English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Mărturii pentru comunitate vol.6

Adventist

Romanian

Printable ModePrintable Mode

Mărturii pentru comunitate vol.6, 23


23:1 Secţiunea a patra - Lucrarea misionară medicală

23:2 "Ori pe unde va ajunge râul acesta, apele se vor face sănătoase şi pretutindeni pe unde va ajunge râul acesta va fi viaţă, pentru că apele lui izvorăsc din Sanctuar".

23:3 Scopul lui Dumnezeu cu sanatoriile noastre

23:4 Fiecare instituţie înfiinţată de adventiştii de ziua a şaptea trebuie să fie faţă de lume ceea ce Iosif a fost în Egipt şi ceea ce Daniel şi tovarăşii lui au fost în Babilon. Atunci când în providenţa lui Dumnezeu aceşti oameni aleşi au fost duşi în robie, lucrul acesta s-a întâmplat pentru a duce naţiunilor păgâne binecuvântările care vin asupra oamenilor datorită cunoaşterii lui Dumnezeu. Ei trebuie să fie reprezentanţi ai lui Iehova. Ei niciodată nu trebuie să facă compromis cu idolatrii; ei urmau să poarte cu o deosebită cinste credinţa lor religioasă, precum şi numele lor de închinători ai viului Dumnezeu.

23:5 Şi lucrul acesta l-au făcut. În vreme de prosperitate, ca şi în vreme de adversitate, ei L-au onorat pe Dumnezeu şi Dumnezeu i-a onorat pe ei.

23:6 Chemat din închisoare, un serv al robilor, o pradă a nerecunoştinţei şi a răutăţii, Iosif s-a dovedit credincios faţă de ascultarea lui de Dumnezeul cerului. Şi tot Egiptul s-a uimit de înţelepciunea omului pe care-l învăţase Dumnezeu. Faraon "l-a pus domn peste casa lui, şi dregătorul tuturor averilor lui, ca să lege după plac pe domnitorii lui, şi să înveţe pe bătrânii lui înţelepciunea" (Ps. 105,21-22). Nu numai poporului egiptean, ci şi tuturor naţiunilor care aveau legături cu puternicul regat, Dumnezeu S-a manifestat prin Iosif. El a dorit să facă din Iosif un purtător de lumină pentru toate popoarele şi l-a aşezat aproape de tronul celui mai mare imperiu, pentru ca iluminarea cerească să se întindă în apropiere şi în depărtare. Prin înţelepciunea şi dreptatea Lui,

23:7 prin curăţenia şi generozitatea vieţii sale zilnice, prin devotamentul lui pentru interesele poporului - iar poporul acela era o naţiune de idolatri - Iosif era un reprezentant al lui Hristos. În binefăcătorul lor, către care tot Egiptul se întorcea cu recunoştinţă şi laudă, poporul acela păgân, şi prin el toate naţiunile cu care el era în legătură, trebuia să privească iubirea Creatorului şi Răscumpărătorului lor.

23:8 În felul acesta, în persoana lui Daniel, Dumnezeu a aşezat o lumină la tronul celei mai mari împărăţii a lumii, pentru ca toţi aceia care doreau să poată învăţa despre Dumnezeul Cel viu şi adevărat. La curtea Babilonului erau adunaţi reprezentanţi ai tuturor ţărilor, bărbaţi cu cele mai alese talente, oameni înzestraţi cu cele mai bogate daruri naturale şi posedând cea mai înaltă cultură pe care o putea oferi lumea aceasta; totuşi, în mijlocul tuturor acestora, captivii evrei erau fără egal. În tărie şi frumuseţe fizică, în putere intelectuală şi realizări literare, cum şi în puterea spirituală de pătrundere, ei erau fără rival. "În toate lucrurile care cereau înţelepciune şi pricepere şi despre care îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decât toţi vrăjitorii şi cititorii în stele, care erau în toată împărăţia lui" (Dan. 1,20). În timp ce era credincios în toate obligaţiile sale de la curtea împăratului, Daniel păstra atât de credincios loialitatea lui faţă de Dumnezeu, încât Dumnezeu putea să-l onoreze ca sol al Său pe lângă monarhul babilonian. Prin el au fost făcute cunoscut tainele viitorului, şi Nebucadneţar însuşi a fost constrâns să recunoască că Dumnezeul lui Daniel era "Dumnezeul dumnezeilor şi Domnul împăraţilor, şi Descoperitorul tainelor" (Dan. 2,47).

23:9 Tot astfel, instituţiile înfiinţate de poporul lui Dumnezeu de azi trebuie să proslăvească Numele Lui. Singura cale pe care putem împlini aşteptarea Lui este de a fi reprezentanţi ai adevărului pentru timpul acesta. Dumnezeu trebuie să fie recunoscut în instituţiile înfiinţate de adventiştii de ziua a şaptea. Prin ei adevărul pentru timpul acesta trebuie să fie reprezentat înaintea lumii cu o putere convingătoare.

23:10 Noi suntem chemaţi să reprezentăm înaintea lumii caracterul lui Dumnezeu, aşa cum a fost descoperit lui Moise. Ca răspuns la rugăciunea lui Moise: "Arată-mi slava Ta", Domnul a răspuns: "Voi face să treacă pe dinaintea ta toată frumuseţea Mea". "Şi Domnul a trecut pe dinaintea lui, şi a strigat: 'Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la mânie, plin de bunătate şi credincioşie, care Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul" (Ex. 33,18-19; 34,6-7). Acesta este rodul pe care Dumnezeu îl aşteaptă de la poporul Său. În curăţia caracterului lor, în sfinţenia vieţii lor, în mila, bunătatea, îndurarea lor, ei trebuie să demonstreze că "Legea Domnului este desăvârşită şi înviorează sufletul" (Ps. 19,7).

23:11 Scopul lui Dumnezeu cu instituţiile Lui de azi poate fi, de asemenea, citit în scopul pe care El a căutat să-l realizeze prin naţiunea iudaică. Era planul Lui ca, prin Israel, să împartă binecuvântări bogate la toate popoarele. Prin ei trebuia să fie pregătită calea pentru difuzarea luminii Sale în lumea întreagă. Naţiunile lumii, datorită faptului că urmau practici stricate, au pierdut cunoaşterea de Dumnezeu. Totuşi, în îndurarea Lui, Dumnezeu nu i-a nimicit. Planul Său era acela de a le oferi ocazia să-L cunoască prin biserica Sa. El a avut de gând ca principiile descoperite prin poporul Său să fie mijlocul de refacere în om a chipului moral al lui Dumnezeu.

23:12 Hristos a fost îndrumătorul lor. După cum El a fost cu ei în pustie, la fel, după aşezarea lor în ţara făgăduită, El a fost mai departe Învăţătorul şi Călăuza lor. În tabernacol şi în templu, slava lui Dumnezeu a sălăşluit în sfânta Şechina de deasupra capacului ispăşirii. El Şi-a manifestat continuu bogăţiile iubirii şi răbdării în favoarea lor.

23:13 Dumnezeu dorea să facă din poporul Israel o laudă şi o slavă. Lor le-a fost dat orice avantaj spiritual. Dumnezeu

23:14 nu a reţinut de la ei nimic din ce era favorabil pentru formarea caracterului lor şi care ar fi făcut din ei reprezentanţi ai Lui.

23:15 Ascultarea de legile lui Dumnezeu i-ar fi făcut minuni de prosperitate în faţa naţiunilor pământului. El, care putea să le dea înţelepciune şi pricepere pentru tot felul de lucrări care cereau iscusinţă, ar fi continuat şi mai departe să fie Învăţătorul lor şi i-ar fi înnobilat şi înălţat prin ascultare de legile Sale. Dacă ar fi fost ascultători, ei ar fi fost feriţi de bolile care bântuiau celelalte naţiuni şi ar fi fost binecuvântaţi cu vigoare intelectuală. Slava lui Dumnezeu, maiestatea şi puterea Lui aveau să se dea pe faţă în toată prosperitatea lor. Ei urmau să fie o împărăţie de preoţi şi prinţi. Dumnezeu i-a dotat cu toate condiţiile favorabile pentru a deveni cea mai mare naţiune de pe pământ.

23:16 În modul cel mai hotărât, Dumnezeu le-a prezentat prin Moise planul Lui şi le-a tâlcuit condiţiile prosperităţii lor. "Tu eşti un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău", a zis El. "Domnul Dumnezeul tău te-a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faţa pământului (...) Să ştii dar că Domnul, Dumnezeul tău, este singurul Dumnezeu. El este un Dumnezeu credincios şi Îşi ţine legământul şi îndurarea până la al miilea neam de oameni faţă de cei ce-L iubesc şi păzesc poruncile Lui (...) Dacă veţi asculta aceste porunci, dacă le veţi păzi şi împlini, Domnul, Dumnezeul tău va ţinea faţă de tine legământul şi îndurarea cu care S-a jurat părinţilor tăi. El te va iubi, te va binecuvânta şi te va înmulţi (...). Vei fi binecuvântat mai mult decât toate popoarele" (Deut. 7,6-14).

23:17 "Astăzi, tu ai mărturisit înaintea Domnului că El va fi Dumnezeul tău, că vei umbla în căile Lui, vei păzi legile, poruncile şi rânduielile Lui şi vei asculta de glasul Lui. Şi azi, Domnul ţi-a mărturisit că vei fi un popor al Lui, cum ţi-a spus,

23:18 dacă vei păzi toate poruncile Lui, şi îţi va da asupra tuturor neamurilor pe care le-a făcut întâietate în slavă, în faimă şi în măreţie, şi vei fi un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău, cum ţi-a spus" (Deut. 26,17-19).

23:19 În aceste cuvinte sunt prezentate condiţiile adevăratei prosperităţi, condiţii la care toate instituţiile noastre trebuie să se supună, dacă ele împlinesc scopul pentru care au fost puse.

23:20 Cu ani în urmă, Domnul mi-a dat lumină cu privire la înfiinţarea unei instituţii sanitare, unde bolnavii să poată fi trataţi pe căi cu totul diferite de acelea folosite în oricare altă instituţie din lumea noastră. Ea trebuie să fie întemeiată şi condusă pe baza principiilor biblice, ca o unealtă a Domnului, şi să fie în mâinile Lui unul din mijloacele cele mai eficiente pentru a da lumină lumii. A fost planul lui Dumnezeu ca ea să se înfăţişeze ca având o pricepere ştiinţifică, putere morală şi spirituală, şi ca o santinelă credincioasă a reformei în toate domeniile ei. Toţi aceia care vor lua parte la lucrarea ei trebuie să fie reformatori, având respect faţă de principiile ei şi luând seama la lumina reformei sanitare ca să lumineze asupra noastră ca popor.

23:21 Dumnezeu a intenţionat ca instituţia pe care El urma să o înfiinţeze să stea ca o rază de lumină, avertizare şi mustrare. El voia să dovedească lumii că o instituţie condusă pe baza principiilor religioase, ca un azil de bolnavi, poate fi condusă fără să sacrifice caracterul ei deosebit, sfânt; că putea să fie ferită de stările rele ce se găsesc în alte instituţii de sănătate. Ea trebuie să fie un instrument pentru realizarea unor mari reforme.

23:22 Domnul a descoperit că prosperitatea sanatoriului nu trebuia să fie dependentă numai de priceperea şi iscusinţa medicilor lui, ci şi de bunăvoinţa lui Dumnezeu. El trebuia să fie cunoscut ca o instituţie în care Dumnezeu a fost

23:23 recunoscut ca Monarh al Universului, o instituţie aflată sub speciala Lui supraveghere. Administratorii sanatoriului trebuia să-L facă pe Dumnezeu cel dintâi, cel de pe urmă şi cel mai bun în toate. Şi în aceasta avea să fie tăria lui. Dacă era condus într-un mod pe care Dumnezeu putea să-l aprobe, el avea să aibă cel mai mare succes şi să se afle înaintea tuturor celorlalte instituţii de felul acesta din lume. A fost dată multă lumină, multă cunoştinţă şi privilegii deosebite. Şi în armonie cu lumina primită, urma să fie şi răspunderea acelora cărora le fusese încredinţată conducerea instituţiei.

23:24 Acum, când lucrarea noastră s-a extins şi instituţiile s-au înmulţit, scopul lui Dumnezeu în înfiinţarea lor rămâne acelaşi. Condiţiile pentru prosperitate sunt neschimbate.

23:25 Familia omenească suferă din cauza călcării legilor lui Dumnezeu. Domnul doreşte ca oamenii să fie conduşi să înţeleagă cauza suferinţei lor, cum şi singura cale spre a afla vindecarea. El doreşte ca ei să vadă că buna lor stare fizică, mintală şi morală depinde de ascultarea de Legea lui Dumnezeu. Este scopul Lui ca instituţiile noastre să fie pilde intuitive, arătând rezultatele ascultării de principiile drepte.

23:26 În vederea pregătirii unui popor pentru a doua venire a Domnului, o mare lucrare trebuie să aibă loc prin proclamarea principiilor sănătăţii. Oamenii trebuie să fie învăţaţi cu privire la nevoile organismului fizic şi la valoarea unei vieţuiri sănătoase, aşa cum este învăţată, să-I poată fi prezentată ca o jertfă vie, pregătită a-I aduce o slujbă bine primită. Este de făcut o mare lucrare pentru omenirea suferindă, prin eliberarea de suferinţele ei, prin întrebuinţarea mijloacelor naturale pe care Dumnezeu le-a dat şi învăţându-i pe oameni cum să prevină boala prin stăpânirea apetitului şi a pasiunilor. Oamenii

23:27 trebuie să fie învăţaţi că nesocotirea, călcarea legilor naturii înseamnă călcarea legilor lui Dumnezeu. Ei trebuie să fie învăţaţi adevărul atât în domeniul fizic, cât şi în cel spiritual, că "frica de Domnul duce la viaţă" (Prov. 19,23). "Dacă vrei să intri în viaţă", spunea Hristos, "păzeşte poruncile" (Mat. 19,17). "Păzeşte Legea Mea ca pe lumina ochilor". Dacă sunt ascultate, poruncile lui Dumnezeu sunt "viaţă pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru tot trupul lor" (Prov. 4,2).

23:28 Sanatoriile noastre sunt o forţă educativă spre a-i învăţa pe oameni în acest domeniu. Aceia care sunt învăţaţi pot, la rândul lor, să transmită şi altora cunoaşterea principiilor care refac şi păstrează sănătatea. În felul acesta, sanatoriile noastre trebuie să fie un mijloc pentru a ajunge la oameni, un mijloc de a le arăta răul ce vine din neascultarea de legile vieţii şi ale sănătăţii şi de a-i învăţa cum să-şi păstreze corpul în starea cea mai bună. Trebuie să se înfiinţeze sanatorii în diferite ţări în care au pătruns misionarii noştri şi care trebuie să fie centre din care să se conducă o lucrare de vindecare, refacere şi educare.

23:29 Noi trebuie să lucrăm atât pentru sănătatea corpului, cât şi pentru mântuirea sufletului. Misiunea noastră este la fel ca aceea a Domnului nostru, cu privire la care stă scris că mergea din loc în loc, făcea bine şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de Satana (Fapte 10,38). Cu privire la propria Sa lucrare, El spune: "Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, pentru că M-a uns să aduc veşti bune celor nenorociţi..." "M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea, şi orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsaţi" (Is. 61,1; Luca 4,18). Atunci când urmăm exemplul Domnului Hristos, de muncă pentru binele altora, le vom trezi interesul faţă de Dumnezeul pe care-L iubim şi căruia Îi servim.

23:30 Sanatoriile noastre, în toate secţiunile lor, ar trebui

23:31 să fie monumente care să ne aducă aminte de Dumnezeu, instrumente ale Lui pentru semănarea seminţei adevărului în inimile oamenilor. Dacă sunt bine conduse, ele vor fi chiar aşa.

23:32 Adevărul viu al lui Dumnezeu trebuie să fie făcut cunoscut în instituţiile noastre medicale. Multe persoane care vin aici flămânzesc şi însetează după adevăr şi, atunci când este prezentat cum se cuvine, ele îl vor primi cu bucurie. Sanatoriile noastre au fost mijlocul de a înălţa adevărul pentru vremea aceasta şi de a-l aduce înaintea a mii de oameni. Influenţa religioasă care umple aceste instituţii îi inspiră pe pacienţi să aibă încredere. Asigurarea că Domnul conduce locul acela, ca şi multele rugăciuni înălţate pentru cei bolnavi fac o impresie profundă asupra inimilor lor. Mulţi dintre aceia care mai înainte nu s-au gândit la valoarea sufletului sunt convinşi acum de către Duhul lui Dumnezeu şi nu puţini sunt determinaţi să-şi schimbe întregul curs al vieţii. Impresii care nu vor fi şterse niciodată se fac asupra multora care au fost plini de mulţumire de sine, care au gândit că propriul lor standard al caracterului este îndestulător şi care nu au simţit niciodată nevoia după neprihănirea lui Hristos. Atunci când va veni încercarea viitoare, când lumina va ajunge la ei, nu puţini dintre aceştia vor lua poziţie alături de rămăşiţa poporului lui Dumnezeu.

23:33 Dumnezeu este onorat de instituţii conduse în felul acesta. În îndurarea Lui, El a făcut din sanatorii o astfel de putere pentru alinarea suferinţei fizice, încât mii de oameni au fost atraşi spre ele pentru a fi vindecaţi. Şi, pentru mulţi, vindecarea fizică este însoţită de vindecarea sufletului. De la Mântuitorul ei primesc iertarea păcatelor lor. Ei primesc harul lui Hristos şi se identifică cu El, cu interesele Lui, cu onoarea Lui. Mulţi pleacă de la sanatoriile noastre cu inimi înnoite. Schimbarea este hotărâtă. Aceştia, înapoindu-se la casele lor, sunt ca nişte lumini în lume. Domnul îi face martori ai Săi. Mărturia lor este: "Veniţi de ascultaţi, toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu,

23:34 şi voi istorisi ce a făcut El sufletului Meu" (Ps. 66,16).

23:35 În felul acesta, prin mâna dătătoare de prosperitate a lui Dumnezeu, care este întinsă asupra lor, sanatoriile noastre au devenit mijloace de a face mult bine. Iar ele trebuie să urce încă mult mai sus. Dumnezeu va lucra cu aceia care-L onorează.

23:36 Minunată este lucrarea pe care Dumnezeu intenţionează să o săvârşească prin servii Săi, pentru ca Numele Lui să fie proslăvit. Dumnezeu a făcut din Iosif un izvor de viaţă pentru naţiunea egipteană. Prin Iosif, a fost păstrată viaţa întregului popor. Prin Daniel, Dumnezeu a salvat viaţa tuturor înţelepţilor Babilonului. Iar toate eliberările acestea au fost ca nişte pilde; ele ilustrau înaintea oamenilor binecuvântările spirituale oferite lor prin legătura cu Dumnezeul căruia I se închinau Iosif şi Daniel. La fel, prin poporul Său de astăzi, Dumnezeu doreşte să aducă binecuvântări lumii. Fiecare lucrător în a cărui inimă locuieşte Hristos, oricine va da pe faţă iubirea Lui faţă de lume este un împreună lucrător cu Dumnezeu pentru binecuvântarea omenirii. Pe măsură ce primeşte de la Mântuitorul har pentru a-l da şi altora, din întreaga lui fiinţă se revarsă fluxul vieţii spirituale. Hristos a venit ca Mare Medic pentru a tămădui rănile pe care păcatul le-a făcut familiei omeneşti, iar Duhul Său, lucrând prin servii Săi, transmite fiinţelor omeneşti bolnave de păcat şi suferinţe o mare putere de vindecare, care este lucrătoare atât pentru corp, cât şi pentru suflet. "În ziua aceea", zice Scriptura, "se va deschide casei lui David şi locuitorilor Ierusalimului un izvor pentru păcat şi necurăţie" (Zah. 13,1). Apele acestui izvor au puteri lecuitoare, care vor vindeca atât slăbiciunile fizice, cât şi cele spirituale.

23:37 Din izvorul acesta curge puternicul râu văzut în viziunea lui Ezechiel. "Apa aceasta curge spre ţinutul de răsărit, se pogoară în câmpie şi se varsă în mare şi, vărsându-se în mare, apele mării se vor vindeca.

23:38 Orice făptură vie, care se mişcă, va trăi pretutindeni pe unde curge râul. Dar lângă râul acesta, pe malurile lui de amândouă părţile, vor creşte tot felul de pomi roditori. Frunza lor nu se va veşteji, şi roadele lor nu se vor sfârşi; în fiecare lună vor face roade noi, pentru că apele vor ieşi din sfântul Locaş. Roadele lor vor sluji ca hrană, şi frunzele lor ca leac" (Ezec. 47,8-12).

23:39 Dumnezeu doreşte ca sanatoriile noastre, prin puterea Lui care lucrează prin ele, să fie un astfel de râu de viaţă şi de vindecare.

23:40 _______

23:41 Sanatoriile noastre trebuie să arate lumii bunătatea cerului; şi cu toate că prezenţa vizibilă a lui Hristos nu e observată în clădire, lucrătorii se pot prinde totuşi, de făgăduinţa: "Iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului".

23:42 _______

23:43 Făgăduinţele lui Dumnezeu faţă de Israel sunt, de asemenea, şi pentru instituţiile înfiinţate astăzi pentru slava Numelui Său: "Aşa vorbeşte Domnul, care face aceste lucruri, Domnul, care le urzeşte şi le înfăptuieşte, El, al cărui nume este Domnul: 'Cheamă-Mă, şi-ţi voi răspunde; şi îţi voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoşti. Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, despre (...) cetatea aceasta. Iată, Îi voi da vindecare şi sănătate, îi voi vindeca, şi le voi deschide un izvor bogat în pace şi credincioşie... Îi voi curăţi de toate nelegiuirile (...) Cetatea aceasta va fi pentru Mine o pricină de laudă şi de slavă, printre toate neamurile pământului. Ele vor afla tot binele pe care li-l voi face (...) În zilele acelea, Iuda va fi mântuit, şi Ierusalimul va locui în linişte. Şi iată cum Îl vor numi: 'Domnul, Neprihănirea noastră'" (Ier. 33,2-9.16).

23:44 Lucrarea medicilor pentru suflete

23:45 Fiecare medic practicant poate, prin credinţa în Hristos, să aibă un leac de cea mai mare valoare - un remediu pentru sufletul bolnav de păcat. Medicul care este convertit şi sfinţit prin adevăr este înregistrat în cer ca un împreună lucrător cu Dumnezeu, un urmaş al lui Isus Hristos. Prin sfinţirea adevărului, Dumnezeu dă medicilor şi infirmierilor înţelepciune şi iscusinţă de a trata bolnavii, iar lucrarea aceasta deschide uşa înţepenită a inimii multor persoane. Bărbaţi şi femei sunt conduşi să înţeleagă adevărul de care este nevoie pentru a salva atât sufletul, cât şi trupul.

23:46 Acesta este un element care dă distincţie lucrării pentru timpul de faţă. Lucrarea misionară medicală este ca braţul drept pentru solia îngerului al treilea care trebuie să fie vestită unei lumi pierdute; iar medicii, administratorii şi lucrătorii din toate ramurile, îndeplinindu-şi în mod credincios partea lor, vestesc această solie. În felul acesta, proclamarea adevărului va fi dusă la oricare naţiune, neam, limbă şi popor. Îngeri cereşti îşi au partea lor în lucrarea aceasta. Ei trezesc bucurie şi cântec spiritual în inima celor care au fost scăpaţi de suferinţă, iar de pe buzele multora care au primit adevărul cel preţios se ridică mulţumire faţă de Dumnezeu.

23:47 Fiecare medic din rândurile noastre trebuie să fie un creştin. Numai acei medici care sunt adevăraţi creştini biblici pot îndeplini bine înaltele datorii ale profesiunii lor.

23:48 Medicul care înţelege răspunderea şi obligaţiile poziţiei sale va simţi necesitatea prezenţei lui Hristos cu el în lucrarea sa pentru aceia pentru care s-a făcut un astfel de sacrificiu. El va subordona totul intereselor superioare care privesc viaţa ce poate fi salvată pentru viaţa veşnică. El va face tot ce-i stă în putere pentru a salva atât trupul, cât şi sufletul. El

23:49 se va strădui să facă exact lucrarea aceea pe care Hristos ar face-o dacă ar fi în locul lui. Medicul care-L iubeşte pe Hristos şi sufletele pentru care a murit Hristos va căuta cu cea mai mare râvnă să aducă în camera bolnavului o frunză din pomul vieţii. El va încerca să frângă pâinea vieţii pentru suferind. În ciuda piedicilor şi greutăţilor pe care le au de întâmpinat, aceasta este solemna şi sfânta lucrare a profesiunii medicale.

23:50 Adevărata lucrare misionară este aceea în care lucrarea Mântuitorului este cel mai bine reprezentată, în care metodele Lui sunt copiate îndeaproape şi în care slava Lui este cel mai bine promovată. Lucrarea misionară care nu atinge standardul acesta este socotită în cer ca fiind cu lipsă. Ea este cântărită în balanţa sanctuarului şi găsită cu lipsă.

23:51 Medicii ar trebui să îndrepte mintea bolnavilor lor la Hristos, Medicul sufletului şi al corpului. Ceea ce medicii nu pot decât să încerce să facă, Hristos aduce la îndeplinire. Agentul omenesc se străduieşte să prelungească viaţa. Hristos este viaţa însăşi. Acela care a trecut prin moarte, ca să nimicească pe acela care avea puterea morţii, este Izvorul a toată vitalitatea. Există balsam şi Medic în Galaad. Hristos a suferit o moarte chinuitoare în împrejurările cele mai umilitoare, pentru ca noi să putem avea viaţă. El Şi-a dat viaţa Sa preţioasă, pentru ca să poată birui moartea. Dar S-a ridicat din mormânt, şi miliardele de îngeri care veniseră să-L vadă, reluându-Şi viaţa pe care o depusese în mormânt, au auzit cuvintele Lui de triumfătoare bucurie atunci când a stat deasupra mormântului deschis al lui Iosif, spunând: "Eu sunt învierea şi viaţa".

23:52 La întrebarea: "Dacă un om moare, va mai trăi el?" s-a răspuns. Luând asupra Sa pedeapsa pentru păcat, coborându-Se în mormânt, Hristos a luminat mormântul pentru toţi aceia care mor în credinţă. Dumnezeu în corp omenesc a adus la lumină viaţa şi nemurirea prin Evanghelie. Murind, Hristos a asigurat viaţa veşnică pentru toţi aceia care cred în

23:53 el. Murind, El a osândit pe cel ce este originea păcatului şi a neascultării, ca să sufere pedeapsa pentru păcat - moartea veşnică.

23:54 Posesorul şi dătătorul vieţii veşnice, Hristos, era singurul care putea să biruie moartea. El este Răscumpărătorul nostru; şi fericit este fiecare medic care, în adevăratul sens al cuvântului, este un misionar, un salvator de suflete pentru care Hristos Şi-a dat viaţa. Un astfel de medic învaţă zi de zi de la Marele Medic cum să vegheze şi să lucreze la salvarea sufletelor şi a corpurilor bărbaţilor şi femeilor. Mântuitorul este prezent în odaia bolnavului, în sala de operaţii; iar puterea Lui pentru slava Numelui Său aduce la îndeplinire lucruri mari.

23:55 Medicul poate face o lucrare nobilă, dacă este în legătură cu Marele Medic. Rudele bolnavului, a căror inimă e plină de simpatie pentru cel suferind, pot găsi prilejul de a-i spune cuvintele vieţii şi pot alina şi înălţa sufletul celui suferind, făcându-l să privească la Acela care-i poate mântui în chip desăvârşit pe toţi aceia care vin la El spre a fi mântuiţi.

23:56 Atunci când Duhul lui Dumnezeu lucrează asupra minţii celui suferind, îndemnându-l să se intereseze de adevăr, medicul trebuie să lucreze pentru sufletul preţios aşa cum Hristos ar lucra pentru el. Nu-i impuneţi o anumită doctrină, ci îndreptaţi-i atenţia la Isus, ca fiind Mântuitorul care iartă păcatele. Îngerii lui Dumnezeu vor impresiona mintea. Unii vor refuza să fie iluminaţi de lumina pe care Dumnezeu ar lăsa-o să pătrundă în odăile minţii şi în templul sufletului; dar mulţi vor răspunde luminii şi de la minţile acestea va fi îndepărtată înşelăciunea şi rătăcirea în diferitele ei forme.

23:57 Fiecare ocazie de a lucra aşa cum a lucrat Hristos trebuie folosită cu multă grijă. Medicul ar trebui să vorbească despre lucrările de vindecare pe care le-a săvârşit Hristos, despre gingăşia şi iubirea Sa. El ar trebui să creadă că Isus este Însoţitorul său,

23:58 stând alături de el. "Noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu" (1 Cor. 3,9). Niciodată nu ar trebui ca medicul să neglijeze a îndrepta mintea pacienţilor săi la Hristos, Medicul Şef. Dacă medicul Îl are pe Mântuitorul în inima sa, gândurile lui vor fi îndreptate totdeauna către Vindecătorul sufletului şi al corpului. El va îndrepta mintea celor suferinzi către Acela care poate să refacă, Acela care, atunci când era pe pământ, a redat bolnavilor sănătatea şi a vindecat atât trupul, cât şi sufletul, spunând: "Fiule, iertate-ţi sunt păcatele" (Marcu 2,5).

23:59 Niciodată nu ar trebui ca familiarizarea cu bolnavul să-l facă pe medic să devină nepăsător sau lipsit de simpatie. În caz de boală primejdioasă, cel suferind îşi dă seama că este la discreţia medicului. El priveşte la medicul acela ca la unica lui nădejde pământească, iar medicul ar trebui să îndrepte totdeauna sufletul tremurând la Acela care este mai mare ca el, şi anume la Fiul lui Dumnezeu, care Şi-a dat viaţa pentru a-l salva de la moarte, care are milă de suferind şi care prin puterea Sa divină va da pricepere şi înţelepciune tuturor celor care-L roagă.

23:60 Atunci când pacientul nu ştie ce întorsătură va lua cazul său, e timpul ca medicul să influenţeze mintea acestuia. El n-ar trebui să facă lucrul acesta cu dorinţa de a se scoate pe sine în evidenţă, ci ca să poată îndrepta sufletul la Hristos, ca Mântuitor personal. Dacă viaţa este salvată, există un suflet asupra căruia medicul va veghea. Pacientul îşi dă seama că medicul este însăşi viaţa vieţii sale. Şi în ce scop trebuie să fie folosită această mare încredere? Totdeauna pentru a câştiga un suflet la Hristos şi a preamări puterea lui Dumnezeu.

23:61 După ce a trecut criza şi succesul e vizibil, fie că pacientul e credincios sau necredincios, trebuie să se folosească vreo câteva clipe de rugăciune împreună cu el. Daţi glas recunoştinţei voastre pentru viaţa care a fost cruţată. Medicul care urmează o astfel de cale îl poartă pe bolnavul său la Acela de care depinde viaţa sa. Cuvinte de recunoştinţă pot să se reverse de la pacient la medic; deoarece prin Dumnezeu el a legat viaţa aceasta cu a sa;

23:62 dar lauda şi mulţumirea trebuie să fie aduse lui Dumnezeu, ca Unuia care este prezent, deşi e invizibil.

23:63 Pe patul de suferinţă, Hristos este adesea primit şi mărturisit; iar lucrul acesta se va face mai des în viitor decât s-a făcut în trecut, deoarece Domnul va face o lucrare grabnică în lumea noastră. Cuvinte de înţelepciune trebuie să fie pe buzele medicului, iar Hristos va uda seminţele semănate, făcându-le să aducă roade spre viaţa veşnică.

23:64 Noi pierdem ocaziile cele mai preţioase, neglijând a rosti un cuvânt la timp. Prea adesea un talent preţios, care ar fi trebuit să producă roadă înmiită, e lăsat nefolosit. Dacă ocazia de aur nu e prinsă, ea trece. Ceva a fost îngăduit ca să-l împiedice pe medic să-şi facă lucrarea rânduită lui în calitate de slujitor al neprihănirii.

23:65 Nu sunt prea mulţi medici evlavioşi, care să servească în profesiunea lor. Este mult lucru de făcut, iar predicatorii şi doctorii trebuie să lucreze în perfectă unire. Luca, scriitorul Evangheliei care-i poartă numele, este numit medicul iubit, iar aceia care fac o lucrare asemănătoare cu cea pe care o făcea el trăiesc Evanghelia în viaţa lor.

23:66 Nenumărate sunt ocaziile medicului pentru a avertiza pe cel nepocăit, pentru a îmbărbăta pe cel nemângâiat şi deznădăjduit şi pentru a prescrie leacuri pentru sănătatea minţii şi a corpului. Atunci când instruieşte în felul acesta pe oameni în principiile adevăratei cumpătări şi când, ca paznic al sufletelor, dă sfat celor care sunt bolnavi la minte şi la trup, medicul îşi face partea lui în marea lucrare de a pregăti un popor pentru Domnul. Aceasta este ceea ce are de îndeplinit lucrarea misionară medicală în legătura ei cu solia îngerului al treilea.

23:67 Predicatorii şi medicii trebuie să lucreze în mod armonios pentru a salva sufletele care s-au prins în cursele lui Satana. Ei trebuie să îndrepte atenţia bărbaţilor şi femeilor la Isus, Neprihănirea lor, Tăria lor şi Sănătatea feţei lor. Ei trebuie să vegheze continuu asupra

23:68 sufletelor. Sunt unii care fără încetare se luptă cu ispite puternice, în primejdia de a fi înfrânţi în lupta cu puterile satanice. Vei trece tu pe lângă aceştia fără să le dai ajutor? Dacă vezi un suflet care are nevoie de ajutor, intră în vorbă cu el chiar dacă nu îl cunoşti. Roagă-te cu el. Îndreaptă-i atenţia la Isus.

23:69 Lucrarea aceasta aparţine la fel de sigur medicului, cât şi predicatorului. Prin eforturi publice şi particulare, medicul trebuie să caute să câştige multe suflete la Hristos.

23:70 În toate întreprinderile şi instituţiile noastre, Dumnezeu trebuie să fie recunoscut ca Lucrătorul Suprem. Medicii trebuie să stea ca reprezentanţi ai Lui. Instituţia medicală a făcut multe reforme şi ei încă trebuie să înainteze. Aceia care ţin viaţa fiinţelor omeneşti în mâinile lor ar trebui să fie educaţi, cultivaţi şi sfinţiţi. Atunci Domnul va lucra prin ei cu o mare putere pentru a-Şi proslăvi Numele.

23:71 _______

23:72 Lucrarea lui Hristos pentru paralitic este o ilustrare a felului în care trebuie să lucrăm. Prin prietenii săi, omul acesta auzise de Isus şi a cerut să fie adus în prezenţa Marelui Vindecător. Mântuitorul ştia că paraliticul fusese chinuit de ideile preoţilor şi că, din cauza păcatelor lui, Dumnezeu îl lepădase. De aceea, prima Lui lucrare a fost aceea de a-i reda liniştea sufletului. "Fiule", a zis El, "păcatele îţi sunt iertate". Asigurarea aceasta i-a umplut inima cu pace şi bucurie. Dar unii din cei de faţă au început să murmure, spunând în inima lor: "Cine poate să ierte păcatele decât numai Dumnezeu?" Apoi, pentru ca ei să ştie că Fiul omului avea putere să ierte păcatele, li s-a arătat cum Mântuitorul a legat la un loc lucrarea de predicare a adevărului cu aceea de vindecare a bolnavilor.

23:73 Unitate în lucrarea noastră

23:74 Pe măsură ce lucrarea misionară medicală se extinde, va apărea ispita ca ea să fie independentă de Conferinţele noastre. Dar mi-a fost arătat că planul acesta nu este bun. Diferitele ramuri ale lucrării sunt numai părţi dintr-un mare tot. Ele au un singur centru.

23:75 În Coloseni, citim: "Trupul este al lui Hristos. Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcându-şi voia lui însuşi printr-o smerenie şi închinare la îngeri, amestecându-se în lucruri pe care nu le-a văzut, umflat de o mândrie deşartă, prin gândurile firii lui pământeşti, şi nu se ţine strâns de Capul, din care tot trupul, hrănit şi bine închegat, cu ajutorul încheieturilor şi legăturilor, îşi primeşte creşterea pe care i-o dă Dumnezeu" (Col. 2,17-19). Lucrarea noastră în toate ramurile ei trebuie să demonstreze influenţa crucii. Lucrarea lui Dumnezeu în planul mântuirii nu trebuie să fie făcut într-un chip incoerent. Ea nu trebuie săvârşită la întâmplare. Planul care a prevăzut influenţa crucii a prevăzut şi metodele pentru difuzarea ei. Metoda aceasta este simplă în principiile ei şi cuprinzătoare în ramurile ei simple şi distincte. Parte este legată cu parte într-o perfectă ordine şi legătură.

23:76 Dumnezeu a adus laolaltă pe poporul Său ca biserică, pentru ca el să poată descoperi lumii înţelepciunea Aceluia care a format această organizaţie. El ştia ce planuri să schiţeze pentru eficacitatea şi succesul poporului Său. Aderarea la planurile acestea îl va face în stare să dea mărturie despre obârşia divină a marelui plan al lui Dumnezeu pentru refacerea lumii.

23:77 Aceia care iau parte la lucrarea lui Dumnezeu trebuie să fie conduşi şi călăuziţi de El. Orice ambiţie omenească trebuie să se topească în Hristos, care este Capul tuturor instituţiilor pe care le-a înfiinţat Dumnezeu. El ştie cum să pună şi să păstreze în funcţiune propriile Sale unelte. El ştie că ea,

23:78 crucea, trebuie să ocupe locul central, pentru că este mijlocul prin care se face ispăşirea păcatelor omului şi datorită influenţei pe care o exercită asupra fiecărei părţi a cârmuirii divine. Domnul Isus, care a fost prezent în cursul întregii istorii a lumii noastre, înţelege metodele care ar trebui să fie dotate cu putere asupra minţii oamenilor. El cunoaşte importanţa fiecărei unelte şi înţelege cum diferitele unelte trebuie să se lege unele cu altele.

23:79 "Nici unul din noi nu trăieşte pentru sine" (Rom. 14,7). Aceasta este o lege a lui Dumnezeu în cer şi pe pământ. Dumnezeu este marele centru. De la El purcede tot ce are... viaţă. Lui I se cuvine toată slujirea, închinarea şi supunerea. Pentru toate fiinţele create, există un singur mare principiu de viaţă - dependenţa de Dumnezeu şi conlucrarea cu El. Raporturile care existau în familia curată a lui Dumnezeu din cer urmau să existe în familia lui Dumnezeu de pe pământ. Subordonat lui Dumnezeu, Adam trebuia să stea în fruntea familiei pământeşti, pentru a păstra principiile familiei cereşti. Aceasta ar fi adus pacea şi fericirea. Dar Satana s-a hotărât să se opună legii că "nici unul nu trăieşte numai pentru sine". El dorea să trăiască numai pentru sine. El a căutat să facă din persoana sa un centru de influenţă. Lucrul acesta a fost ceea ce a aţâţat rebeliunea în cer, iar acceptarea de către om a acestui principiu a adus păcatul pe pământ. Când Adam a păcătuit, omul s-a rupt de centrul rânduit de cer. Un demon a devenit puterea centrală în lume. Acolo unde ar fi trebuit să fie tronul lui Dumnezeu, Satana şi-a aşezat tronul său. Lumea a depus omagiul ei, ca jertfă de bună voie la picioarele vrăjmaşului.

23:80 Cine ar fi putut să introducă principiile poruncite de Dumnezeu în conducerea şi cârmuirea Lui, pentru a contracara planurile lui Satana şi pentru a aduce lumea înapoi la credincioşia ei? Dumnezeu a zis: "Voi trimite pe Fiul Meu". "Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu; pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică"

23:81 (Ioan 3,16). Acesta este leacul contra păcatului. Hristos spune: "Acolo unde Satana şi-a aşezat tronul, acolo va sta crucea Mea. Satana va fi dat afară, iar Eu voi fi înălţat pentru a atrage pe toţi oamenii la Mine. Eu voi ajunge centrul lumii răscumpărate. Domnul Dumnezeu va fi înălţat. Aceia care sunt acum stăpâniţi de ambiţii şi pasiuni omeneşti vor deveni lucrători pentru Mine. Influenţele cele rele au conspirat, ca să se împotrivească la tot ceea ce este bine. Ele s-au unit pentru a-i face pe oameni să creadă că e drept să se opună Legii lui Iehova. Dar oştirea Mea se va măsura în luptă cu forţele satanice. Duhul Meu se va uni cu fiecare unealtă cerească pentru a i se opune. Voi înrola fiecare unealtă omenească sfinţită din Univers. Nici una din uneltele Mele nu trebuie să lipsească. Am de lucru pentru toţi cei care Mă iubesc, o slujbă pentru fiecare suflet care va lucra sub călăuzirea Mea. Activitatea oştirii lui Satana, primejdia care înconjoară sufletul omenesc, apelează la energiile fiecărui lucrător. Dar nici o constrângere nu trebuie să fie exercitată. Stricăciunea omului trebuie să fie întâmpinată prin iubirea, răbdarea şi îndelunga răbdare a lui Dumnezeu. Lucrarea Mea va fi de a salva pe aceia care sunt sub stăpânirea lui Satana".

23:82 Prin Hristos, Dumnezeu lucrează spre a-l aduce pe om înapoi, la prima lui relaţie cu Creatorul Său, şi pentru a corecta influenţele dezorganizatoare, introduse de Satana. Numai Hristos a stat neîntinat în mijlocul unei lumi pline de egoism, unde oamenii erau gata să-l distrugă pe un prieten sau pe un frate pentru a realiza o uneltire pusă de Satana în mâinile lor. Hristos a venit în lumea noastră, îmbrăcând divinitatea Sa cu natura omenească, pentru ca natura omenească să poată servi în legătură cu natura omenească şi divinitatea să se prindă de divinitate. În mijlocul strigătelor egoismului, El putea să spună oamenilor: întoarceţi-vă la centrul vostru - la Dumnezeu. El Însuşi a făcut cu putinţă ca omul să facă lucrul acesta, trăind principiile Cerului în lumea aceasta. În corp omenesc, El a trăit Legea lui Dumnezeu. Oamenilor din orice neam, din orice ţară, din orice climat, El le va împărţi darurile

23:83 cereşti cele mai alese, dacă ei Îl vor primi pe Dumnezeu ca pe Creatorul lor, şi pe Hristos, ca Mântuitor al lor.

23:84 Numai Hristos poate face aceasta. Evanghelia Lui, în inimile şi mâinile urmaşilor Săi, este puterea care are să realizeze această mare lucrare. "O, adâncul bogăţiei înţelepciunii şi cunoaşterii de Dumnezeu!" Devenind El Însuşi obiectul prezentărilor neadevărate ale lui Satana, Hristos a făcut cu putinţă ca lucrarea mântuirii să fie adusă la îndeplinire. În felul acesta, Satana urma să se arate ca fiind cauza neascultării în Universul lui Dumnezeu. În felul acesta, trebuia să se rezolve pentru totdeauna marea luptă dintre Hristos şi Satana.

23:85 Satana întăreşte tendinţele distrugătoare ale naturii omului. El introduce invidie, gelozie, egoism, lăcomie, rivalitate şi luptă pentru locul cel mai înalt. Instrumente rele îşi aduc la îndeplinire partea lor prin uneltirea lui Satana. În felul acesta, planurile vrăjmaşului, cu tendinţele lor distrugătoare, au fost aduse în biserică. Hristos vine cu propria Sa influenţă răscumpărătoare, propunându-Şi, prin mijlocirea Duhului Său, să ofere oamenilor eficienţa Lui şi să-i folosească drept instrumente ale Lui, ca împreună lucrători cu El în străduinţa de a atrage lumea înapoi la credincioşia ei faţă de El.

23:86 Oamenii sunt legaţi unii de alţii prin comuniune şi încredere. Prin verigile de aur ale lanţului iubirii, ei trebuie să fie strâns legaţi de tronul lui Dumnezeu. Lucrul acesta se poate face numai prin dăruirea de către Hristos, omului mărginit, a însuşirilor pe care acesta le-ar fi avut întotdeauna dacă ar fi rămas loial şi sincer faţă de Dumnezeu.

23:87 Aceia care, printr-o inteligentă cunoaştere a Scripturilor, văd crucea aşa cum trebuie, aceia care cred cu adevărat în Isus au o temelie sigură pentru credinţa lor. Ei au credinţa aceea care lucrează prin iubire şi curăţă sufletul de toate nedesăvârşirile lui cultivate sau ereditare.

23:88 Dumnezeu i-a unit pe credincioşi într-o organizaţie bisericească,

23:89 pentru ca unul să poată întări pe celălalt în străduinţele lor spre bine şi neprihănire. Biserica de pe pământ va fi un adevăr, un simbol al bisericii din cer, dacă membrii ar fi un gând şi o credinţă. Aceia care nu sunt mânaţi de Duhul Sfânt sunt cei care strică planul lui Dumnezeu. Un alt spirit îi ia în stăpânire şi îi ajută să întărească forţele întunericului. Aceia care sunt sfinţiţi prin sângele preţios al lui Hristos nu vor deveni mijloace de împiedicare a marelui plan pe care l-a alcătuit Dumnezeu. Ei nu vor aduce decăderea omenească nici în lucrurile cele mici, nici în cele mari. Ei nu vor face nimic pentru a perpetua dezbinarea în biserică.

23:90 Este adevărat că se află neghină printre grâu; în corpul păzitorilor Sabatului se văd rele; dar din cauza aceasta să dispreţuiesc biserica? Nu ar trebui ca administratorii fiecărei instituţii, conducătorii fiecărei comunităţi să pornească la lucrarea de curăţire în aşa fel încât transformarea din biserică să aducă o lumină puternică într-un loc întunecos?

23:91 Ce n-ar putea face chiar şi un singur credincios în exercitarea principiilor curate ale cerului, dacă refuză să fie mânjit, dacă va sta tare ca stânca la un "Aşa zice Domnul"? Îngerii lui Dumnezeu îi vor veni în ajutor, pregătind calea înaintea lui.

23:92 Pavel scria romanilor: "Vă îndemn dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu; aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi în înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu; cea bună, plăcută şi desăvârşită" (Rom. 12,1-2). Întreg acest capitol este o învăţătură care trebuie să fie studiată de toţi aceia care se pretind a fi membri ai corpului lui Hristos. Tot Pavel scria: "Dacă cele dintâi roade sunt sfinte, şi plămădeala este

23:93 sfântă; şi dacă rădăcina este sfântă şi ramurile sunt sfinte. Iar dacă unele din ramuri au fost tăiate, şi dacă tu, care erai dintr-un măslin sălbatic, ai fost altoit în locul lor, şi ai fost făcut părtaş rădăcinii şi grăsimii măslinului, nu te făli faţă de ramuri. Dacă te făleşti să ştii că nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te ţine pe tine. Dar vei zice: 'Ramurile au fost tăiate, ca să fiu altoit eu'. Adevărat: au fost tăiate din pricina necredinţei lor, şi tu stai în picioare prin credinţă: Nu te îngâmfa dar, ci teme-te! Căci dacă n-a cruţat Dumnezeu ramurile fireşti, nu te va cruţa nici pe tine. Uită-te dar la bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu; asprime faţă de cei ce au căzut şi bunătate faţă de tine, dacă nu încetezi să rămâi foarte lămurit în bunătatea aceasta; altminterea vei fi tăiat şi tu" (Rom. 11,16-22). Cuvintele acestea arată foarte lămurit că nu trebuie să fie o dispreţuire a uneltelor pe care Dumnezeu le-a pus în biserică.

23:94 Sfinţirea corpului slujitorilor lui Dumnezeu cere lepădare de sine. Crucea trebuie să fie înălţată şi locul ei în lucrarea Evangheliei să fie arătat. Influenţa omenească trebuie să-şi tragă eficacitatea din Acela care poate să mântuiască şi să ţină în stare de mântuire pe toţi aceia care recunosc dependenţa lor de El. Prin unirea membrilor bisericii cu Hristos şi a unuia cu celălalt, puterea transformatoare a Evangheliei trebuie să fie făcută cunoscut în toată lumea.

23:95 În lucrarea Evangheliei, Domnul foloseşte diferite instrumente şi nimic nu trebuie îngăduit să despartă aceste instrumente. Niciodată nu trebuie să se înfiinţeze un sanatoriu ca o întreprindere independentă de biserică. Medicii noştri trebuie să se unească cu lucrarea slujitorilor Evangheliei. Prin ostenelile lor, sufletele trebuie să fie salvate, pentru ca Numele lui Dumnezeu să poată fi proslăvit.

23:96 Lucrarea misionară medicală în nici un caz nu trebuie să fie despărţită de lucrarea slujitorilor Evangheliei. Domnul a arătat că

23:97 cele două trebuie să fie tot aşa de strâns legate una de alta ca şi braţul de corp. Fără această unire, nici una din părţile lucrării nu e întreagă. Lucrarea misionară medicală este lucrarea trăită a Evangheliei.

23:98 Dar Dumnezeu nu a intenţionat ca lucrarea misionară medicală să eclipseze lucrarea îngerului al treilea. Braţul nu trebuie să devină trupul. Solia îngerului al treilea este solia Evangheliei pentru aceste zile de pe urmă şi în nici un caz nu trebuie să fie umbrită de alte interese şi să fie făcută să apară ca ceva fără de însemnătate. Când în instituţiile noastre ceva este pus mai presus de solia îngerului al treilea, acolo Evanghelia nu este marea putere conducătoare.

23:99 Crucea este centrul tuturor instituţiilor religioase. Instituţiile acestea trebuie să fie sub controlul Duhului lui Dumnezeu; în nici o instituţie nu trebuie ca un singur om să fie singurul conducător. Dumnezeu are oameni pentru fiecare loc.

23:100 Prin puterea Duhului Sfânt, fiecare lucrare rânduită de Dumnezeu trebuie să fie înălţată, înnobilată şi făcută să-L mărturisească pe Domnul. Omul trebuie să se aşeze sub controlul minţii veşnice, ale cărei îndrumări trebuie să fie ascultate în toate amănuntele.

23:101 Să căutăm să înţelegem privilegiul nostru de a umbla şi lucra cu Dumnezeu. Evanghelia, deşi conţine expresia voinţei lui Dumnezeu, este fără valoare pentru oameni - din lumile de sus, sau de jos, bogaţi sau săraci - dacă aceştia nu iau ei înşişi o atitudine de supunere faţă de Dumnezeu. Acela care duce semenilor săi remediul împotriva păcatului trebuie ca el însuşi să fie mişcat de Duhul lui Dumnezeu. El nu trebuie să apuce vâslele decât dacă este sub conducerea dumnezeiască. El nu poate să lucreze cu succes, nu poate realiza voia lui Dumnezeu în armonie cu gândul lui Dumnezeu, decât dacă află, nu din izvoare omeneşti, ci de la înţelepciunea nemărginită, că Dumnezeu are plăcere de planurile lui.

23:102 Planul binevoitor al lui Dumnezeu îmbrăţişează fiecare ramură a

23:103 lucrării Sale. Legea dependenţei şi influenţei reciproce trebuie să fie recunoscută şi ascultată. "Nici unul nu trăieşte pentru sine". Vrăjmaşul a folosit lanţul dependenţei pentru a-i strânge pe oameni laolaltă. Ei s-au unit pentru a nimici chipul lui Dumnezeu în om, pentru a se împotrivi Evangheliei, stricându-i principiile. Ei sunt reprezentaţi în Cuvântul lui Dumnezeu, ca fiind legaţi în mănunchiuri pentru a fi arşi. Satana îşi uneşte forţele în vederea pierzării. Unitatea poporului lui Dumnezeu a fost zguduită în chip îngrozitor. Dumnezeu prezintă un remediu. Acest remediu nu e o influenţă printre alte multe influenţe şi de aceeaşi categorie cu ele; ea este o influenţă pe deasupra tuturor celorlalte influenţe de pe faţa pământului, o influenţă corectivă, înălţătoare şi înnobilatoare. Aceia care lucrează în domeniul Evangheliei ar trebui să fie înălţaţi şi sfinţiţi, deoarece ei se ocupă cu marile principii ale lui Dumnezeu. Înjugaţi la un jug cu Hristos, ei sunt împreună lucrători cu Dumnezeu. În felul acesta, Domnul doreşte să lege laolaltă pe urmaşii Săi, pentru ca ei să poată fi o putere spre bine, fiecare făcându-şi partea, totuşi cultivând toţi principiul sacru al dependenţei de Cap.

23:104 _______

23:105 Hristos este prezent în toate ramurile lucrării lui Dumnezeu. El nu face nici o deosebire. El nu consideră că încalcă lucrarea medicului când vindeca pe bolnavi. El proclama adevărul, iar atunci când bolnavii veneau la El să fie vindecaţi, El era tot atât de grabnic de a-Şi pune mâinile peste ei, ca şi atunci când trebuia să predice Evanghelia. El era tot atât de familiarizat cu lucrarea aceasta ca şi cu vestirea adevărului.

Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: