6:3 Înainte de a ţine o cuvântare, predicatorii ar trebui să-şi ia timp şi să-L caute pe Dumnezeu pentru a primi înţelepciune şi putere. Mai mult, predicatorii se retrăgeau undeva şi se rugau împreună, şi ei nu încetau până când Spiritul lui Dumnezeu nu răspundea la rugăciunile lor. Apoi, se întorceau de la locul rugăciunii cu feţele luminate; şi când vorbeau adunării, cuvintele lor erau pline de putere. Ei atingeau inima oamenilor, deoarece Spiritul care le dăduse binecuvântarea pregătise inimile pentru a primi solia lor. Se face mult mai mult de către universul ceresc decât ne dăm noi seama, în ce priveşte pregătirea drumului ca sufletele să fie convertite. Noi trebuie să lucrăm în armonie cu solii cereşti. Noi trebuie să-L avem tot mai mult pe Dumnezeu; nu trebuie să ne închipuim că vorbirea şi predicarea noastră pot face lucrarea. Dacă la oameni nu se ajunge prin Dumnezeu, nu se va ajunge niciodată la ei. Trebuie să ne sprijinim numai pe Dumnezeu, prezentând stăruitor făgăduinţa: "Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu, zice Domnul oştirilor" (Zah. 4,6).