16:1 AGENŢII MISIONARE
16:2 Casele noastre de editură sunt centre rânduite de Dumnezeu şi prin ele urmează să se săvârşească o lucrare a cărei mărime încă nu s-a realizat. Sunt direcţii de lucru şi de influenţă pe care ele aproape că nu le-au atins, la care Dumnezeu cere conlucrarea lor.
16:3 Pe măsură ce adevărul înaintează în câmpuri noi, planul lui Dumnezeu este ca lucrarea de înfiinţare de noi centre să meargă fără încetare înainte. Pretutindeni în lume poporul Său urmează să înalţe monumente ale Sabatului Său
16:4 - semnul dintre El şi ei, că El este Acela care-i sfinţeşte. În diferite puncte în ţările misio-nare, trebuie să se înfiinţeze case de editură. Pentru a întări lucrarea, pentru a fi centre de efort şi influenţă, pentru a atrage atenţia oamenilor, pentru a dezvolta talentele şi capacităţile credincioşilor, pentru a unifica noile comunităţi, pentru a seconda eforturile lucrătorilor, oferindu-le posibilitatea de a comunica mai bine cu comunităţile şi pentru o răspândire mai grabnică a soliei - toate acestea şi multe alte consideraţii pledează în favoarea înfiinţării de centre editoriale în câmpurile misionare.
16:5 Instituţiile noastre, existente deja, au privilegiul, ba chiar datoria, de a participa la această lucrare. Instituţiile acestea au fost întemeiate prin jertfire de sine. Ele au fost construite prin darurile cu jertfire de sine ale poporului lui Dumnezeu şi prin munca neegoistă a slujitorilor Săi. Dumnezeu intenţionează ca ele să manifeste acelaşi duh de jertfire de sine şi să facă aceeaşi lucrare, ajutând la înfiinţarea de noi centre în alte câmpuri.
16:6 Atât pentru instituţii, cât şi pentru persoane în mod individual, aceeaşi lege se dovedeşte a fi valabilă. Ele nu trebuie să devină egoiste. Atunci când o instituţie s-a întemeiat bine şi sporeşte în putere şi influenţă, nu trebuie să tot caute să-şi sporească mai mult avantajele. Atât cu privire la fiecare instituţie, cât şi cu privire la persoane în mod individual, este adevărat că noi primim pentru a da. Dumnezeu dă pentru ca noi să putem da. De îndată ce o instituţie a ajuns să fie de sine stătătoare, ar trebui să caute să ajute alte instrumente ale lui Dumnezeu, care sunt într-o mai mare nevoie.
16:7 Aceasta este în armonie atât cu principiile Legii, cât şi cu cele ale Evangheliei - principii exemplificate în viaţa Domnului Hristos. Cea mai puternică dovadă a sincerităţii aderării noastre la Legea lui Dumnezeu şi a mărturisirii noastre de credincioşie faţă de Mântuitorul nostru este iubirea neegoistă, jertfitoare de sine faţă de semenii noştri.
16:8 Este gloria Evangheliei că ea se întemeiază pe principiul refacerii în neamul omenesc decăzut a chipului dumnezeiesc printr-o constantă manifestare a bunătăţii. Dumnezeu va onora acest principiu oriunde se va manifesta.
16:9 Aceia care urmează exemplul Domnului Hristos de tăgăduire de sine pentru cauza adevărului fac o puternică impresie asupra lumii. Exemplul lor este convingător şi molipsitor. Oamenii văd că există în mijlocul celor care se numesc poporul lui Dumnezeu acea credinţă care lucrează prin iubire şi curăţă sufletul de egoism. În viaţa acelora care ascultă de poruncile lui Dumnezeu, oamenii din lume văd dovada convingătoare că Legea lui Dumnezeu este o Lege a iubirii de Dumnezeu şi de om.
16:10 Lucrarea lui Dumnezeu trebuie să fie totdeauna un semn al generozităţii Lui, iar în măsura în care semnul acesta se dă pe faţă în activitatea instituţiilor noastre, el va câştiga încrederea oamenilor şi va aduce resurse pentru înaintarea Împărăţiei Sale. Domnul va retrage binecuvântarea Sa acolo unde interese egoiste sunt îngăduite în vreuna dintre ramurile lucrării; dar El va da bu-nuri în stăpânirea poporului Său pe întreaga faţă a pământului, dacă ei le vor folosi pentru înălţarea omenirii. Experienţa vremurilor apostolice se va repeta cu noi atunci când vom accepta cu toată inima principiul bunătăţii lui Dumnezeu - şi vom consimţi ca în totul să ascultăm de îndemnurile Duhului Sfânt.
16:11 ŞCOALĂ PENTRU LUCRĂTORI
16:12 Instituţiile noastre ar trebui să fie instrumente pentru lucrare misionară, în cel mai înalt înţeles, iar adevărata lucrare misionară începe totdeauna cu cei mai apropiaţi. În fiecare instituţie este de făcut lucrare misionară. De la director până la cel mai umil lucrător, toţi trebuie să simtă o răspundere pentru cei neconvertiţi din numărul lor. Ei trebuie să depună eforturi serioase pentru a-i aduce la Hristos. Ca rezultat al
16:13 unui astfel de efort, mulţi vor fi câştigaţi şi vor deveni credincioşi şi sinceri în slujba lui Dumnezeu.
16:14 Atunci când casele de editură iau asupra lor o povară pentru câmpurile misionare, ele vor vedea necesitatea de a se îngriji de o mai intensă şi o mai perfectă educaţie a lucrătorilor lor. Ele îşi vor da seama de valoarea mijloacelor lor pentru această lucrare, şi vor vedea nevoia de a califica lucrători, nu numai pentru a dezvolta lucrarea în propriul lor cuprins, dar şi pentru a da ajutor eficient instituţiilor din câmpurile noi.
16:15 Dumnezeu intenţionează ca editurile noastre să fie şcoli de educaţie pline de succes, atât în cele comerciale, cât şi în cele spirituale. Directorii şi lucrătorii să păstreze pururea în mintea lor faptul că Dumnezeu pretinde perfecţiune în toate câte sunt legate de serviciul Său. Toţi cei care intră în instituţiile noastre pentru a primi o educaţie ar trebui să înţeleagă lucrul acesta. Să se dea tuturor ocazie de a câştiga cea mai mare eficienţă cu putinţă. Să se familiarizeze cu diferitele ramuri ale lucrării, aşa încât, dacă sunt chemaţi în alte câmpuri, să aibă o instruire în toate privinţele şi astfel să fie calificaţi să poarte diferite răspunderi.
16:16 Ucenicii să fie astfel învăţaţi încât, după ce vor fi petrecut în instituţie timpul necesar, să poată merge mai departe, pregătiţi să se ocupe în mod inteligent de diferitele faze ale lucrării de tipărire, dând valoare lucrării lui Dumnezeu prin cea mai bună folosire a energiilor lor şi fiind capabili să împărtăşească şi altora cunoştinţele pe care le-au primit.
16:17 Toţi lucrătorii ar trebui să fie pătrunşi de faptul că ei trebuie să fie formaţi nu numai în probleme de afaceri, ci să fie calificaţi şi să poarte răspunderi spirituale. Orice lucrător să fie pătruns de importanţa legăturii personale cu Hristos, a unei experimentări personale a puterii Lui de a salva. Lucrătorii să fie educaţi ca
16:18 şi tinerii din şcolile profeţilor. Mintea lor să fie modelată prin instrumentele rânduite de El. Toţi ar trebui să fie învăţaţi din Sfânta Scriptură, să fie înrădăcinaţi şi întemeiaţi în adevăr, pentru ca să poată ţine calea Domnului, să facă ce e bine şi drept. Să se facă orice efort pentru a încuraja spiritul misionar. Lucrătorii să fie pătrunşi de înţelegerea înaltului privilegiu oferit lor în această ultimă lucrare de mântuire, de a fi folosiţi de Dumnezeu ca ajutoare ale Lui. Fiecare să fie învăţat să lucreze pentru alţii, prin lucrare practică pentru suflete în locul în care se găseşte. Fiecare să se deprindă să cerceteze Cuvântul lui Dumnezeu pentru a afla în el învăţătură cu privire la oricare ramură a lucrării misionare. Atunci, când li se face cunoscut Cuvântul Domnului, el le va îmbogăţi mintea cu sugestii pentru a lucra în aşa fel, încât să aducă lui Dumnezeu cele mai bune roade din toate părţile viei Sale.
16:19 SCOPUL LUI DUMNEZEU REALIZAT
16:20 Domnul Hristos doreşte ca prin plinătatea puterii Sale să întărească astfel pe poporul Său, încât prin ei întreaga lume să fie înconjurată de o atmosferă de har. Atunci când poporul Său se va preda din toată inima lui Dumnezeu, scopul acesta va fi realizat. Cuvântul Domnului pentru aceia care sunt în legătură cu instituţiile Lui este: "Curăţiţi-vă, voi care purtaţi vasele Domnului"(Isaia 52, 11). În toate instituţiile noastre, egoismul să facă loc iubirii neegoiste şi muncii pentru suflete de aproape şi de departe. Atunci uleiul sfânt se va revărsa în tuburile de aur, care se vor vărsa în vasele pregătite pentru a-l primi. Atunci viaţa lucrătorilor Domnului Hristos va fi într-adevăr o expunere a adevărurilor Cuvântului Său.
16:21 Iubirea şi temerea de Dumnezeu, simţământul bunătăţii Sale,
16:22 a sfinţeniei Lui, vor fi prezentate în fiecare instituţie. O atmosferă de iubire şi de pace va stăpâni fiecare secţiune. Orice cuvânt rostit şi orice faptă săvârşită, vor avea o influenţă care corespunde influenţei cereşti. Hristos va locui în fiinţa omenească, iar fiinţa omenească va locui în Hristos. În toată lucrarea va apărea, nu caracterul omului pieritor, ci caracterul Dumnezeului Celui veşnic. Influenţa divină lăsată de îngerii sfinţi va impresiona mintea celor care vin în contact cu lucrătorii; de la lucrătorii aceştia va porni o influenţă înmiresmată.
16:23 Când sunt chemaţi să meargă în câmpuri noi, lucrătorii astfel formaţi vor merge ca reprezentanţi ai Mântuitorului, pregătiţi să fie folositori în slujba Lui, capabili să împărtăşească şi altora, prin cuvânt şi exemplu, cunoaşterea adevărului prezent. Produsul excelent al caracterului realizat prin puterea divină va primi lumină şi slavă din cer şi va sta înaintea lumii ca un martor care arată către tronul viului Dumnezeu.
16:24 Atunci lucrarea va înainta solid şi cu o îndoită putere. Lucrătorilor din toate ramurile de lucrare li se va da o pricepere nouă. Publicaţiile trimise ca soli ai lui Dumnezeu vor purta emblema Celui Veşnic. Raze de lumină din sanctuarul de sus vor însoţi adevărurile preţioase pe care ele le poartă. Ca niciodată mai înainte, ele vor avea putere să trezească în suflet o convingere despre păcat, să creeze o foame şi o sete după neprihănire, să dea naştere la o vie dorinţă după lucrurile care nu vor trece niciodată. Oamenii vor afla despre împăcarea şi despre neprihănirea veşnică pe care a adus-o Mesia prin jertfa Sa. Mulţi vor fi aduşi să se împărtăşească de glorioasa libertate a fiilor lui Dumnezeu şi vor sta împreună cu poporul lui Dumnezeu pentru a saluta apropiata revenire în slavă şi putere a Domnului şi Mântuitorului nostru.
16:25 Literatura noastră denominaţională
16:26 Puterea şi eficienţa lucrării noastre depind în mare măsură de caracterul literaturii ce iese din tiparniţele noastre. De aceea trebuie să se exercite multă grijă în alegerea şi pregătirea materialului care trebuie să pornească în lume. E nevoie de cea mai mare luare aminte şi de cel mai mare discernământ. Energiile noastre trebuie să fie îndreptate către publicarea unei literaturi curate, de calitate şi cu un caracter înălţător. Revistele noastre trebuie să fie pline de adevăr şi de un interes spiritual vital pentru oameni.
16:27 Dumnezeu ne-a pus în mână un stindard pe care stă scris: "Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus"(Apoc. 14,12). Aceasta este o solie distinctă şi despărţitoare - o solie care nu trebuie să dea sunete neclare. Ea trebuie să-i îndepărteze pe oameni de la puţurile crăpate care nu au apă şi să-i ducă la Izvorul nesecat al apelor vieţii.
16:28 SCOPUL PUBLICAŢIILOR NOASTRE
16:29 Publicaţiile noastre au de făcut o lucrare cât nu se poate mai sacră în a face clară, simplă şi pe înţeles temelia spirituală a credinţei noastre. Pretutindeni oamenii iau poziţie; toţi se adună fie sub stindardul adevărului şi neprihănirii, fie sub stindardul puterilor apostaziate care se străduiesc să obţină supremaţia. În acest timp solia lui Dumnezeu pentru lume trebuie să fie prezentată cu atâta distincţie şi cu atâta putere, încât oamenii să fie aduşi faţă către faţă, minte către minte şi inimă către inimă, cu adevărul. Ei trebuie să fie aduşi să vadă superioritatea lui faţă de numeroasele erori care se străduiesc să iasă
16:30 la iveală, pentru a submina, dacă se poate, Cuvântul lui Dumnezeu pentru acest timp solemn.
16:31 Marele rol al publicaţiilor noastre este acela de a înălţa pe Dumnezeu, de a atrage atenţia oamenilor la adevărurile vii ale Cuvântului Său. Dumnezeu ne invită să înălţăm nu propriul nostru stindard, nu stindardul acestei lumi, ci stindardul adevărului.
16:32 Numai când facem lucrul acesta mâna Lui, care dă prosperitate, poate să fie cu noi. Luaţi seama la modul cum a procedat Dumnezeu cu poporul Său în trecut. Observaţi cum, atâta vreme cât purtau steagul Lui, El îi înălţa în faţa inamicilor lor. Dar când, din înălţare de sine, se îndepărtau de credincioşia şi supune-rea lor, când înălţau o putere şi un principiu care Îi erau opuse, ei erau lăsaţi să-şi atragă dezastru şi înfrângere.
16:33 Luaţi seama la experienţa lui Daniel. Când a fost chemat să stea înaintea Împăratului Nebucadneţar, Daniel nu a ezitat să recunoască izvorul înţelepciunii sale. Nu cumva credincioasa recunoaştere a lui Dumnezeu a îndepărtat influenţa pe care o avea Daniel la curtea împărătească? Nicidecum; acesta era secretul puterii lui; aceasta l-a făcut să capete trecere înaintea cârmuitorului Babilonului. În Numele lui Dumnezeu, Daniel a făcut cunoscut împăratului solia cerească de lămurire, avertizare şi mustrare şi n-a fost respins. Lucrătorii lui Dumnezeu de azi trebuie să citească mărturia fermă şi curajoasă a lui Daniel şi să-i urmeze exemplul.
16:34 Niciodată omul nu dă pe faţă mai multă nebunie, decât atunci când caută să-şi asigure acceptarea şi recunoaşterea lumii, sacrificând în oricare măsură ascultarea şi onoarea datorate lui Dumnezeu. Atunci când ne aşezăm în situaţia în care Dumnezeu nu poate conlucra cu noi, puterea noastră se va vedea că este slăbiciune. Tot ce se face în direcţia refacerii chipului lui Dumnezeu în om se face datorită faptului că Dumnezeu este eficienţa lucrătorului. Numai puterea Lui e în stare să refacă
16:35 corpul, să dea energie minţii, să reînnoiască sufletul. În lucrarea noastră de publicaţii, ca şi în orice altă ramură a lucrării sau vieţuirii creştine, se va demonstra cât de adevărate sunt cuvintele Domnului Hristos: "... despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic"(Ioan 15,5).
16:36 Dumnezeu le-a dat oamenilor principii nepieritoare, în faţa cărora se va pleca odată orice putere omenească. El ne invită să prezentăm lumii, prin cuvânt şi exemplu, o demonstrare a acestor principii. Pentru aceia care Îl onorează printr-o aderare credincioasă la Cuvântul Său, rezultatul va fi glorios. Înseamnă mult să stai alături de principiile care vor dăinui în veacurile veşnice.