18:17 Nici o fiinţă omenească nu trebuie să caute să lege alte fiinţe omeneşti de sine, ca şi cum ar trebui să-i stăpânească, spunându-le să facă aceasta şi interzicându-le să facă aceea, poruncind, dictând, procedând ca un ofiţer peste o companie de soldaţi. Aşa făceau preoţii şi conducătorii în vremea lui Hristos, dar nu aceasta este calea cea mai bună. După ce adevărul a făcut impresie asupra inimilor, şi bărbaţii şi femeile au acceptat învăţăturile lui, ei urmează să fie trataţi ca proprietate a lui Hristos, nu ca proprietate a omului. Prin fixarea minţii altora de voi, îi siliţi să se desfacă de izvorul înţelepciunii şi îndestulării lor. Dependenţa lor trebuie să fie totală de Dumnezeu; numai în felul acesta ei pot să crească în har.