17:1 MAREA STRIGARE
17:2 Aşa după cum e profetizat în capitolul optsprezece din Apocalips, solia îngerului al treilea trebuie să fie proclamată cu mare putere de aceia care dau avertizarea finală cu privire la fiară şi la chipul ei: "Am văzut pogorându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; şi pământul s-a luminat de slava lui. El a strigat cu glas tare şi a zis: 'A căzut, a căzut, Babilonul cel mare! A ajuns un locaş al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate şi urâte; pentru că toate neamurile au băut din vinul mâniei curviei ei, şi împăraţii pământului au curvit cu ea şi negustorii pământului s-au îmbogăţit prin risipa desfătării ei.' Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: 'Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei, şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei! Pentru că păcatele ei s-au îngrămădit şi au ajuns până la cer; şi Dumnezeu Şi-a adus aminte de nelegiuirile ei. Răsplătiţi-i cum v-a răsplătit ea, şi întoarceţi-i de două ori cât faptele ei. Turnaţi-i îndoit în potirul în care a amestecat ea!'" Aceasta e solia dată de Dumnezeu pentru a fi vestită în strigarea cea tare a îngerului al treilea.
17:3 Aceia, a căror credinţă şi al căror zel sunt proporţionale cu cunoaşterea adevărului pe care o au, îşi vor da pe faţă loialitatea faţă de Dumnezeu, făcându-le cunoscut celor dimprejurul lor adevărul, în toată puterea lui salvatoare şi sfinţitoare. Viaţa lor, de slujire sfântă şi neegoistă, va fi în conformitate cu principiile vitale ale Împărăţiei cerului.
17:4 "ŞI AI UITAT"
17:5 E un adevăr solemn şi teribil că mulţi dintre cei care au fost zeloşi în proclamarea soliei îngerului al treilea devin acum neatenţi şi nepăsători! Aproape că nu se mai distinge linia de demarcaţie dintre oamenii din lume şi aşa-zişii
17:6 creştini. Mulţi dintre cei care pe vremuri erau adventişti zeloşi se conformează acum lumii - felului ei de purtare, obiceiurilor şi egoismului ei. În loc să călăuzească lumea, ca să asculte de Legea lui Dumnezeu, biserica se uneşte tot mai mult cu lumea în neascultare. În fiecare zi, biserica se îndreaptă spre lume. Cât de mulţi aşa-zişi creştini sunt sclavi ai lui Mamona! Lăsarea în voia apetitului, cheltuirea extravagantă a banilor pentru satisfacţii egoiste Îl dezonorează foarte mult pe Dumnezeu.
17:7 Iar prin lipsa de zel în vestirea soliei îngerului al treilea, mulţi alţii, deşi în aparenţă nu trăiesc în neascultare, îşi pun influenţa de partea lui Satana, cum fac şi aceia care păcătuiesc pe faţă împotriva lui Dumnezeu. Mulţime de oameni pier; dar cât de puţini simt povara pentru aceste suflete! Asupra multora din poporul lui Dumnezeu zace o încremenire, o paralizie, care-i împiedică să înţeleagă datoria ceasului de faţă.
17:8 Când au intrat în Canaan, izraeliţii n-au realizat planul lui Dumnezeu de a lua în stăpânire întreaga ţară. După o cucerire parţială, ei s-au aşezat locului pentru a se bucura de rodul victoriilor lor. În necredinţa şi iubirea lor de tihnă, s-au îngrămădit în părţile cucerite până atunci, în loc să înainteze şi să ocupe teritorii noi. În felul acesta, au început să se îndepărteze de Dumnezeu. Prin faptul că nu au ajuns să realizeze scopul Lui, ei au făcut să fie cu neputinţă pentru Dumnezeu să împlinească faţă de ei făgăduinţa Lui de binecuvântare.
17:9 Nu face biserica de astăzi acelaşi lucru? Având în faţă întreaga lume care duce lipsă de Evanghelie, aşa-zişii creştini se îngrămădesc acolo unde pot să se bucure de privilegiile Evangheliei. Ei nu simt nevoia de a ocupa teritorii noi, ducând solia mântuirii în regiunile îndepărtate. Ei refuză să împlinească însărcinarea lui Hristos: "Mergeţi în toată lumea şi predicaţi Evanghelia la orice făptură". Sunt ei mai puţin vinovaţi decât era biserica iudeilor?
17:10 "ALEGEŢI ASTĂZI CUI VREŢI SĂ SLUJIŢI"
17:11 Va fi un conflict aspru între aceia care sunt credincioşi lui Dumnezeu şi aceia care aruncă ocară asupra Legii Sale. Respectul pentru Legea lui Dumnezeu a fost dărâmat. Conducătorii religioşi propovăduiesc drept doctrină poruncile oamenilor. Cum era în zilele vechiului Israel, aşa este şi în veacul acesta lumesc. Dar, pentru că necredincioşia şi nelegiuirea domină, vor oare aceia care au respectat Legea lui Dumnezeu să cultive acum mai puţin respect pentru ea? Se vor uni ei cu puterile pământului pentru a o face fără valoare? Cei loiali nu vor fi luaţi şi abătuţi de curentul răului. Ei nu vor arunca dispreţ asupra lucrurilor pe care Dumnezeu le-a pus deoparte ca sfinte. Ei nu vor urma exemplul de uitare neglijentă al lui Israel; ei îşi vor aduce aminte de felul de purtare al lui Dumnezeu cu poporul Său în toate timpurile şi vor merge pe calea poruncilor Lui.
17:12 Fiecare este pus la probă. Nu sunt decât două părţi. De care parte eşti tu?
17:13 SCUTUL ATOTPUTERNICIEI
17:14 Poporul lui Dumnezeu care ţine poruncile stă sub scutul cuprinzător al Celui Atotputernic.
17:15 "Cel ce stă sub ocrotirea Celui Prea Înalt
17:16 Şi se odihneşte la umbra Celui Atotputernic,
17:17 Zice despre Domnul: 'El este locul meu de scăpare, şi cetăţuia mea,
17:18 Dumnezeul meu în care mă încred!'
17:19 Da, El te scapă de laţul vânătorului,
17:20 De ciumă şi de pustiirile ei.
17:21 El te va acoperi cu penele Lui,
17:22 Şi te vei ascunde sub aripile Lui.
17:23 Căci scut şi pavăză este credincioşia Lui!
17:24 Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopţii,
17:25 Nici de săgeata care zboară ziua
17:26 Nici de ciuma, care umblă în întuneric,
17:27 Nici de molima, care bântuie ziua namiaza mare.
17:28 O mie să cadă alături de tine
17:29 Şi zece mii la dreapta ta,
17:30 Dar de tine nu se va apropia.
17:31 Doar vei privi cu ochii
17:32 Şi vei vedea răsplătirea celor răi.
17:33 Pentru că zici: 'Domnul este locul meu de adăpost!'
17:34 Şi faci din Cel Prea Înalt turnul tău de scăpare,
17:35 De aceea nici o nenorocire nu te va ajunge,
17:36 Nici o urgie nu se va apropia de cortul tău.