31:3 În rapoartele Genezei, îl vedem pe patriarh în miezul unei călduroase zile de vară, odihnindu-se la uşa cortului său, la umbra stejarilor lui Mamre. Trei călători trec prin apropiere. Ei nu fac nici o rugăminte, nici un apel la ospitalitate, nu cer nici o favoare; dar Avraam nu le îngăduie să meargă mai departe în calea lor, fără să fi fost reînvioraţi. El este un om încărcat de ani; un om plin de demnitate şi avere, un om foarte mult onorat şi obişnuit să poruncească. Totuşi, văzându-i pe străinii aceştia, el "a alergat înaintea lor, de la uşa cortului, şi s-a plecat până la pământ". Adresându-se conducătorului, a zis: "Doamne, dacă am căpătat trecere în ochii tăi, nu trece, rogu-Te pe lângă robul tău" (Gen. 18,2-3). Cu propriile sale mâini, el a adus apă pentru ca ei să-şi poată spăla praful de pe picioare. El însuşi le-a ales hrana. În timp ce ei se odihneau la umbra răcoritoare, Sara, soţia lui, a făcut pregătiri pentru ospătarea lor, iar Avraam a stat respectuos lângă ei, în timp ce aceştia se bucurau de ospitalitatea lui. El a arătat această amabilitate faţă de nişte simpli drumeţi, faţă de nişte călători, nişte străini care niciodată poate că nu aveau să mai treacă pe drumul acela. Dar, după ce s-a terminat masa, oaspeţii s-au făcut cunoscuţi! El servise nu numai unor