7:1 ULTIMA AVERTIZARE
7:2 Solia îngerului al treilea trebuie vestită cu putere. Puterea proclamării primei şi celei de-a doua solii este intensificată în cea de-a treia. În Apocalips, Ioan spune cu privire la solul ceresc care se uneşte cu îngerul al treilea: "Am văzut pogorându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; şi pământul s-a luminat de slava Lui. El a strigat cu glas tare" (Apoc. 18,1-2).
7:3 Noi suntem în primejdie de a prezenta solia îngerului al treilea într-un chip atât de imprecis, încât să nu-i impresioneze pe oameni. Atât de multe alte lucruri sunt introduse, încât însăşi solia care ar trebui să fie proclamată cu putere ajunge să fie slabă şi fără putere, fără glas. La adunările noastre în tabără s-a făcut o greşeală. Problema Sabatului a fost atinsă, dar nu a fost prezentată ca marea probă a vremurilor noastre. În timp ce bisericile pretind a crede în
7:4 Hristos, ele calcă Legea pe care Hristos Însuşi a proclamat-o pe Sinai. Domnul ne îndeamnă: "Vesteşte poporului Meu nelegiuirile Lui, casei lui Iacov păcatele ei!" (Is. 58,1). Trâmbiţa trebuie să dea un sunet lămurit.
7:5 Când aveţi o adunare înaintea voastră numai pentru două săptămâni, nu amânaţi prezentarea problemei Sabatului până când orice altceva este prezentat, presupunând că în felul acesta pregătiţi calea pentru el. Înălţaţi standardele, poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus. Faceţi ca aceasta să fie tema cea mai importantă. Apoi, prin argumentele voastre puternice, faceţi ca ea să aibă o forţă şi mai mare. Stăruiţi mai mult asupra Apocalipsului. Citiţi, explicaţi şi daţi putere învăţăturilor lui.
7:6 Lupta noastră este agresivă. Înaintea noastră stau lucruri înspăimântătoare, ba ele au şi sosit. Rugăciunile noastre trebuie să se înalţe la Dumnezeu pentru ca cei patru îngeri să mai poată ţine cele patru vânturi, ca ele să nu bată pentru a nimici, până ce ultima solie de avertizare nu a fost prezentată lumii. Apoi, să lucrăm în armonie cu rugăciunile noastre. Nimic să nu slăbească puterea adevărului pentru timpul acesta. Adevărul prezent trebuie să fie sarcina noastră. Solia îngerului al treilea trebuie să-şi facă lucrarea de a separa din biserici un popor care va lua poziţie pe temelia adevărului veşnic.
7:7 Solia noastră este o solie de viaţă sau moarte, şi noi trebuie să o lăsăm să se prezinte aşa cum este - puterea cea mare a lui Dumnezeu. Noi trebuie să o prezentăm în toată puterea ei de exprimare. Atunci Domnul o va face să aibă efect. E privilegiul nostru de a aştepta lucruri mari, şi anume chiar manifestarea Spiritului lui Dumnezeu. Aceasta e puterea care va convinge şi va converti sufletul.
7:8 _______
7:9 Primejdiile zilelor de pe urmă sunt asupra noastră, şi în lucrarea noastră trebuie să-i avertizăm pe oameni cu privire la pericolul în care se află. Să nu lăsăm ca scenele solemne pe care le-a descoperit profeţia să rămână nemenţionate. Dacă poporul nostru ar fi pe jumătate treaz, dacă şi-ar da seama de apropierea evenimentelor înfăţişate în Apocalips,
7:10 în comunităţile noastre s-ar face o reformă, şi mult mai mulţi ar crede în solie. Nu avem timp de pierdut; Dumnezeu ne invită să veghem pentru suflete ca unii care avem să dăm socoteală. Prezentaţi principiile noi şi aduceţi cu bogăţie adevărul curat. El va fi ca o sabie cu două tăişuri. Dar nu vă prea grăbiţi să luaţi o atitudine de controversă. Sunt timpuri când trebuie să stăm liniştiţi şi să vedem mântuirea lui Dumnezeu. Lăsaţi să vorbească Daniel, lăsaţi să vorbească Apocalipsul şi să spună ce este adevărul. Dar oricare ar fi subiectul pe care-l prezentaţi, înălţaţi-L pe Isus ca centru al nădejdii; "Rădăcina şi sămânţa lui David, Luceafărul strălucitor de dimineaţă" (Apoc. 22,16).
7:11 ADUNĂRI DE MULŢUMIRE
7:12 La serviciile de la adunările noastre în tabără ar trebui să fie muzică vocală şi instrumentală. Instrumentele muzicale au fost folosite pe vremuri la serviciile religioase. Închinătorii lăudau pe Dumnezeu cu harpa şi ţimbalul, şi muzica instrumentală ar trebui să-şi aibă locul ei la serviciile noastre. Ea va face ca interesul să sporească. Şi ar trebui să aibă loc în fiecare zi o adunare de laudă şi mulţumire, un serviciu simplu de mulţumiri la adresa lui Dumnezeu. Ar fi mult mai multă putere în adunările noastre în tabără, dacă am avea o adevărată înţelegere a bunătăţii, milei şi îndelungii răbdări a lui Dumnezeu şi dacă de pe buzele noastre s-ar revărsa mai multe laude pentru onoarea şi slava Numelui Lui. Avem nevoie să cultivăm mai multă căldură în suflet. Domnul zice: "Cine aduce mulţumiri ca jertfă, acela Mă proslăveşte" (Ps. 50,23).
7:13 Lucrarea lui Satana este aceea de a vorbi despre cele care-l privesc pe el, şi el e încântat ca oamenii să vorbească despre puterea, despre lucrarea lui prin copiii oamenilor. Prin dedare la asemenea convorbiri, mintea se întunecă, nemulţumită şi respingătoare. Noi putem deveni canale de transmisie ale lui Satana, prin care se revarsă cuvinte care nu aduc lumina soarelui în nici o inimă. Dar să ne hotărâm să nu fie aşa.
7:14 Să ne hotărâm să nu fim canale prin care Satana să transmită gânduri întristătoare, neplăcute. Cuvintele noastre să nu fie o mireasmă de moarte spre moarte, ci de viaţă spre viaţă.
7:15 Prin cuvintele pe care le spunem oamenilor şi prin rugăciunile pe care le înălţăm, Dumnezeu doreşte să dăm o dovadă de netăgăduit că avem o viaţă spirituală. Noi nu ne bucurăm de plinătatea binecuvântării pe care Domnul a pregătit-o pentru noi, deoarece nu cerem cu credinţă. Dacă am exercita credinţa în Cuvântul viului Dumnezeu, am avea cele mai bogate binecuvântări. Noi Îl dezonorăm pe Dumnezeu prin lipsa noastră de credinţă; de aceea nu putem împărtăşi altora viaţă, aducând o mărturie vie şi înălţătoare. Noi nu putem da ceea ce nu avem.
7:16 Dacă vom umbla smeriţi cu Dumnezeu, dacă vom lucra în Spiritul lui Hristos, nimeni dintre noi nu va purta poveri grele. Noi le vom pune asupra Marelui purtător de poveri. Atunci putem să aşteptăm biruinţa în prezenţa lui Dumnezeu, în comuniunea iubirii Sale. De la început până la sfârşit, fiecare adunare în tabără poate fi un praznic al dragostei, datorită prezenţei lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său.
7:17 Tot cerul e interesat de mântuirea noastră. Îngerii lui Dumnezeu, mii de mii şi de zece mii de ori zece mii, sunt însărcinaţi să servească celor care vor moşteni mântuirea. Ei ne feresc de rău şi dau înapoi puterile întunericului care caută nimicirea noastră. Nu avem noi oare motive să fim recunoscători în fiecare clipă, să fim recunoscători chiar şi atunci când în mod aparent se ivesc greutăţi pe cărarea noastră?
7:18 Domnul Însuşi este sprijinul nostru. "Strigă de bucurie fiica Sionului! Strigă de veselie, Israele! Bucură-te şi saltă de veselie din toată inima ta, fiica Ierusalimului!"(...) Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un viteaz care poate ajuta; se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui, şi nu va mai putea de veselie pentru tine" (şef. 3,14.17). Aceasta este
7:19 mărturia pe care Domnul doreşte să o prezentăm lumii. Lauda Lui să fie pururea în inimile noastre şi pe buzele noastre.
7:20 O asemenea mărturie va avea influenţă asupra altora. Atunci când căutăm să-i întoarcem pe oameni de la plăcerea îngăduinţelor egoiste, de a-şi asigura fericirea, trebuie să le arătăm că noi avem ceva mai bun decât ceea ce caută ei. Când Isus a vorbit cu femeia samariteancă, El n-a mustrat-o că a venit să scoată apă din fântâna lui Iacov, ci i-a prezentat ceva de o nespus de mare valoare. În comparaţie cu fântâna lui Iacov, El i-a prezentat fântâna apelor vii. "Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu", a zis El, "şi Cine este Cel ce-ţi zice: 'Dă-Mi să beau', tu singură ai fi cerut să bei, şi El ţi-ar fi dat apă vie(...) Oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba încă apa, pe care i-o voi da Eu, se va preface în el într-un izvor de apă, care va ţâşni în viaţă veşnică" (Ioan 4,10-14).
7:21 Biserica are nevoie de o experienţă proaspătă, vie, a membrilor, care au deprinderea de a fi în legătură cu Dumnezeu. Mărturii şi rugăciuni seci, fără viaţă, lipsite de manifestarea lui Hristos în ele, nu sunt un ajutor pentru oameni. Dacă toţi aceia care se pretind a fi copii ai lui Dumnezeu ar fi plini de credinţă, de lumină şi de viaţă, ce mărturie minunată s-ar da acelora care vin să asculte adevărul! Şi cât de multe suflete s-ar putea câştiga la Hristos!
7:22 EFORTURI DE REDEŞTEPTARE
7:23 La adunările noastre în tabără se fac mult prea puţine eforturi de redeşteptare. E o prea slabă căutare a Domnului. Ar trebui să se ţină adunări de redeşteptare de la începutul şi până la sfârşitul adunării. Ar trebui să se facă cele mai hotărâte eforturi pentru a trezi poporul. Să se vadă de către toţi că sunteţi plini de zel pentru că aveţi o solie minunată
7:24 din cer. Spuneţi-le că Domnul vine, aducând cu El judecata, şi că nici împăraţii, nici cârmuitorii, nici bogăţia, nici influenţa nu vor izbuti să abată judecăţile care urmează să cadă în curând. La încheierea fiecărei adunări, ar trebui să se facă apel pentru luare de hotărâri. Ocupaţi-vă stăruitor de cei interesaţi, până ce aceştia sunt bine întăriţi în credinţă.
7:25 Noi trebuie să fim mai categorici în râvna noastră. Trebuie să vorbim despre adevăr atât în particular, cât şi în public, prezentând fiecare argument, stăruind asupra fiecărui motiv de o greutate infinită, pentru a-i atrage pe oameni la Mântuitorul cel înălţat pe crucea crudă. Dumnezeu doreşte ca fiecare om să obţină viaţa veşnică. Vedeţi cum prin tot Cuvântul lui Dumnezeu se manifestă spiritul urgenţei, al implorării bărbaţilor şi femeilor să vină la Hristos, să se lepede de poftele şi patimile stricăcioase, care corup sufletul. Noi trebuie să-i zorim cu toate puterile noastre, să vină la Isus şi să primească viaţa Lui de tăgăduire de sine şi sacrificiu. Trebuie să arătăm că îi aşteptăm să facă bucurie inimii lui Hristos, folosind fiecare dar al Lui pentru cinstirea Numelui Său.
7:26 Mulţi din cei care vin la adunare sunt obosiţi şi împovăraţi de păcat. Ei nu se simt siguri în credinţa lor religioasă. Ar trebui să se ofere ocazia celor care sunt neliniştiţi şi care doresc odihnă în spirit să găsească ajutor. După o predică, cei ce doresc să-L urmeze pe Hristos ar trebui să fie invitaţi să facă cunoscută dorinţa lor. Invitaţi-i pe toţi aceia care nu sunt mulţumiţi de starea lor să se pregătească pentru venirea Domnului, şi toţi cei care se simt împovăraţi şi apăsaţi să vină la o parte. Cei spirituali să stea de vorbă cu sufletele acestea. Rugaţi-vă cu ele şi pentru ele. Să se folosească mult timp în rugăciune şi în studierea amănunţită a Cuvântului lui Dumnezeu. Toţi să primească realităţile credinţei în sufletul lor, prin credinţa că Spiritul Sfânt le va fi dat, deoarece ei au o adevărată foame şi sete după neprihănire. Învăţaţi-i cum să se predea lui Dumnezeu, cum să creadă, cum să ceară
7:27 împlinirea făgăduinţelor. Iubirea profundă a lui Dumnezeu trebuie să fie exprimată în cuvinte de încurajare, în cuvinte de rugăciune şi mijlocire.
7:28 Să se dea pe faţă mult mai multă luptă împreună cu Dumnezeu pentru salvarea sufletelor. Lucraţi dezinteresat, dar în mod hotărât, cu gândul de a nu scăpa nimic. Determinaţi sufletele să vină la ospăţul de nuntă al Mielului. Să fie mai multă rugăciune, mai multă credinţă şi primire şi mai multă împreună lucrarea cu Dumnezeu.
7:29 Se dă pe faţă cea mai întristătoare nepăsare şi neglijenţă în ceea ce priveşte marea mântuire. Cei nepăsători trebuie să fie treziţi, altfel vor fi pierduţi. Întrucât Dumnezeu a dat pe unicul Său Fiu pentru a mântui pe păcătosul vinovat, El intenţionează ca prin uneltele Sale să strice lucrarea agenţilor omeneşti şi satanici, care s-au unit pentru a distruge sufletul. Domnul a luat toate măsurile pentru ca Mântuitorul cel înălţat să fie făcut cunoscut păcătoşilor. Deşi sunt morţi în nelegiuire şi păcate, atenţia lor trebuie să fie trezită prin predicarea lui Hristos cel răstignit. Oamenii trebuie să fie convinşi de răul care se află în păcat. Ochii vinovatului trebuie să fie luminaţi. Toţi cei care au fost atraşi la Hristos trebuie să povestească despre iubirea Lui. Oricine a simţit puterea aducătoare de pocăinţă a lui Hristos asupra propriului său suflet, să facă tot ce poate în Numele Domnului.
7:30 Valoarea infinită a jertfei cerute pentru răscumpărarea noastră dă pe faţă faptul că păcatul este un rău îngrozitor. Dumnezeu ar fi putut să şteargă această pată urâtă de pe creaţiunea Lui, distrugând pe păcătos de pe faţa pământului. Dar, "atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică" (Ioan 3,16). Pentru ce nu caută toţi aceia care pretind că-L iubesc pe Dumnezeu să-i lumineze pe semenii şi asociaţii lor, pentru ca ei să nu mai neglijeze această mare mântuire?
7:31 Hristos S-a dat pe Sine la o moarte ruşinoasă şi chinuitoare,
7:32 care a arătat marele Său chin sufletesc pentru a mântui ceea ce era pierdut. Da, Hristos poate, Hristos vrea, Hristos doreşte să mântuiască pe toţi aceia care vin la El! Vorbiţi sufletelor care sunt în primejdie şi faceţi-le să privească la Isus pe cruce, murind pentru a face cu putinţă pentru El să ierte. Din inima voastră prea plină de iubirea duioasă şi îndurătoare a lui Hristos, vorbiţi păcătosului. Daţi pe faţă un zel profund; dar de la cel care se străduieşte să câştige sufletele, pentru a privi şi a trăi, să nu se audă nici o notă stridentă şi aspră. Mai întâi căutaţi să aveţi propriul vostru suflet consacrat lui Dumnezeu. Atunci când priviţi la Mijlocitorul vostru în ceruri, inima voastră să fie zdrobită. Atunci, domoliţi şi supuşi, puteţi să vă adresaţi păcătoşilor care se pocăiesc, ca unii care vă daţi seama de puterea iubirii răscumpărătoare. Rugaţi-vă împreună cu sufletele acestea, aducându-le prin credinţă la piciorul crucii, duceţi gândul lor împreună cu gândul vostru şi fixaţi-le ochiul credinţei acolo unde priviţi voi, la Isus, purtătorul de păcat. Faceţi-le să-şi îndepărteze privirea de la biata lor fiinţă păcătoasă şi să se uite la Mântuitorul, şi biruinţa e câştigată. Ei privesc personal la Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii. Ei văd Calea, Adevărul şi Viaţa. Soarele neprihănirii îşi revarsă razele strălucitoare în inimă. Fluxul bogat al iubirii răscumpărătoare se va revărsa în sufletul ars şi însetat, păcătosul fiind salvat pentru Isus Hristos.
7:33 Hristos, şi El răstignit; vorbiţi despre aceasta, puneţi aceasta în rugăciunile voastre, cântaţi despre aceasta şi veţi zdrobi şi câştiga inimi. Aceasta e puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu pentru a aduna sufletele pentru Hristos. Frazele formale, alcătuite mai dinainte, prezentarea de subiecte simple, numai din dorinţa de controversă, produc puţin bine(...) Iubirea înduioşătoare a lui Dumnezeu din inima lucrătorilor va fi recunoscută de către aceia pentru care ei lucrează. Sufletele însetează după apa vieţii. Nu fiţi cisterne crăpate. Dacă daţi pe faţă iubirea lui Dumnezeu înaintea lor, atunci îi puteţi conduce pe cei flămânzi şi însetaţi la Isus, şi El le va da pâinea vieţii şi apa mântuirii.
7:34 LUCRAREA PERSONALĂ
7:35 Servii lui Dumnezeu trebuie nu numai să predice Cuvântul de la amvon, ci să vină în contact personal cu oamenii. Când se ţine o predică se seamănă sămânţă preţioasă. Dar, dacă nu se fac eforturi personale pentru a cultiva solul, sămânţa nu prinde rădăcină. Dacă inima nu este înmuiată şi supusă de către Duhul lui Dumnezeu, atunci mare parte din predică se pierde. Observaţi-i pe aceia din adunare, care par să fie interesaţi, şi vorbiţi-le după terminarea serviciului divin. Câteva cuvinte rostite în particular vor face adesea mai mult bine decât a făcut întreaga predică. Întrebaţi-i pe ascultători cum li se par subiectele prezentate, dacă problema este clară pentru mintea lor. Prin bunătate şi prietenie, arătaţi că voi aveţi un interes real pentru ei şi o grijă pentru sufletele lor. Mulţi au fost făcuţi să creadă că noi, ca popor, nu credem în convertire. Atunci când facem apel la ei să vină la Hristos, inimi vor fi mişcate şi prejudecata va fi înlăturată.
7:36 LECTURI BIBLICE
7:37 Ori de câte ori lucrul acesta este cu putinţă, fiecare predică mai importantă ar trebui să fie urmată de un studiu biblic. Aici se pot face aplicaţii cu privire la punctele care au fost prezentate, se pot pune întrebări şi se pot fixa idei drepte. Mai mult timp ar trebui să fie consacrat educării cu răbdare a oamenilor, dându-le prilej să se exprime. Oamenilor le trebuie învăţătură, rând după rând şi precept după precept.
7:38 De asemenea, ar trebui să se ţină adunări speciale, pentru aceia care sunt interesaţi în adevărurile prezentate şi care au nevoie să fie instruiţi. La aceste adunări, oamenii ar trebui să fie invitaţi şi toţi, atât credincioşi, cât şi necredincioşi, ar trebui să aibă ocazia să pună întrebări cu privire la punctele care nu au fost înţelese pe deplin. Daţi-le tuturor ocazia de a vorbi despre lucrurile
7:39 care-i neliniştesc, căci vor avea din acestea. În toate predicile şi în toate studiile biblice, oamenii trebuie să vadă că, la fiecare punct, un lămurit "Aşa zice Domnul" este dat pentru credinţa şi doctrinele pe care noi le susţinem.
7:40 Aceasta era metoda Domnului Hristos de a da învăţătură. Când vorbea poporului, ei se întrebau ce anume vrea El să le spună. Celor care căutau cu umilinţă lumina, El era totdeauna gata să le explice cuvintele Sale. Dar Hristos nu încuraja critica şi luarea în râs şi nici noi nu ar trebui să le încurajăm. Când oamenii încearcă să provoace o discuţie cu privire la punctele de credinţă controversate, spuneţi-le că adunarea n-a fost rânduită pentru scopul acesta.
7:41 Când răspundeţi la o întrebare, fiţi siguri că ascultătorii văd şi recunosc că s-a răspuns la ea. Nu lăsaţi ca o întrebare să fie trecută cu vederea, spunându-le să o mai pună cu o altă ocazie. Luaţi pulsul lucrării voastre pas cu pas şi căutaţi să ştiţi cât de mult aţi câştigat.
7:42 În asemenea adunări, aceia care înţeleg solia pot pune întrebări care vor aduce lumină asupra punctelor adevărului. Dar unii poate că nu vor avea înţelepciunea să facă acest lucru. Când unii pun întrebări care servesc numai pentru a tulbura mintea şi a semăna seminţele îndoielii, ei ar trebui sfătuiţi să se abţină de la asemenea întrebări. Noi trebuie să învăţăm când să vorbim şi când să tăcem, să învăţăm să semănăm seminţele credinţei, să răspândim lumină, şi nu întuneric.