19:4 Noaptea dinaintea primei zile a săptămânii s-a scurs încet. Ceasul cel mai întunecat, chiar înainte de ivirea zorilor, a sosit. Hristos era încă prizonier în mormântul strâmt. Piatra cea mare era la locul ei; sigiliul roman era neatins; gărzile romane îşi continuau paza. Şi mai erau străjeri nevăzuţi. Oştiri de îngeri răi erau îngrămădite în jurul acelui loc. Dacă ar fi fost cu putinţă, prinţul întunericului, împreună cu armata lui apostaziată, ar fi păstrat pentru totdeauna sigilat mormântul care îl ţinea pe Fiul lui Dumnezeu. Însă oştirea cerească a înconjurat mormântul. Îngeri care excelează în putere păzeau mormântul şi aşteptau să ureze bun-venit Prinţului vieţii. - DA 779