19:1 Şcoli ale comunităţii
19:2 LUCRAREA ŞCOLILOR COMUNITĂŢILOR
19:3 Biserica are de făcut o lucrare de educare şi creştere a copiilor ei pentru ca nu cumva, mergând la şcoală, sau fiind în orice alte legături, să fie influenţaţi de aceia care au obiceiuri stricate. Lumea este plină de nelegiuire şi de nepăsare faţă de cerinţele lui Dumnezeu. Oraşele au devenit asemenea Sodomei, iar copiii noştri sunt zilnic expuşi la multe rele. Aceia care frecventează şcolile publice se întovărăşesc adesea cu alţii care sunt mai neglijaţi ca ei, care, în afară de timpul petrecut la şcoală, sunt lăsaţi să-şi facă educaţia pe stradă. Inima celor tineri este uşor influenţată; şi dacă mediul în care trăiesc nu este drept, moral, Satana îi va folosi pe aceşti copii neglijaţi spre a influenţa pe aceia care sunt crescuţi mai cu grijă. În felul acesta, înainte ca părinţii păzitori de Sabat să ştie ce rău se săvârşeşte, s-au şi învăţat lecţii de depravare, şi sufletele micuţilor lor sunt stricate.
19:4 Bisericile protestante au acceptat sabatul fals, odrasla papalităţii, şi l-au înălţat mai presus de sfânta zi de odihnă a lui Dumnezeu. Lucrarea noastră este de a explica copiilor noştri că prima zi a săptămânii nu este adevăratul Sabat şi că ţinerea lui, după ce am primit lumină cu privire la adevăratul Sabat, este o clară contrazicere a Legii lui Dumnezeu. Primesc copiii noştri de la profesorii din şcolile publice ideile care sunt în armonie cu Cuvântul lui Dumnezeu? Este păcatul prezentat ca o ofensă la adresa lui Dumnezeu? Este propovăduită ascultarea de toate poruncile lui Dumnezeu ca fiind începutul înţelepciunii? Noi îi trimitem pe copiii noştri la Şcoala de Sabat pentru a fi învăţaţi cu privire la adevăr, şi apoi, când se duc la şcoala din cursul săptămânii, li se dă să înveţe lecţii care conţin neadevăruri. Lucrurile acestea zăpăcesc mintea şi
19:5 nu ar trebui să se întâmple. Dacă tinerii primesc idei care sucesc adevărul, cum va putea fi zădărnicită influenţa acestei educaţii?
19:6 Să ne mai mirăm că, în asemenea împrejurări, unii din tinerii din mijlocul nostru nu apreciază avantajele religiei? Să ne mai mirăm că ei cad în ispită? Să ne mai mirăm că, neglijaţi, aşa cum au fost, energiile lor sunt închinate distracţiilor care nu le fac bine, că aspiraţiile lor religioase sunt slăbite, iar viaţa lor spirituală e umbrită? Mintea va fi de acelaşi caracter cu materialul din care se hrăneşte, recolta va fi de acelaşi soi cu sămânţa semănată. Faptele acestea nu arată îndestulător nevoia de a ocroti, din anii cei mai fragezi, educaţia tineretului? Nu ar fi mai bine pentru tineret să crească oarecum necunoscători de ceea ce de obicei este acceptat ca educaţie decât să devină nepăsători cu privire la adevăratul Dumnezeu?
19:7 DESPĂRŢIREA DE LUME
19:8 Când copiii lui Israel au fost strânşi dintre egipteni, Domnul a zis: "În noaptea aceea, Eu, voi trece prin ţara Egiptului, şi voi lovi pe toţi întâii născuţi din ţara Egiptului, de la oameni până la dobitoace; şi voi face judecata împotriva tuturor zeilor Egiptului: Eu Domnul(...) Să luaţi apoi un mănunchi de isop, să-l muiaţi în sângele din strachină, şi să ungeţi pragul de sus şi cei doi stâlpi cu sângele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă până dimineaţa. Când va trece Domnul ca să lovească Egiptul, şi va vedea sângele pe pragul de sus şi pe cei doi stâlpi ai uşii, Domnul va trece pe lângă uşă, şi nu va îngădui Nimicitorului să intre în casele voastre ca să vă lovească. Să păziţi lucrul acesta ca o lege pentru voi şi pentru
19:9 copiii voştri în veac" (Ex. 12,12.22-24). Sângele aşezat pe uşiorii uşii simboliza sângele lui Hristos, singurul care îi va salva pe copiii evreilor de blestem. Oricare copil al evreilor, care a fost găsit într-o locuinţă egipteană, a fost nimicit.
19:10 Experienţa aceasta a izraeliţilor a fost scrisă pentru învăţătura acelora care vor trăi în zilele de pe urmă. Înainte ca pedepsele ce nu mai pot fi reţinute să vină asupra locuitorilor pământului, Domnul invită pe toţi aceia care sunt cu adevărat israeliţi să se pregătească pentru evenimentul acela. Părinţilor, El le dă avertismentul: "Aduceţi-vă copiii în casele voastre; ţineţi-i departe de aceia care dispreţuiesc poruncile lui Dumnezeu, care propagă şi practică răul. Ieşiţi cât mai repede cu putinţă din oraşele mari. Înfiinţaţi şcoli ale comunităţii. Daţi copiilor voştri Cuvântul lui Dumnezeu ca bază a întregii lor educaţii. Acesta este plin de învăţături frumoase, şi, dacă elevii fac din el studiul lor în şcoala primară de aici de jos, vor fi pregătiţi pentru şcoala superioară de sus.
19:11 În acest timp, Cuvântul lui Dumnezeu ne vorbeşte astfel: "Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: 'Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul Meu'. De aceea: 'Ieşiţi din mijlocul lor şi depărtaţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice; zice Domnul cel Atotputernic" (2 Cor. 6,14-18). Unde sunt copiii voştri? Îi educaţi voi spre a-şi da seama
19:12 şi a scăpa de stricăciunile care sunt în lume prin poftă? Căutaţi voi să le salvaţi sufletele sau prin neglijenţa voastră contribuiţi la nimicirea lor?
19:13 COPII NEGLIJAŢI
19:14 S-a dat mult prea puţină atenţie copiilor şi tineretului nostru. Membrii mai vârstnici ai bisericii nu au privit asupra lor cu duioşie şi simpatie, dorind ca ei să avanseze într-o viaţă dumnezeiască, şi de aceea copiii nu au ajuns să crească în viaţa creştină aşa cum ar fi trebuit. Unii membri ai comunităţii, care L-au iubit pe Dumnezeu şi s-au temut de El în trecut, îngăduie ca treburile lor să-i absoarbă cu totul şi îşi ascund lumina sub obroc. Ei au uitat să-I servească lui Dumnezeu şi fac din treburile lor mormântul religiei lor.
19:15 Să fie oare lăsaţi tinerii să fie bătuţi de vânt într-o parte şi alta, să se descurajeze şi să cadă în ispitele care stau pretutindeni la pândă pentru a prinde piciorul lor neatent? Lucrarea cea mai apropiată de membrii comunităţilor noastre este aceea de a ajunge să fie interesaţi de tineretul nostru. Dându-le cu bunătate, răbdare şi gingăşie îndrumare peste îndrumare şi învăţătură peste învăţătură. O, unde sunt taţii şi mamele din Israel? Ar trebui să fie un mare număr de persoane care, ca ispravnici ai Domnului Hristos, să simtă nu numai un interes ocazional, ci un interes special pentru tineret. Ar trebui să fie mulţi ale căror inimi să fie mişcate de situaţia jalnică în care sunt aşezaţi tinerii, care îşi dau seama că Satana lucrează prin orice uneltire cu putinţă pentru a-i prinde în laţul său. Dumnezeu cere bisericii să se ridice din letargia ei şi să vadă ce fel de serviciu se cere în acest timp primejdios.
19:16 Ochii fraţilor şi surorilor noastre ar trebui să fie unşi
19:17 cu cereasca alifie de ochi, pentru ca ei să poată vedea nevoile timpului acesta. Mieii turmei trebuie să fie hrăniţi, şi Domnul cerului primeşte să vadă cine face lucrarea ce El doreşte să fie făcută pentru copii şi tineri. Biserica doarme şi nu-şi dă seama de întinderea acestei probleme. "De ce", zice cineva, " este nevoie să stăruim atât de mult ca să ne învăţăm temeinic copiii? Mi se pare că, dacă vreo câţiva care au hotărât să urmeze u emarea sau înclinaţia lor literară, sau o altă chemare care cere o anumită disciplină, primesc o atenţie specială - aceasta este tot ceea ce e necesar. Nu e necesar ca tot tineretul nostru să fie bine instruit. Nu va răspunde o desăvârşită educare a câtorva persoane la oricare cerinţă esenţială?"
19:18 Nu, răspund eu, cât se poate de hotărât, nu. Ce selecţie am fi în stare să facem noi între tinerii noştri? Cum am putea spune cine va fi cel mai promiţător, care va aduce serviciul cel mai bun lui Dumnezeu? În judecata noastră omenească, noi am putea face cum a făcut Samuel, care, atunci când a trimis să-l găsească pe unsul Domnului, s-a uitat la înfăţişarea exterioară. Dar Domnul i-a spus lui Samuel: "Nu te uita la înfăţişarea şi înălţimea staturii lui, căci l-am lepădat. Domnul nu se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul se uită la inimă" (1Sam. 16,7). Pe nici unul din fiii cu înfăţişare nobilă ai lui Isai n-a vrut Domnul să-l accepte; dar când David, fiul cel mai tânăr, un băieţandru şi păstor la oi, a fost chemat de la câmp şi a trecut prin faţa lui Samuel, Domnul a zis: "Scoală-te şi unge-l, căci el este!" (vers. 12). Cine poate să determine care persoană din familie se va dovedi eficientă în lucrarea lui Dumnezeu? Tuturor tinerilor trebuie să li se permită să aibă binecuvântările şi privilegiile educării în şcolile noastre, pentru ca ei să poată fi inspiraţi să devină împreună lucrători cu Dumnezeu.