63:7 Este o mare nevoie de o astfel de pocăinţă sinceră şi mărturisire din inimă. Aceia care nu-şi umilesc sufletele înaintea lui Dumnezeu, recunoscându-şi vina, n-au împlinit încă prima condiţie a acceptării, a primirii. Dacă n-am experimentat, n-am trăit acea pocăinţă de care nu trebuie să ne pară rău şi nu ne-am mărturisit păcatele cu o reală umilinţă a sufletului şi cu zdrobire a inimii, dezgustaţi de nelegiuirile noastre, atunci n-am căutat niciodată cu adevărat iertarea păcatelor; şi dacă n-am căutat niciodată, n-am găsit niciodată pacea lui Dumnezeu. Singurul motiv pentru care poate n-am primit iertarea păcatelor din trecut este acela că noi nu suntem dispuşi să ne umilim inimile mândre şi să ne supunem condiţiilor Cuvântului adevărului. Există instrucţiuni explicite cu privire la această problemă. Mărturisirea păcatului, în public sau în particular, ar trebui să fie din inimă