21:3 Pe când mă rugam la altarul familial, Duhul Sfânt a venit asupra mea şi se părea că mă înalţ sus, tot mai sus, cu mult deasupra lumii întunecate. M-am întors să văd poporul advent în lume, însă nu am putut să-i găsesc, când, o voce mi-a spus: "Priveşte din nou, priveşte puţin mai sus". Mi-am ridicat ochii şi am văzut o cărare dreaptă şi îngustă trasată sus, deasupra lumii. Pe această cărare poporul advent călătorea spre cetatea, care se afla la capătul îndepărtat al cărării. Ei aveau o lumină strălucitoare aşezată înapoia lor la începutul potecii, despre care îngerul mi-a spus că este strigătul de la miezul nopţii. Această lumină strălucea, pe tot parcursul cărării luminându-le paşii, ca să nu se clatine. Dacă îşi menţineau privirile aţintite la Isus, care se afla înaintea lor, conducându-i spre cetate, ei erau în siguranţă. - EW 14