6:1 LUCRAREA BISERICII
6:2 Fiinţelor omeneşti le este încredinţată lucrarea de a extinde biruinţele crucii de la un loc la altul. În calitatea de Cap al bisericii, Domnul Hristos cheamă cu autoritate pe oricine pretinde a crede în El, să urmeze pilda Lui de tăgăduire de sine şi de sacrificiu de sine, lucrând pentru convertirea acelora asupra cărora Satana şi marea lui armată îşi folosesc toate puterile pentru a-i nimici. Poporul lui Dumnezeu este chemat să se adune fără întârziere sub steagul însângerat al lui Isus Hristos. Fără încetare, ei trebuie să continue lupta împotriva vrăjmaşului, împingând bătălia până la porţi. Şi fiecăruia dintre aceia care se adaugă acestei armate prin pocăinţă, trebuie să i se stabilească postul datoriei lui. Fiecare trebuie să fie dispus să fie sau să facă ceva în lupta aceasta. Atunci când depun eforturi serioase pentru ducerea mai departe a soliei, membrii bisericii vor trăi în bucuria Domnului şi vor avea succes. Triumful vine totdeauna în urma sforţărilor hotărâte.
6:3 DUHUL SFÂNT, PUTEREA NOASTRĂ
6:4 Domnul Hristos, în calitatea Sa de Mijlocitor, acordă servilor Săi prezenţa Duhului Sfânt. Ceea ce face ca fiinţele omeneşti să fie reprezentante ale Răscumpărătorului în lucrarea de mântuire a sufletelor, este puterea eficientă a Duhului. Pentru ca să ne putem uni cu Domnul Hristos în lucrarea aceasta, trebuie să ne aşezăm sub influenţa modelatoare a Duhului Său. Prin puterea transmisă în felul acesta, putem conlucra cu Domnul în legătura unirii, ca împreună lucrători cu El la salvarea de suflete. Fiecăruia care se oferă Domnului pentru slujire, fără a reţine ceva, se dă putere pentru obţinerea unor rezultate nemăsurat de mari.
6:5 Domnul Dumnezeu este obligat printr-un legământ veşnic să procure putere şi har fiecăruia care este sfinţit prin ascultare de adevăr. Domnul Hristos, Căruia I s-a dat toată puterea în cer şi pe pământ, conlucrează cu simpatie cu uneltele Sale - suflete zeloase care zi după zi se împărtăşesc din pâinea vie "ce se coboară din cer"(Ioan 6, 50). Biserica de pe pământ, unită cu biserica din cer, poate să îndeplinească orice lucru.
6:6 PUTEREA DATĂ APOSTOLILOR
6:7 În Ziua Cincizecimii, Cel Nemărginit S-a descoperit cu putere bisericii. Prin Duhul Său cel Sfânt, El S-a coborât din înălţimile cerului ca un vânt puternic, vâjâitor, în odaia în care erau adunaţi apostolii. Era ca şi cum, de veacuri, puterea fusese ţinută în frâu, iar acum, cerul se bucura că poate fi în stare să reverse asupra bisericii bogăţiile puterii Duhului Sfânt. Iar sub influenţa Duhului, cuvinte de pocăinţă şi de mărturisire se amestecau cu cântări de laudă pentru păcatele iertate. Se auzeau cuvinte de mulţumire şi cuvinte profetice. Tot cerul s-a plecat jos de tot, pentru a privi cu uimire şi pentru a adora înţelepciunea Iubirii nemărginite şi de necuprins. Pierduţi în admiraţie, apostolii şi ucenicii au strigat: "Iată ce iubire!"(1 Ioan 4, 10). Ei au apucat darul împărţit. Şi care a fost urmarea? Mii s-au convertit într-o singură zi. Spada Duhului, proaspăt ascuţită cu putere şi scăldată în fulgerele cerului, îşi tăia drum prin necredinţă.
6:8 Inima ucenicilor era supraîncărcată de o generozitate atât de deplină, atât de profundă, atât de larg cuprinzătoare, încât i-a constrâns să meargă până la marginile pământului, mărturisind: să ferească Dumnezeu să ne lăudăm, cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos. Ei erau plini de o dorinţă vie de
6:9 a adăuga la biserică pe cei care erau mântuiţi. Ei îi invitau pe credincioşi să se ridice şi să-şi facă partea, pentru ca toate naţiunile să poată auzi adevărul, iar pământul să se umple de slava Domnului.
6:10 ACEEAŞI PUTERE URMEAZĂ SĂ SE DESCOPERE AZI
6:11 Prin harul Domnului Hristos apostolii au fost făcuţi ceea ce erau. Consacrarea sinceră şi rugăciunea plină de smerenie şi căldură i-a adus într-o strânsă legătură cu El. Ei au stat împreună cu El în locuri cereşti. Ei şi-au dat seama de mărimea datoriei lor faţă de El. Prin rugăciune zeloasă şi stăruitoare, ei au obţinut înzestrarea cu Duhul Sfânt şi apoi au pornit, apăsaţi de povara salvării de suflete, umpluţi cu râvna de a extinde biruinţele crucii. Iar prin ostenelile lor, multe suflete au fost aduse de la întuneric la lumină şi multe comunităţi au fost înfiinţate.
6:12 Să fim noi mai puţin plini de râvnă decât au fost apostolii? Să nu cerem noi prin credinţă vie făgăduinţele care pe ei i-au mişcat până în profunzimile fiinţei ca să ceară Domnului Isus împlinirea cuvântului Lui: "Cereţi şi vi se va da"(Ioan 16, 24)? Nu urmează ca Duhul lui Dumnezeu să vină astăzi, ca răspuns la rugăciunea călduroasă şi stăruitoare, şi să-i umple pe oameni cu putere? Nu le zice Dumnezeu astăzi lucrătorilor Săi credincioşi, care se roagă şi sunt plini de încredere, care tălmăcesc Scripturile celor care nu cunosc adevărul preţios pe care ele îl conţin: "Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului"(Mat. 28, 20)? Atunci, pentru ce este biserica atât de slabă şi fără de viaţă?
6:13 După cum ucenicii, umpluţi de puterea Duhului Sfânt, au mers să vestească Evanghelia, aşa trebuie să meargă şi slujitorii lui Dumnezeu de astăzi. Umpluţi de o dorinţă ne egoistă de a duce solia de har celor care sunt în întunericul rătăcirii şi necredinţei, noi trebuie să ne ridicăm pentru a face lucrarea Domnului.
6:14 El ne dă partea noastră de îndeplinit în conlucrare cu El şi, de asemenea, El va mişca inima necredincioşilor să ducă mai departe lucrarea Sa în locuri încă neatinse. De altfel, mulţi au început deja să primească Duhul Sfânt, iar calea nu va mai fi stânjenită mult timp de o nepăsare indolentă.
6:15 Pentru ce a fost scrisă istoria lucrării ucenicilor, când ei au lucrat cu zel sfânt, însufleţiţi şi vitalizaţi de Duhul Sfânt, dacă nu pentru ca din raportul acesta poporul Domnului de azi să obţină inspiraţia de a lucra plin de râvnă pentru El? Ceea ce a făcut Domnul pentru poporul Său de atunci este tot atât de esenţial, şi chiar mai necesar, să facă pentru poporul Său de azi. Tot ceea ce au făcut apostolii trebuie să facă fiecare membru al bisericii de azi. Iar noi trebuie să lucrăm cu un zel cu atât mai mare şi să fim însoţiţi de Duhul Sfânt în măsură cu atât mai mare, cu cât şi creşterea fărădelegii cere o mai hotărâtă chemare la pocăinţă.
6:16 Fiecare persoană asupra căreia străluceşte lumina adevărului prezent trebuie să fie pătrunsă de milă pentru cei care sunt în întuneric. De la toţi credincioşii lumina trebuie să fie reflectată în raze clare şi distincte. Domnul aşteaptă să facă azi o lucrare asemănătoare cu aceea pe care a făcut-o prin solii Săi după ziua Cincizecimii. Acum, când sfârşitul tuturor lucrurilor s-a apropiat, nu ar trebui oare ca zelul bisericii să întreacă chiar pe acela al primei biserici? Râvna pentru slava lui Dumnezeu i-a determinat pe ucenici să mărturisească despre adevăr cu o mare putere. N-ar trebui oare ca râvna aceasta să aprindă inimile noastre cu dorinţe de a vorbi despre iubirea răscumpărătoare, despre Hristos cel răstignit? Nu ar trebui oare ca puterea lui Dumnezeu să se descopere mai puternic astăzi decât pe vremea apostolilor?
6:17 Lucrarea în oraşe
6:18 Oakland, California, 1 aprilie 1874
6:19 Am visat că mai mulţi fraţi de-ai noştri se aflau într-o consfătuire, discutând planuri de lucrare pentru sezonul acesta. Ei considerau că e mai bine să nu se pătrundă în oraşele mari, ci să înceapă lucrarea în localităţi mai mici, departe de oraşe; aici ar avea de întâmpinat o mai slabă împotrivire din partea clerului şi ar evita cheltuieli mari. Ei susţineau că pastorii noştri, fiind puţini la număr, nu se putea să fie luaţi pentru a instrui şi a îngriji de aceia care ar accepta adevărul în oraşe şi care, din cauza unei mai mari opoziţii pe care ar întâmpina-o acolo, ar avea nevoie de mai mult ajutor de cum ar avea comunităţile din localităţile mai mici de la ţară. În felul acesta, roada ţinerii unor serii de prelegeri în oraş ar fi, într-o mai mare măsură, pierdută. De asemenea, se mai susţinea că, datorită mijloacelor noastre restrânse şi datorită multelor schimbări de pe urma mutărilor, ce s-ar aştepta de la o comunitate într-un oraş mare, ar fi greu să se organizeze o comunitate care să fie o forţă pentru lucrare. Soţul meu stăruia pe lângă fraţi să facă fără întârziere planuri mai cuprinzătoare şi să depună, în marile noastre oraşe, sforţări mai mari şi mai depline, care ar corespunde mai bine cu caracterul soliei noastre. Un lucrător povestea întâmplări din experienţa sa în oraşe, arătând că lucrarea era aproape un eşec, dar mărturisea că a avut un mai bun succes în localităţile mai mici.
6:20 Cineva plin de demnitate şi autoritate - Cineva care este prezent în toate lucrările noastre de comitet - asculta cu cel mai profund interes fiecare cuvânt. El a vorbit cu judecată şi deplină asigurare. "Lumea întreagă", spuse El, "este marea vie a lui Dumnezeu. Oraşele şi satele alcătuiesc o parte
6:21 din via aceasta. Acestea trebuie să fie lucrate. Satana va încerca să stea în cale şi să-i descurajeze pe lucrători, aşa încât să-i împiedice să prezinte solia de lumină şi avertizare, atât în locurile mai înalte, cât şi în cele mai izolate. Se vor face sforţări disperate pentru a-i abate pe oameni de la adevăr la înşelăciune. Îngerii, cerului sunt însărcinaţi să conlucreze cu strădaniile solilor de pe pământ, chemaţi de Dumnezeu. Slujitorii Domnului trebuie să încurajeze şi să păstreze o neclintită credinţă şi nădejde, aşa cum a făcut Hristos, viul lor Conducător. Ei trebuie să se păstreze înaintea lui Dumnezeu în smerenie şi cu un simţ al nevredniciei pornit din inimă."
6:22 Dumnezeu intenţionează ca preţiosul Său cuvânt, cu soliile Sale de avertizare şi încurajare, să ajungă la aceia care sunt în întuneric şi nu cunosc credinţa noastră. Ea trebuie să fie dată tuturor şi va fi pentru ei de mărturie, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta. Să nu consideraţi că răspunderea de a-i convinge şi de a-i converti pe ascultători zace asupra voastră. Numai puterea lui Dumnezeu poate să înduplece inima oamenilor. Voi trebuie să ţineţi sus cuvântul vieţii, ca toţi să aibă prilejul să primească adevărul dacă vor. Dacă se abat de la adevărul de obârşie cerească, aceasta va fi spre osândirea lor.
6:23 Noi nu trebuie să ascundem adevărul prin ungherele pământului. El trebuie să fie făcut cunoscut; trebuie să strălucească în oraşele noastre cele mari. Domnul Hristos, în lucrarea Sa, era prezent la marginea lacului şi la răscrucea marilor căi de comunicaţie, acolo unde putea întâlni oameni din toate părţile lumii. El dădea adevărata lumină, El semăna sămânţa Evangheliei, El scotea adevărul din mijlocul rătăcirii şi-l prezenta în simplitatea şi claritatea lui originală, aşa încât oamenii să-l poată înţelege.
6:24 Solul ceresc care era cu noi a spus: "Să nu pierdeţi niciodată din vedere faptul că solia pe care o duceţi
6:25 este o solie mondială. Ea trebuie să fie dusă în toate oraşele, în toate satele; ea trebuie să fie proclamată la drumuri şi la garduri. Nu trebuie să fixaţi vestirea soliei numai într-un singur loc." În parabola semănătorului, Domnul Hristos a prezentat o ilustraţie a propriei Sale lucrări şi a lucrării slujitorilor Săi. Sămânţa a căzut pe tot felul de terenuri. Unele seminţe au căzut pe teren sărac, dar pentru aceasta semănătorul nu şi-a încetat lucrarea. Voi trebuie să semănaţi seminţele adevărului în orice loc. Oriunde puteţi pătrunde, ţineţi sus Cuvântul lui Dumnezeu. Semănaţi pe malul tuturor apelor. Poate că nu veţi vedea de îndată rezultatul ostenelilor voastre, dar nu vă descurajaţi. Rostiţi cuvintele pe care vi le dă Domnul Hristos. Lucraţi după metodele Lui. Mergeţi înainte oriunde, aşa cum a făcut El în timpul lucrării Sale de pe pământ.
6:26 Mântuitorul lumii avea mulţi ascultători, dar puţini care să-L urmeze. Noe a predicat oamenilor o sută douăzeci de ani înainte de potop şi, cu toate acestea, puţini au fost aceia care au apreciat acest timp preţios de punere la probă. În afară de Noe şi de familia lui, nimeni n-a fost numărat între credincioşi, care să intre în corabie. Dintre toţi locuitorii pământului, numai opt suflete au primit solia; dar solia aceea a osândit lumea. Lumina s-a dat pentru ca ei să poată crede; lepădarea luminii din partea lor s-a dovedit că e spre pieirea lor. Solia noastră pentru lume va fi o mireasmă de viaţă spre viaţă pentru toţi aceia care o primesc şi o osândire pentru toţi cei care o leapădă.
6:27 Solul s-a îndreptat către unul dintre cei prezenţi şi a zis: "Ideile voastre cu privire la lucrarea prezentă sunt cu totul prea mărginite. Lumina voastră nu trebuie să fie restrânsă la o mică întindere, pusă sub obroc sau sub pat; ci ea trebuie să fie pusă în sfeşnic ca să poată lumina pe toţi cei care sunt în casa lui Dumnezeu - lumea. Trebuie să vă însuşiţi vederi mai largi decât aveţi despre lucrare."
6:28 LUCRAREA ÎN MARELE NEW YORK
6:29 St. Helena, California, 1 septembrie 1902
6:30 Avenit timpul să facem eforturi hotărâte pentru a vesti adevărul în marile noastre oraşe. Solia trebuie să fie prezentată cu o aşa putere, încât ascultătorii să fie convinşi. Dumnezeu va ridica lucrători care să facă lucrarea aceasta. Nimeni să nu-i stânjenească pe aceşti oameni rânduiţi de Dumnezeu. Nu-i împiedicaţi. Dumnezeu le-a încredinţat o lucrare. Ei vor ocupa sfere de influenţă deosebite şi vor duce adevărul până în locurile cele mai puţin promiţătoare. Unii care cândva fuseseră vrăjmaşi vor deveni ajutoare valoroase, ducând mai departe lucrarea cu mijloacele şi influenţa lor.
6:31 În oraşele acestea mari trebuie să fie înfiinţate misiuni în care să poată fi instruiţi lucrători pentru a prezenta oamenilor solia specială pentru acest timp. E nevoie de toată învăţătura pe care o pot da aceste misiuni.
6:32 Sub călăuzirea lui Dumnezeu, s-a pornit misiunea din oraşul New York. Lucrarea aceasta trebuie să fie continuată în puterea aceluiaşi Duh Sfânt care a condus la înfiinţarea ei. Aceia care poartă povara lucrării în marele New York ar trebui să aibă sprijinul celor mai buni lucrători disponibili. Să se facă aici un centru pentru lucrarea lui Dumnezeu, iar tot ce se face să fie un simbol al lucrării pe care Domnul doreşte să o vadă făcându-se în lume.
6:33 Dacă s-ar putea stabili în acest mare centru o lucrare medicală misionară de către bărbaţi şi femei cu experienţă, persoane care ar reprezenta corect adevăratele principii misionare medicale, ar avea o mare putere în a ace o bună impresie asupra oamenilor.
6:34 În fiecare oraş în care se pătrunde, să se pună o temelie solidă pentru o lucrare permanentă. Trebuie să se urmeze metodele Domnului. Săvârşind lucrarea din casă în casă, ţinând lecturi biblice în familii, lucrătorul poate obţine intrare la mulţi care umblă după adevăr. Prin tâlcuirea Scripturilor, prin rugăciune, prin exercitarea credinţei, ei trebuie să-i înveţe pe oameni calea Domnului.
6:35 În Marele New York, Domnul are multe suflete preţioase care nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal; şi mai sunt şi unii care din neştiinţă au mers pe căile rătăcirii. Asupra acestora trebuie să strălucească lumina adevărului, pentru ca să poată vedea pe Domnul Hristos ca fiind Calea, Adevărul şi Viaţa.
6:36 Noi trebuie să prezentăm adevărul în iubirea Domnului Hristos. Nici o extravaganţă şi nici o manifestare bătătoare la ochi nu ar trebui să însoţească lucrarea. Ea trebuie să se facă după porunca Domnului Hristos. Trebuie să fie săvârşită în umilinţă, în simplitatea Evangheliei. Lucrătorii să nu se intimideze din cauza aparenţelor, oricât de respingătoare ar fi ele. Propovăduiţi Cuvântul, iar Domnul, prin Duhul Său Sfânt, va trimite convingere ascultătorilor.
6:37 După ce adevărul a impresionat inimile, iar bărbaţi şi femei l-au primit, ei trebuie să fie trataţi ca fiind proprietatea Domnului Hristos, şi nu ca proprietate a oamenilor. Nici un om nu ar trebui să lege pe alţii de sine ca şi cum el ar trebui să-i conducă, spunându-le să facă aceasta sau interzicându-le să facă aceea, poruncind, dictând şi acţionând ca un ofiţer asupra unei companii de ostaşi. Aşa au făcut preoţii şi conducătorii de pe vremea Domnului Hristos; dar nu aceasta este calea cea bună. Lucrătorii trebuie să se strângă unii lângă alţii într-o unitate creştină, dar nu trebuie să se exercite o autoritate neînţeleaptă asupra acelora care primesc adevărul. Blândeţea lui Hristos trebuie să se arate în tot ceea ce spun şi ce fac.