24:5 (Isaia 49,2-6). Acesta este cu-vântul Domnului, adresat tuturor acelora care, într-un mod oarecare, sunt legaţi de instituţiile rânduite de El. Ei sunt favorizaţi de Dumnezeu deoarece sunt aşezaţi pe căile pe care străluceşte lumina. Ei sunt în slujba Lui specială şi n-ar trebui să considere aceasta ca ceva de mică însemnătate. În raport cu poziţia lor de sfântă însărcinare, ar trebui să fie şi simţul lor de răspundere şi devoţiune. O vorbire uşuratică, de rând, şi o purtare batjocoritoare nu ar trebui să fie tolerate. Un simţ al sfinţeniei locului ar trebui să fie încurajat şi cultivat.