afla că L-au reprezentat greşit pe Hristos în viaţa practică şi nu au fost un miros de viaţă spre viaţă, ci un miros de moarte spre moarte. Va fi în tovărăşia lor o numeroasă companie a celor care s-au conformat practicilor poftei. Dar numărul lor nici nu le va scuza fărădelegea, nici nu le va uşura
13:6 pedeapsa pentru distrugerea capacităţii creierului şi a sănătăţii fizice. Fiecare va fi judecat personal şi va sta înaintea lui Dumnezeu pentru a-şi asculta sentinţa. - Manuscris 123, 1901.
13:7 Clerici fumători. - Cât de mulţi sunt cei care slujesc în locuri sacre, în Numele lui Hristos, cerând oamenilor să se împace cu Dumnezeu şi înălţând Evanghelia, dar care sunt ei înşişi robi ai apetitului, întinaţi cu tutun! Ei îşi slăbesc zilnic puterea creierului, prin folosirea unui narcotic murdar. Şi aceşti oameni pretind că sunt ambasadori ai neprihănitului Isus. - Health Reformer, decembrie 1871.
13:8 Nici un bărbat nu poate fi un adevărat slujbaş al neprihănirii, aflându-se sub imperiul poftelor cărnii. El nu-şi poate permite obiceiul folosirii tutunului şi să câştige totuşi suflete pentru adevărata temperanţa. Norul de fum pornit de pe buzele lui nu are efect salutar asupra băutorilor de alcool. Predica Evangheliei trebuie să vină de pe buze nepângărite de fumul tutunului. Servii lui Dumnezeu trebuie să vorbească despre triumful crucii, cu buze curate. Practica folosirii alcoolului, tutunului, ceaiului şi cafelei trebuie biruită prin puterea transformatoare a lui Dumnezeu. Nimic din ceea ce pângăreşte nu va intra în împărăţia lui Dumnezeu. - Manuscris 86, 1897.
13:9 Când clerul îşi revarsă influenţa şi exemplul în favoarea acestui obicei dăunător, ce speranţă mai este pentru tineri? Trebuie să ridicăm standardul temperanţei din ce în ce mai mult şi să prezentăm o mărturie clară şi hotărâtă împotriva folosirii băuturilor ameţitoare şi a folosirii tutunului. - Manuscris 82, 1900.
13:10 Medicul fumător. - Mulţi care îşi ruinează trupul şi sufletul prin folosirea tutunului şi alcoolului vin la doctor pentru îngrijire. Medicul consecvent responsabilităţii lui trebuie să le arate acestor pacienţi cauza suferinţei lor. Dar, dacă el însuşi foloseşte tutun sau alcool, ce greutate se va acorda cuvântului lui? Având în faţă conştiinţa propriei
13:11 indulgenţe, nu va ezita el să demaşte plaga din viaţa pacientului lui? Cum poate acest medic să convingă un tânăr de efectele dăunătoare ale tutunului şi alcoolului, în vreme ce el însuşi le foloseşte?
13:12 Cum poate fi doctorul exemplu, în societate, de curăţie şi autocontrol, cum poate el fi un lucrător eficient pentru cauza temperanţei, în timp ce personal îşi îngăduie un obicei rău? Cum poate el sluji corespunzător la patul bolnavului şi al celui aflat pe moarte, când chiar respiraţia lui este agresivă, plină de miasma alcoolului sau a tutunului?
13:13 Cum poate fi cineva demn de încrederea pusă în el, ca medic iscusit, când îşi tulbură sistemul nervos şi înceţoşează creierul prin folosirea de otrăvuri narcotice? Este imposibil pentru el să aleagă rapid sau să execute cu precizie.
13:14 Dacă nu respectă legile care-i guvernează propria fiinţă, dacă alege satisfacerea egoistă mai presus de vigoarea minţii şi a trupului, nu se califică el singur ca fiind inapt pentru a i se încredinţa răspunderea pentru vieţi omeneşti? - The Ministry of Healing, pag. 133, 134.
13:15 Tată descalificat pentru răspunderile de părinte. - Taţilor, orele de aur pe care aţi putea să le petreceţi dobândind o atentă cunoaştere a temperamentului şi caracterului copiilor voştri şi a metodelor de a lucra cu mintea lor tânără sunt prea preţioase, ca să le irosiţi în periculosul obicei al fumatului sau în zăbovirea lângă un pahar.
13:16 Indulgenţa faţă de acest stimulent otrăvitor îl descalifică pe tată pentru aducerea copiilor lui în sfera de creştere şi educare a Domnului. Instrucţiunile date de Dumnezeu copiilor lui Israel erau ca taţii să-şi înveţe copiii regulile şi preceptele Legii Sale, la sculare şi la culcare, la plecare şi la venire.
13:17 Această poruncă a lui Dumnezeu este prea puţin urmată, pentru că Satana, prin ispitele lui, a înlănţuit mulţi taţi în robia obiceiurilor abrutizante şi a poftelor dăunătoare. Capacităţile lor fizice,
13:18 intelectuale şi morale sunt într-atât paralizate prin aceste căi, încât le este imposibil să-şi facă datoria faţă de familiile lor. Mintea lor este atât de tulburată de efectele stupefiante ale tutunului sau alcoolului, încât nu-şi dau seama de responsabilitatea de a-şi educa copiii, astfel încât să poată avea puterea morală de a rezista ispitei, de a-şi stăpâni apetitul, de a sta de partea binelui şi de a nu fi influenţaţi spre rău, ci de a se supune puternicei influenţe spre bine.
13:19 Printr-o păcătoasă îngăduire a apetitului pervertit, părinţii se aduc singuri într-o stare de excitaţie nervoasă sau de epuizare, în care sunt incapabili să discearnă între bine şi rău, să-şi călăuzească în mod înţelept copiii şi să le judece corect motivele şi acţiunile. Ei se află în pericolul de a face, în mintea lor, munţi din lucruri mici, în vreme ce trec uşor pe lângă păcate grave. Tatăl care a devenit un sclav al apetitului anormal, care şi-a sacrificat calitatea de bărbat dată de Dumnezeu pentru a deveni îmbătat de tutun, nu-şi poate învăţa copiii să-şi stăpânească apetitul şi pasiunea. Este imposibil pentru el să-i educe în această direcţie, prin sfat sau exemplu. Cum poate tatăl a cărui gură este plină de tutun, a cărui respiraţie otrăveşte atmosfera căminului, să-şi înveţe fiii lecţii de temperanţa şi stăpânire de sine? ...
13:20 Răspunzători pentru exemplu şi influenţă. - Când îi abordăm pe unii tineri care deprind obiceiul fumatului şi le spunem despre influenţa lui periculoasă asupra organismului, frecvent ei se apără dând exemplul taţilor lor sau al anumitor slujbaşi creştini sau al unor membri buni şi pioşi ai bisericii. Ei spun: "Dacă lor nu le face rău, cu siguranţă nici mie nu-mi poate dăuna". Ce socoteală vor avea de dat lui Dumnezeu pretinşii creştini, pentru necumpătarea lor! Exemplul lor întăreşte ispitele lui Satana în pervertirea simţurilor tinerilor prin folosirea stimulenţilor artificiali. Tinerilor li se pare că nu este un lucru foarte rău să facă ceea ce membri respectabili ai
13:21 bisericii au în obişnuinţă să facă. Dar de la folosirea tutunului este doar un pas până la consumarea de alcool; practic, aceste două vicii merg, de obicei, împreună.
13:22 Mii învaţă să devină băutori în urma unor astfel de influenţe. Prea des, lecţia le-a fost, în mod inconştient, predată de propriii taţi. O schimbare radicală trebuie făcută în fruntea familiilor pentru a se putea progresa consistent în debarasarea societăţii de monstrul necumpătării. - Health Reformer, septembrie 1877.
13:23 Fumatul şi alcoolul. - Ca două rele gemene, tutunul şi alcoolul merg împreună. - Review and Herald, 9 iulie 1901.
13:24 Cei care folosesc tutun nu pot face decât o firavă opoziţie faţă de îmbătarea cu alcool. Două treimi din băutorii din ţara noastră şi-au dobândit apetitul pentru alcool prin folosirea tutunului. - Signs of the Times, 27 octombrie 1887.
13:25 Fumătorii şi lucrarea pentru temperanţă. - Cei care folosesc tutun nu pot fi lucrători acceptabili pentru cauza temperanţei, pentru că nu există consecvenţă în pretenţia lor că sunt bărbaţi ai temperanţei. Cum pot vorbi ei celui care-şi distruge judecata şi viaţa prin alcool, când buzunarele lor sunt pline cu tutun şi de-abia aşteaptă să rămână singuri pentru a mesteca şi fuma ceea ce le place? Cum ar putea ei pleda cu oarecare consecvenţă pentru reforme morale, de pe platforma temperanţei, înaintea unor foruri ale sănătăţii, când ei înşişi se află sub stimulul tutunului? Dacă vor să aibă putere pentru a-i influenţa pe oameni să-şi învingă iubirea pentru stimulente, cuvintele lor trebuie să vină dintr-o respiraţie pură şi de pe buze curate. - Testimonies, vol. 5, pag. 441.
13:26 Ce putere poate avea un fidel al tutunului în stoparea progresului necumpătării? Este nevoie de o revoluţie în materie de tutun, înainte ca securea să fie pusă la rădăcina copacului. Ceaiul, cafeaua şi tutunul sunt, la fel de bine precum băuturile alcoolice, diferite gradaţii pe scala stimulentelor artificiale. - Christian Temperance and Bible Hygiene, pag. 34.