57:1 Ambiţie nesfântă
57:2 Stimate frate şi scumpă soră N.: Deşi nu mi-aţi confirmat că aţi primit ultima mea scrisoare, mă simt îndemnată să vă scriu iarăşi. V-am arătat primejdia în care vă găsiţi şi nu pot să mă abţin să nu imprim în mintea voastră nevoia de a umbla în umilinţă cu Dumnezeu. Veţi fi în siguranţă atâta timp cât veţi avea o părere umilă despre voi. Dar ştiu că sufletele voastre sunt în primejdie. Voi căutaţi o cale mai largă pe care să mergeţi decât calea umilă a sfinţeniei, drumul împărătesc ce duce la cetatea lui Dumnezeu. Aveţi prea mult din voi şi prea puţin din smerenia şi blândeţea Domnului Hristos. Elementele discordante din natura voastră sunt larg dezvoltate. Pasiuni nestăpânite vă controlează viaţa. Mândria şi vanitatea caută supremaţie. Ştiu că vrăjmaşul vă ispiteşte în mod serios. Unica voastră siguranţă constă într-o totală conformare faţă de voinţa lui Dumnezeu. Supunerea este necesară; o consacrare totală faţă de Domnul Hristos este singura voastră speranţă de mântuire. Dacă umblaţi în umilinţa inimii şi a minţii înaintea Domnului, atunci El poate conlucra cu eforturile voastre şi tăria Lui va fi făcută desăvârşită în slăbiciunea voastră. Hristos este Mântuitorul vostru. El a spus spre binele vostru şi al meu: ‘‘Fără Mine nu puteţi face nimic.” O, veţi ajunge să aveţi mai mult din Domnul Isus şi mai puţin din voi?
57:3 Frate N., din firea ta nu eşti evlavios şi de aceea trebuie să faci mereu eforturi pentru a cultiva credinţa. Îţi este mai uşor să-L scoţi pe Hristos din experienţa ta. Domnul ţi-a dat binecuvântarea Sa în trecut şi cât de dulce a fost lucrul acesta pentru sufletul tău. Ce
57:4 mângâiere, ce curaj ţi-a dat aceasta! Pasiunea ta este sporirea educaţiei, dar îţi spun adevărul că, dacă educaţia nu este echilibrată cu principii religioase, va fi o putere spre rău.
57:5 Eu nu sunt dispusă să privesc în mod pasiv şi să văd cum mergi, aşa cum au mers şi alţii, într-o falsă amăgire, şi anume că adventiştii de ziua a şaptea sunt prea înguşti în ideile lor, că merg pe un drum prea obscur; că au nevoie de o mai mare notorietate, să devină cineva; că profesorii din şcolile noastre trebuie să-şi dedice puterile intelectuale în mod exclusiv ştiinţei şi să nu includă, într-o măsură aşa de mare, religia în educaţia lor. Când sămânţa aceasta este semănată în inimile studenţilor, ea va dezvolta cu rapiditate un seceriş pe care nu vei reuşi să-l strângi.
57:6 Ne aflăm, ca să zic aşa, chiar la graniţa lumii veşnice, şi dacă faci în această şcoală lucrarea pentru care ea a fost înfiinţată, atunci trebuie să faci, în mare măsură, educaţia din Biblie. Nu trebuie să fie luate ca model alte şcoli din ţara noastră.
57:7 Mi-a fost arătat că eşti fermecat de acel sistem de educaţie în care elementul religios este exclus aproape în întregime. În ţara noastră există numeroase şcoli de acest fel, la care studenţii pot merge dacă doresc o astfel de educaţie, dar această şcoală trebuie să aibă un caracter diferit - ea trebuie să aibă amprenta lui Dumnezeu în orice departament.
57:8 Domnul Isus şi dragostea Lui ar trebui să se regăsească în toată educaţia ce se face, ca fiind cea mai bună cunoştinţă pe care studenţii o pot primi. ‘‘Începutul înţelepciunii este frica de Domnul.” Dacă directorul, în proiectele sale ambiţioase, se îndepărtează de Izvorul a toată înţelepciunea şi gândeşte că religia Bibliei îi va reteza aripile, va ajunge să constate că el nu valorează mai mult decât un balon de săpun. Deci, pentru mântuirea ta, adu-L pe Prinţul vieţii în fiecare plan al tău, în fiecare organizaţie. Nu poţi avea prea mult din Isus sau din istoria Scripturii în şcoala ta.
57:9 Avem noi adevărul? Trăim noi în perioada de încheiere a istoriei acestui pământ? Este Domnul Hristos la uşă? Sunt întrebări
57:10 la care noi toţi trebuie să răspundem. Educaţia trebuie să fie întotdeauna de o factură înaltă şi sfântă şi nevoia ei se simte mai imperios necesară acum decât a fost vreodată mai înainte. Mutarea celor credincioşi din această lume se va realiza în curând. Atunci, de ce oare n-am folosi toate energiile minţii şi ale sufletului într-o totală consacrare faţă de Dumnezeu?
57:11 Niciodată să nu vă ascundeţi drapelul, niciodată să nu puneţi lumina sub obroc sau sub pat, ci puneţi-o într-un sfeşnic, ca să dea lumină pentru toţi aceia care sunt în casă. Aţi fost, tu şi profesorii tăi din__,atenţi la ocaziile pe care le-aţi avut de a lumina pe alţii? Aţi căutat înţelepciunea de a face tot binele pe care îl puteaţi face? Aţi încercat să atrageţi atenţia celor cu care aţi făcut cunoştinţă la adevărurile Bibliei? N-aţi pus stindardul la spate, pentru că vă era ruşine să fiţi priviţi ca un popor deosebit al lui Dumnezeu? ‘‘Pentru că de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele… Se va ruşina şi Fiul omului, când va veni în slava Tatălui Său, împreună cu sfinţii îngeri.” Dacă te-ai hrăni zilnic cu Hristos, atunci ai putea fi un adevărat educator.
57:12 Fratele meu, există primejdia să încerci să comunici prea mult în acelaşi timp. Nu ţi se cere să vorbeşti mult sau despre subiecte ce nu vor fi înţelese sau apreciate de oamenii de rând. Există o primejdie în insistenţa ta asupra temelor ce se află chiar în vârful scării, pe când cei pe care îi instruieşti au nevoie să fie învăţaţi cum să urce cu succes primele trepte. Vorbeşti despre lucruri pe care aceia care nu cunosc credinţa noastră nu le pot înţelege; de aceea vorbirile tale nu sunt interesante. Ele nu constituie hrană pentru cei cărora te adresezi.
57:13 Domnul Isus a fost cel mai mare educator pe care l-a cunoscut vreodată lumea. În comparaţie cu cunoştinţa Sa, cele mai înalte cunoştinţe omeneşti sunt o nebunie. Dar învăţăturile Sale erau aşa de simple, încât toţi le înţelegeau, atât cei învăţaţi, cât şi cei neînvăţaţi. El n-a făcut nici un efort să arate cunoaşterea Sa profundă, pentru că ei n-ar fi putut înţelege. Se pare că tu crezi că vorbirile tale lungi au o
57:14 influenţă deosebită pentru a-i modela şi forma pe ascultătorii tăi aşa cum doreşti tu, dar cu siguranţă greşeşti. Ai avea o mai mare influenţă dacă ai vorbi mai puţin şi te-ai ruga mai mult; Dumnezeu trebuie să fie Izvorul, sursa tăriei tale.
57:15 Vorbirile tale lungi cu privire la educaţia în ceea ce priveşte ştiinţa sunt dureroase pentru îngerii lui Dumnezeu, care sunt mereu interesaţi să îndrepte gândurile şi afecţiunile spre lucrurile cereşti. Suflete pier în vreme ce neglijezi să lucrezi cu talentele care ţi-au fost date, aşa cum ţi-a dat exemplu Domnul Hristos. Sufletele se vor pierde cu vorbirile tale lungi, care nu-L au în centru pe Domnul Hristos. Propriul tău suflet este pipernicit şi neputincios, schilod în ceea ce priveşte cunoaşterea Domnului Hristos. Pierzi foarte mult pentru că eşti orbit de spiritul şi obiceiurile unei educaţii care nu te va mântui. Tinerii au nevoie de munca ta. Dacă ai fi un om convertit, ai învăţa zilnic lecţiile din şcoala Domnului Hristos, şi atunci lucrul tău ar putea să fie un miros de viaţă spre viaţă. După aceea, vei putea lucra cu răbdare şi iubire şi în puterea lui Dumnezeu pentru sufletele celor tineri care sunt expuse ispitei. Consacră o parte din timpul tău, pe care îl consumi cu vorbiri lungi, lucrării personale pentru cei tineri care au nevoie de ajutorul tău. Învaţă-i că cerinţele lui Dumnezeu sunt şi pentru ei. Roagă-te împreună cu ei. Mulţi sunt legaţi de obiceiuri rele, cu legături tot aşa de puternice ca şi oţelul. Săracele victime sunt fascinate de farmecele lui Satana şi nu sunt în stare să le rupă şi să se bucure de libertatea dată de Dumnezeu. Ei au pierdut ani; să piardă oare şi anul în care de-abia au intrat? Se va trezi directorul şcolii la un simţământ al responsabilităţii şi să-şi consacre mintea şi inima salvării studenţilor? Dacă nu, atunci lasă ca altul să-ţi ia locul. Cheltuielile nu trebuie să crească mereu şi mereu, în timp ce nimic sau aproape nimic nu se face pentru atingerea ţintei pentru care şcoala a fost adusă la existenţă.
57:16 Să fie oare puterile minţii şi ale sufletului folosite greşit? Să fie oare pierdute ocaziile? Forma şi rutina să meargă înainte zi după zi, fără să se câştige ceva? O, treziţi-vă, profesori
57:17 şi elevi, mai înainte de a fi prea târziu! Treziţi-vă mai înainte de a auzi, de pe buze palide şi în agonie, îngrozitoarele tânguiri: ‘‘Secerişul a trecut, vara s-a isprăvit, şi noi tot nu suntem mântuiţi.”
57:18 Sunt oare darurile şi talentele fiecărui educator dezvoltate pentru cel mai mare bine al elevilor? Cine veghează şi aşteaptă un moment favorabil să rostească cuvinte pline de bunătate şi dragoste? Cui îi place să spună istoria Aceluia care a iubit atât de mult lumea, că Şi-a dat viaţa ca să-i răscumpere pe cei pierduţi şi pe păcătoşii care pier? Instruiţi-i pe tineri, modelaţi-le caracterul, educaţi, educaţi, educaţi pentru viitor, pentru viaţa veşnică. Să nu ai simţământul că lucrarea ta ca profesor este împlinită, dacă nu-ţi poţi conduce elevii să crească în Isus şi în iubirea pentru El. Fie ca iubirea Domnului Isus Hristos să umple sufletele voastre şi apoi, în mod inconştient, o veţi transmite şi altora. Dacă voi, ca instructori, vă consacraţi fără rezervă Domnului Isus, pentru ca El să fie acela care conduce, călăuzeşte şi controlează, atunci nu veţi da greş. Învăţaţi-i pe studenţii voştri că a fi creştin este cea mai mare lucrare ce le stă înainte. Îndepărtează de la tine întrebările, îndoielile şi necredinţa. În modul tău de a preda nu trebuie să existe asprime. Nu fi prea sever, ci cultivă simpatia plină de bunătate şi iubire. Fii vesel. Nu fi dojenitor, nu condamna prea aspru; fii ferm, fii cu un orizont larg, fii asemenea Domnului Hristos, plin de milă şi curtenitor, căci ‘‘ce seamănă omul aceea va şi secera”.
57:19 Nu vă pot spune dorinţa puternică a sufletului meu ca voi toţi să-L căutaţi pe Domnul cu mai mult zel, cât timp se mai poate găsi. Noi suntem în ajunul pregătirii zilei lui Dumnezeu. Nimic să nu fie considerat ca fiind atât de valoros sau important încât să atragă mintea de la lucrarea de pregătire a zilei celei mari a judecăţii. Fiţi gata! Nu lăsaţi ca necredinţa rece să vă ţină sufletele departe de Dumnezeu, ci lăsaţi ca iubirea Lui să ardă pe altarul inimilor voastre.