10:1 Cap. 8 - Lucrarea îngerilor în timpul exodului
10:2 Naşterea lui Moise
10:3 Pe măsură ce timpul trecea, [Iosif] marele bărbat căruia Egiptul îi datora atât de mult... a trecut la odihnă. Şi "peste Egipt s-a ridicat un nou împărat, care nu-l cunoştea pe Iosif"... "şi el a spus poporului său: Iată, copiii lui Israel sunt mai mulţi şi mai puternici decât noi"... S-au dat porunci... pentru a-i ucide pe copiii evreilor de parte bărbătească atunci când se năşteau. Satana era autorul acestei dispoziţii. El ştia că din mijlocul israeliţilor trebuia să se nască un salvator; şi, determinându-l pe împărat să le ucidă copiii, spera să împiedice împlinirea planului divin...
10:4 Pe când era în vigoare acest decret, lui Amram şi Iochebed li s-a născut un fiu... Mama a reuşit să ascundă copilul [pe Moise] timp de trei luni. Apoi, conştientă că nu-l mai poate ţine în siguranţă, ea a făcut o bărcuţă din papură, pe care a lipit-o cu lut şi cu smoală ca să nu pătrundă apa; a pus pruncul în ea şi i-a dat
10:5 drumul pe râu, printre stânjeneii de baltă şi trestiile de pe marginea acestuia. Ea nu a îndrăznit să rămână acolo, ca să-l păzească, pentru a nu pune în pericol viaţa copilului şi propria ei viaţă; însă sora copilului, Maria, a rămas prin preajmă, veghind cu nerăbdare să vadă ce se va întâmpla cu frăţiorul ei. Mai erau şi alţii care vegheau. Rugăciunile arzătoare ale mamei încredinţaseră copilul în grija lui Dumnezeu; iar îngeri nevăzuţi pluteau deasupra adăpostului său umil. Îngerii au călăuzit-o pe fiica lui Faraon într-acolo. Curiozitatea ei a fost stârnită de acel coşuleţ mic şi când a văzut copilaşul cel frumos din el, şi-a dat seama de îndată despre ce este vorba. Lacrimile copilului i-au trezit milă şi... ea s-a hotărât să-l salveze; ea îl va înfia ca să fie fiul ei. - PP 241-243
10:6 Bătrânii lui Israel au fost înştiinţaţi de către îngeri că timpul eliberării lor era aproape şi că Moise era bărbatul pe care Dumnezeu avea să-l folosească pentru a îndeplini această lucrare. Îngerii i-au spus şi lui Moise că Iehova l-a ales pe el pentru a izbăvi din robie pe poporul lui. Gândindu-se că ei aveau să-şi dobândească libertatea prin forţa armelor, Moise se aştepta să conducă oştirea evreilor împotriva armatelor Egiptului. - PP 245
10:7 Moise a rămas la curte până la patruzeci de ani... Într-o zi, pe când se plimba, văzând că un egiptean lovea pe un evreu, s-a repezit şi l-a ucis pe egiptean... şi a îngropat degrabă trupul în nisip... [Moise] a fugit în Arabia... După o vreme, Moise s-a căsătorit cu una din fetele lui Ietro; şi acolo, slujind socrului său ca păzitor al turmelor, a rămas patruzeci de ani. - PP 246, 247
10:8 Moise în Madian
10:9 Dacă ochii lui [Moise] ar fi putut fi deschişi, el ar fi putut vedea solii lui Dumnezeu, îngerii cei curaţi şi sfinţi aplecându-se cu iubire asupra lui, revărsându-şi lumina asupra lui. - ST 19 februarie 1880
10:10 În timp ce îşi vedea de lucrul lui, el [Moise] a văzut un tufiş, ramuri, frunze şi trunchi, arzând cu totul, dar care nu se mistuia. El s-a apropiat mai mult, ca să vadă priveliştea aceea minunată, când o voce i s-a adresat din mijlocul rugului. Era glasul lui Dumnezeu. El fusese Acela care, ca înger al legământului, se descoperise părinţilor săi în vremurile trecute. Moise a început să tremure, fiind cuprins de spaimă când Domnul l-a strigat pe nume. Cu buzele tremurânde, el a răspuns: "Iată-mă". El fusese avertizat să nu se adreseze Creatorului său într-un mod nepotrivit: "Scoate-ţi încălţămintele din picioare, căci locul pe care calci este un pământ sfânt". "Moise şi-a ascuns faţa; căci se temea să privească pe Dumnezeu". - ST 26 februarie 1880
10:11 Împreună cu soţia sa şi cu copiii, Moise a plecat în călătorie [către Egipt]... Pe acest drum, pornind din Madian, Moise a primit o avertizare uimitoare şi înfricoşătoare cu privire la voinţa Domnului. I s-a înfăţişat un înger, într-un mod înspăimântător, ca şi când avea de gând să-l nimicească pe dată. Nu i-a fost dată nici o explicaţie; însă Moise şi-a adus aminte că a nesocotit una din cerinţele lui Dumnezeu; cedând puterii de convingere a soţiei sale, el a neglijat să aducă la îndeplinire ritualul circumciziunii fiului său mai mic. El nu se conformase condiţiei în virtutea căreia
10:12 copilul său putea beneficia de binecuvântările legământului lui Dumnezeu cu Israel... Sefora, temându-se că soţul ei va fi ucis, a îndeplinit ea însăşi acel ritual şi îngerul l-a lăsat apoi pe Moise să-şi continue călătoria. În misiunea lui înaintea lui Faraon, Moise avea să se afle într-o poziţie ce implica un mare pericol; viaţa lui putea fi apărată numai prin protecţia sfinţilor îngeri. Dacă ar fi neglijat datoriile care îi erau cunoscute, el nu avea să fie în siguranţă; căci n-ar mai fi putut fi apărat de îngerii lui Dumnezeu. - PP 255, 256
10:13 Aaron, fiind înştiinţat de îngeri, a plecat să-şi întâmpine fratele, de care fusese despărţit atât de mult timp; s-au întâlnit în pustiu, lângă Horeb... Împreună au călătorit spre Egipt; iar când au ajuns în ţinutul Gosen, ei i-au adunat pe bătrânii lui Israel. - PP 257
10:14 Plăgile asupra Egiptului
10:15 Moise şi Aaron au fost reprezentanţii lui Dumnezeu în faţa unui împărat obraznic şi sfidător şi a unor preoţi nepocăiţi, împietriţi în răzvrătire, care s-au aliat cu îngerii cei răi. Faraon şi mai marii Egiptului nu erau în necunoştinţă de cauză cu privire la guvernarea înţeleaptă a lui Dumnezeu. O lumină strălucitoare lumina prin veacuri, arătând spre Dumnezeu, spre guvernarea Lui dreaptă şi spre cerinţele Legii Sale. Iosif şi copiii lui Israel din Egipt le făcuseră cunoscută cunoştinţa de Dumnezeu. Chiar după ce poporul lui Israel a fost adus în robia egiptenilor, nu toţi erau priviţi ca sclavi. Mulţi erau aşezaţi în poziţii importante şi aceştia erau martori pentru Dumnezeu. - YI 8 aprilie 1897
10:16 Satana... ştia foarte bine că Moise fusese ales de Dumnezeu pentru a rupe jugul robiei ce-i apăsa pe copiii lui Israel... El s-a consultat cu îngerii lui în vederea îndeplinirii unei lucrări care să aibă un dublu scop: 1. Să distrugă influenţa lucrării făcute de Dumnezeu prin slujitorul Său Moise, lucrând prin agenţii săi, contrafăcând astfel lucrarea autentică a lui Dumnezeu. 2. Să exercite influenţă prin lucrarea sa, făcută prin intermediul vrăjitorilor, care avea să continue de-a lungul veacurilor şi să distrugă în mintea multora credinţa adevărată în minunile puternice şi lucrările îndeplinite de Domnul Hristos când El avea să vină în această lume. - 1T 291
10:17 Moise şi Aaron au intrat în coridoarele casei regale a împăratului Egiptului... Acolo, înaintea monarhului celei mai puternice împărăţii care exista atunci, stăteau cei doi reprezentanţi ai neamului înrobit, pentru a repeta porunca de la Dumnezeu în vederea eliberării lui Israel. Împăratul a cerut o minune, ca dovadă a trimiterii lor divine... Aaron a luat acum toiagul şi l-a aruncat înaintea lui Faraon. Acesta s-a făcut şarpe. Împăratul a trimis după "înţelepţi şi vrăjitori" care "şi-au aruncat şi ei toiegele lor şi s-au făcut şerpi; însă toiagul lui Aaron a înghiţit toiegele lor"...
10:18 În realitate, vrăjitorii nu au făcut ca toiegele lor să se prefacă în şerpi; ci prin magie, înfăptuită de marele înşelător, ei au putut da această iluzie. Nu era în puterea lui Satana să transforme toiegele în şerpi vii. Prinţul răului, deşi poseda toată înţelepciunea şi puterea unui înger căzut, nu avea puterea de a crea sau de a da viaţă; aceasta este o prerogativă ce aparţine numai lui Dumnezeu.
10:19 Satana a făcut însă tot ce i-a stat în putere, el a înfăptuit o contrafacere. Pentru ochii oamenilor, toiegele au fost schimbate în şerpi... Nimic din înfăţişarea acestora nu se deosebea de şarpele făcut de Moise. Deşi Domnul făcuse ca şarpele real să-i înghită pe cei falşi, chiar şi acest lucru a fost privit de Faraon nu ca o lucrare a puterii lui Dumnezeu, ci ca rezultat a unei magii superioare celei a slujitorilor săi.
10:20 Faraon dorea să-şi justifice încăpăţânarea împotrivindu-se poruncii divine şi, prin aceasta, el căuta un pretext ca să nesocotească minunile pe care Dumnezeu le făcuse prin Moise. Satana i-a dat exact ce voia. Prin lucrarea pe care a făcut-o prin vrăjitori, el a făcut să apară înaintea egiptenilor că Moise şi Aaron erau doar nişte magicieni şi vrăjitori şi că solia pe care o aduseseră nu putea să pretindă că vine din partea unei fiinţe superioare. În felul acesta, prin contrafacerea sa, Satana şi-a atins scopul de a-i încăpăţâna pe egipteni în răzvrătirea lor şi de a-l face pe Faraon să-şi împietrească inima şi să nu se lase înduplecat. Satana spera, de asemenea, să slăbească credinţa lui Moise şi a lui Aaron în originea divină a misiunii lor. - PP 263, 264
10:21 Când se făceau minuni înaintea împăratului, Satana le contrafăcea influenţa şi îl împiedica pe Faraon să recunoască supremaţia lui Dumnezeu şi să asculte de porunca Lui. Satana şi-a folosit toată puterea pentru a contraface lucrarea lui Dumnezeu şi a se împotrivi voinţei Lui. Singurul rezultat a fost acela că s-a pregătit calea pentru manifestări şi mai mari ale puterii şi slavei divine şi de a face şi mai vădit, atât pentru israeliţi, cât şi pentru tot Egiptul, existenţa şi suveranitatea adevăratului şi viului Dumnezeu. - PP 334
10:22 Furtuna [a şaptea plagă] a venit a doua zi aşa cum fusese prezis - tunete şi grindină amestecată cu foc - şi a distrus aproape toată iarba, a frânt toţi copacii şi a lovit oamenii şi animalele. Până acum, nu fuseseră atinse vieţile egiptenilor, însă acum moartea şi pustiirea au rămas în urma îngerului nimicitor. Numai ţinutul Gosen a fost cruţat. - ST 18 martie 1880
10:23 Domnul a dat prin Moise instrucţiuni copiilor lui Israel, legate de plecarea lor din Egipt şi în special cu privire la apărarea în faţa judecăţii ce avea să vină. Fiecare familie, singură sau împreună cu altele, trebuia să junghie un miel sau un ied "fără cusur" şi cu un mănunchi de isop să stropească "cei doi stâlpi ai uşii şi pragul de sus al casei", astfel încât îngerul nimicitor, care avea să vină la miezul nopţii, să nu intre în acea locuinţă...
10:24 Domnul spusese: "Voi trece prin ţara Egiptului în această noapte şi voi lovi pe toţi întâii-născuţi ai ţării... Iar sângele trebuie să fie pentru voi un semn asupra caselor în care vă aflaţi; şi când voi vedea sângele, voi trece mai departe şi plaga nu vă va atinge şi nu vă va nimici." - PP 274
10:25 Copiii lui Israel au urmat îndrumările date lor de Dumnezeu; şi în timp ce îngerul morţii trecea din casă în casă printre egipteni, ei toţi erau gata pregătiţi pentru călătorie. - 1SP 204
10:26 La miezul nopţii, aproape toate casele egiptenilor au fost trezite din somn de strigăte de durere. Se temeau că vor muri cu toţii. Ei şi-au amintit de strigătele de jale şi durere, auzite de la evrei
10:27 datorită decretului inuman al împăratului cel tiran de a-i ucide pe toţi pruncii lor de parte bărbătească de îndată ce s-au născut. Egiptenii nu au putut vedea îngerul însărcinat cu răzbunarea care a pătruns în fiecare casă şi a lovit cu moartea, însă ei ştiau că Dumnezeul evreilor îi făcuse să sufere acelaşi chin pe care ei îl produseseră acestora. -YI 1 mai 1873
10:28 Hristos, Conducătorul invizibil
10:29 În Egipt s-a răspândit vestea că poporul Israel... se grăbea spre Marea Roşie... Faraon şi-a adunat forţele... [şi], însoţit de oamenii mari ai regatului său, s-a aşezat în fruntea armatei atacatoare.
10:30 Evreii tăbărâseră lângă mare... Deodată, ei au văzut la distanţă armuri strălucitoare şi care de luptă în mişcare, ce indicau avangarda unei mari oştiri... Spaima a umplut inimile lui Israel. Unii au strigat către Domnul, însă cei mai mulţi au alergat la Moise cu plângerile lor... Răspunsul său calm şi plin de siguranţă către popor a fost: "Nu vă temeţi, staţi liniştiţi şi veţi vedea izbăvirea pe care v-o va da Domnul"...
10:31 Minunatul stâlp de nor fusese urmat ca semn de la Dumnezeu pentru a merge înainte; însă acum ei se întrebau între ei dacă acesta nu prezicea cumva o mare nenorocire; căci nu-i condusese acesta pe partea care nu trebuia a muntelui, de unde nu aveau scăpare? În felul acesta, îngerul lui Dumnezeu s-a înfăţişat în mintea lor confuză ca un vestitor de nenorocire.
10:32 Însă acum, când oştirea egipteană se apropia de ei, aşteptându-se să facă din ei o pradă uşoară, stâlpul de nor s-a ridicat
10:33 maiestuos spre ceruri, a trecut deasupra israeliţilor şi a coborât între ei şi armatele egiptenilor. Un zid de întuneric s-a pus între urmăritori şi urmăriţi. Egiptenii nu mai puteau vedea tabăra evreilor şi au fost obligaţi să se oprească. Însă pe măsură ce întunericul nopţii se adâncea, zidul de nor a devenit o lumină mare pentru evrei, inundându-le întreaga tabără cu o strălucire ca în timpul zilei.
10:34 Apoi speranţa a revenit în inimile poporului Israel. Şi Moise şi-a ridicat glasul spre Domnul: "Domnul a zis lui Moise: ... Spune copiilor lui Israel să meargă înainte. Tu ridică-ţi toiagul, întinde-ţi mâna spre mare şi despic-o: şi copiii lui Israel vor trece prin mijlocul mării ca pe uscat"...
10:35 "Egiptenii i-au urmărit şi au intrat după ei în mijlocul mării, chiar şi toţi caii lui Faraon şi călăreţii lui. În straja dimineţii, Domnul, din stâlpul de nor şi de foc, S-a uitat spre tabăra egiptenilor şi a aruncat învălmăşeală în tabăra egiptenilor". - PP 283-287
10:36 Îngerii lui Dumnezeu au trecut prin oştirea lor şi le-au scos roţile de la care. - 1SP 209
10:37 Egiptenii au fost cuprinşi de confuzie şi spaimă... Ei au încercat să se retragă şi să fugă înspre ţărmul pe care-l părăsiseră. Însă Moise şi-a întins toiagul şi apele care erau îngrămădite, şuierând şi mugind, gata să-şi apuce prada, s-au aruncat laolaltă şi au înghiţit armata egipteană în adâncurile lor întunecoase. - PP 287
10:38 Conducătorul [israeliţilor] era un general de armată puternic. Îngerii Săi, care Îi îndeplinesc porunca, au mers pe marginea armatelor imense ale lui Israel şi nu li se putea face nici un rău.
10:39 Israel era în siguranţă... Apoi, a urmat cântarea sfântă de biruinţă, condusă de Maria. - RH 1 iunie 1897
10:40 Isus era îngerul învăluit în stâlpul de nor ziua şi în stâlpul de foc noaptea. - RH 17 iunie 1890