76:63 obstacol în calea lucrării pe care El a dorit s-o îndeplinească pentru ei; şi pentru a da putere învăţăturilor Sale, El a fost adesea în situaţia de a-Şi defini şi a-Şi apăra poziţia. Referindu-Se la caracterul Său tainic şi divin, El a căutat să conducă mintea oamenilor într-un şir de gânduri, care să fie favorabile puterii transformatoare a adevărului. Din nou, El a folosit lucrurile din natură, cu care erau obişnuiţi, pentru a ilustra adevărul divin. Ogorul inimii a fost astfel pregătit pentru a primi sămânţa cea bună. El i-a făcut pe ascultătorii Săi să simtă că interesele Sale sunt identice cu ale lor, că inima Lui bate, plină de simpatie, la unison cu a lor, atât în bucurii, cât şi în necazuri. În acelaşi timp, ei au văzut în El manifestarea puterii şi a măiestriei, care erau cu mult mai presus decât cele pe care le aveau cei mai onoraţi rabini ai lor. Învăţăturile Domnului Hristos erau marcate de simplitate, demnitate şi putere necunoscute de ei până acum şi în mod involuntar au exclamat: ‘‘Niciodată n-a vorbit vreun om ca omul acesta”. Oamenii Îl ascultau cu bucurie; dar preoţii şi conducătorii - ei înşişi fiind greşiţi în cele ce li s-au încredinţat ca păzitori ai adevărului - Îl urau pe Hristos chiar pentru harul descoperit, care a îndepărtat mulţimile de ei spre a urma Lumina vieţii. Prin influenţa lor, naţiunea iudaică, neputând să discearnă caracterul Său divin, a respins pe Răscumpărător.