71:11 ‘‘Unii dintre voi recunosc în mod verbal mustrările, dar nu le primesc în inimă. Voi mergeţi înainte ca şi până acum, fiind numai puţin susceptibili la influenţa Duhului lui Dumnezeu, devenind tot mai orbi, având mai puţină înţelepciune, mai puţină stăpânire de sine, având mai puţină putere morală, mai puţin zel şi mai puţină plăcere pentru exerciţii religioase; şi dacă nu vă veţi converti, în cele din urmă veţi renunţa cu totul la Dumnezeu. Voi n-aţi făcut o schimbare hotărâtă în viaţa voastră de când v-a fost adresată mustrarea, pentru că n-aţi văzut şi nu v-aţi dat seama de defectele voastre de caracter şi de marele contrast dintre viaţa voastră şi viaţa Domnului Hristos. Ce importanţă au rugăciunile voastre, atâta vreme cât se găseşte nelegiuire în inimile voastre? Dacă nu faceţi o schimbare hotărâtă, veţi ajunge,nu după mult timp, obosiţi, sătui de mustrare, aşa cum au fost copiii lui Israel; şi, asemenea lor, veţi apostazia, vă veţi înstrăina de Dumnezeu.” (4T, p.332-1879).