3:1 Cap. 1 - Îngerii şi tu - Scurtă privire generală
3:2 Legătura dintre lumea vizibilă şi cea invizibilă, lucrarea de slujire a îngerilor lui Dumnezeu şi acţiunea spiritelor rele sunt clar descoperite în Scripturi şi întreţesute în mod inseparabil cu istoria omului...
3:3 Îngerii au existat înainte de crearea omului; căci, atunci când au fost puse temeliile pământului "stelele dimineţii izbucneau în cântări de bucurie şi fiii oamenilor scoteau strigăte de veselie". Iov 38,7... Prin natura lor, îngerii sunt superiori oamenilor, căci psalmistul spune că omul a fost făcut "cu puţin mai prejos decât îngerii". Psalmii 8,5
3:4 Numărul şi puterea îngerilor
3:5 Scriptura ne prezintă informaţii cu privire la numărul, puterea şi slava fiinţelor cereşti şi legătura lor cu guvernarea lui Dumnezeu şi, de asemenea, cu privire la relaţia lor cu lucrarea de mântuire. "Domnul şi-a aşezat scaunul de domnie în ceruri şi domnia Lui stăpâneşte peste tot". Şi, spune profetul, "am auzit glasul multor îngeri în jurul tronului". În prezenţa Regelui regilor "stau îngeri care excelează în putere", "slujitori ai Săi, care fac voia Lui". Psalmii 103,19-21; Apoc. 5,11
3:6 Zece mii de ori zece mii a fost numărul mesagerilor cereşti, văzuţi de profetul Daniel. Apostolul Pavel vorbea despre ei ca despre "adunarea în sărbătoare a îngerilor". Daniel 7,10; Evrei 12,22. Ca soli ai lui Dumnezeu, ei merg înainte şi se întorc precum "fulgerul" (Ezechiel 1,14), atât este de orbitoare slava lor şi atât de iute este zborul lor. Îngerul care a apărut la mormântul Mântuitorului, având înfăţişarea "ca fulgerul, iar îmbrăcămintea albă ca zăpada" i-a făcut pe străjeri să tremure de frica lui şi "au rămas ca nişte morţi". Matei 28,3.4
3:7 Când Sanherib, trufaşul asirian, L-a ocărât şi hulit pe Dumnezeu şi l-a ameninţat pe Israel cu nimicirea, "în noaptea aceea a ieşit îngerul Domnului şi a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni". A nimicit pe "toţi vitejii, domnitorii şi căpeteniile" oştirii lui Sanherib. "şi împăratul s-a întors ruşinat în ţara lui". 2 Împ. 19,35; 2 Cron. 32,21
3:8 Îngerii îi ajută pe copiii lui Dumnezeu
3:9 Îngerii sunt trimişi cu misiuni de har pentru copiii lui Dumnezeu. La Avraam, au fost trimişi cu făgăduinţele binecuvântării; la porţile Sodomei, ca să-l elibereze pe neprihănitul Lot de la o pieire iminentă; la Ilie, când era pe punctul de a muri de oboseală şi de foame în pustie; la Elisei, cu care şi cai de foc, înconjurând micul oraş
3:10 în care acesta era împrejmuit de duşmanii săi; la Daniel, în timp ce căuta înţelepciune divină la curtea împăratului păgân şi atunci când a fost dat ca pradă leilor; la Petru, când era sortit morţii în temniţa lui Irod; la cei întemniţaţi în Filipi; la Pavel şi tovarăşii lui, în noaptea cu furtuna de pe mare; spre a deschide mintea lui Corneliu pentru a primi Evanghelia; spre a-l trimite pe Petru cu solia mântuirii la străinul dintre neamuri - în acest fel, îngerii din toate veacurile au slujit poporului lui Dumnezeu.
3:11 Astfel, poporul lui Dumnezeu, expus puterii înşelătoare şi răutăţii neobosite a prinţului întunericului şi în conflict cu toate forţele răului, este asigurat de paza neîncetată a îngerilor cereşti. Această protecţie nu este asigurată fără a fi necesară. Dacă Dumnezeu a dat copiilor Săi făgăduinţa harului şi a protecţiei Sale, acest lucru se datorează faptului că aceştia au de întâmpinat agenţi puternici ai răului - agenţi numeroşi, hotărâţi, neobosiţi, a căror răutate nu poate fi trecută cu vederea sau ignorată fără a se expune riscului.
3:12 Satana şi îngerii răi
3:13 Duhurile rele, la început create fără păcat, au fost egale în natură, putere şi slavă cu fiinţele sfinte, care sunt acum solii lui
3:14 Dumnezeu. Însă decăzând prin păcat, ele s-au aliat pentru dezonorarea lui Dumnezeu şi distrugerea oamenilor. Unindu-se cu Satana în răzvrătirea lui şi alungate împreună cu el din ceruri, ele au colaborat cu el, în veacurile ce au urmat, în războiul împotriva autorităţii divine. În Scriptură, ni se vorbeşte despre alianţa şi guvernarea lor, despre diferitele lor ordine, despre inteligenţa şi agerimea lor şi despre planurile lor pline de răutate împotriva păcii şi a fericirii oamenilor.
3:15 Nimeni nu se află într-un mai mare pericol în ce priveşte influenţa spiritelor rele decât aceia care, neţinând seama de mărturia directă şi cuprinzătoare a Scripturii, tăgăduiesc existenţa şi activitatea diavolului şi a îngerilor lui. Cât timp le ignorăm vicleşugurile, ei au un avantaj de-a dreptul uluitor; mulţi dau atenţie sugestiilor lor, în timp ce îşi închipuie că urmează îndemnurile propriei lor înţelepciuni. Acesta este motivul pentru care, pe măsură ce ne apropiem de încheierea timpului, când Satana este la lucru cu cea mai mare putere pentru a înşela şi distruge, el împrăştie peste tot credinţa că el nu există. Aceasta constituie metoda lui de a se ascunde pe sine şi modul lui de a lucra...
3:16 Datorită faptului că el s-a mascat cu o dibăcie perfectă, se pune atât de des întrebarea: "Oare există cu adevărat o asemenea fiinţă?" O dovadă a succesului său o constituie faptul că teoriile care pun minciuna pe seama celei mai clare mărturii a Scripturilor sunt atât de mult primite în lumea religioasă. Şi, datorită faptului că el poate lua atât de uşor în stăpânire mintea acelora care sunt în mod inconştient sub influenţa lui, Cuvântul lui Dumnezeu ne dă atât de multe exemple despre lucrarea lui plină de răutate, dezvăluindu-ne forţele lui secrete, punându-ne astfel în gardă împotriva asalturilor sale.
3:17 Urmaşii lui Hristos sunt în siguranţă
3:18 Puterea şi răutatea lui Satana şi ale oştirii lui ar putea să ne alarmeze pe drept, dacă nu ne-am putea găsi adăpost şi scăpare în puterea cea cu mult mai mare a Mântuitorului nostru. Noi ne asigurăm cu grijă casele cu zăvoare şi lacăte pentru a ne apăra bunurile şi vieţile de oamenii răi; dar
3:19 rareori ne gândim la îngerii cei răi, care caută necontenit să ajungă la noi şi împotriva atacurilor cărora noi nu avem, în propria noastră putere, nici o metodă de apărare. Dacă li se îngăduie, ei ne pot tulbura mintea, pot îmbolnăvi şi produce suferinţă corpurilor noastre, pot distruge bunurile şi vieţile noastre. Singura lor desfătare o constituie nenorocirea şi distrugerea.
3:20 Înfricoşătoare este starea acelora care se împotrivesc cerinţelor divine şi cedează ispitelor lui Satana până ce Dumnezeu îi lasă în seama stăpânirii duhurilor rele. Însă cei care Îl urmează pe Hristos se află întotdeauna sub grija Lui protectoare. Îngeri care excelează în putere sunt trimişi din ceruri pentru a-i apăra. Cei nelegiuiţi nu pot străbate prin paza pe care Dumnezeu a dislocat-o în jurul poporului Său. - GC 511-513, 516, 517