Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Mărturii pentru comunitate vol.5

Mărturii pentru comunitate vol.5, 52


52:1 Exercitarea voinţei

52:2 Adevărata religie are de-a face cu voinţa. Voinţa este puterea ce guvernează natura omului, aducând toate celelalte facultăţi sub stăpânirea ei. Voinţa nu este gustul sau înclinaţia, ci este puterea de decizie care lucrează în fiii oamenilor, spre ascultarea sau neascultarea de Dumnezeu.

52:3 Eşti un tânăr inteligent; doreşti să-ţi trăieşti viaţa în aşa fel, încât să te pregăteşti pentru cer. Adesea eşti descurajat, găsindu-te la un moment dat slab din punct de vedere moral, sclav al îndoielilor şi stăpânit de practici şi obiceiuri ale vechii tale vieţi de păcat. Găseşti că natura ta emoţională este necredincioasă faţă de tine, faţă de cele mai bune hotărâri ale tale. Nimic nu pare adevărat. Propria ta instabilitate te duce să te îndoieşti de sinceritatea acelora care doresc să-ţi facă bine. Cu cât te lupţi mai mult cu îndoiala, cu atât mai mult totul pare ireal, până când se pare că nu este nicăieri un teren solid, sigur pentru tine. Făgăduinţele tale par asemenea unor funii de nisip şi priveşti în aceeaşi lumină ireală cuvintele şi lucrările acelora în care ar trebui să te încrezi.

52:4 Vei fi totdeauna într-o continuă primejdie, până când vei înţelege adevărata putere, adevărata forţă a voinţei. Poţi crede şi poţi făgădui orice, toate lucrurile, dar făgăduinţele tale sau credinţa ta nu au nici o valoare, până când nu-ţi vei pune voinţa de partea adevărului şi a acţiunii. Dacă lupţi lupta credinţei cu toată puterea, vei birui. Nu te poţi încrede în sentimentele, în impresiile şi emoţiile tale, pentru că ele nu sunt vrednice de încredere, în mod deosebit datorită ideilor tale pervertite; iar cunoaşterea făgăduinţelor tale călcate şi legămintelor tale nerespectate îţi slăbeşte încrederea în tine însuţi, cum şi credinţa altora în tine.

52:5 Dar nu trebuie să ajungi la disperare. Trebuie să fii hotărât să crezi, deşi nimic nu ţi se pare real şi adevărat. Nu este nevoie să-ţi spun eu că tu singur te-ai adus în această situaţie de neinvidiat. Trebuie să-ţi recâştigi încrederea în

52:6 Dumnezeu şi în fraţii tăi. Depinde de tine să-ţi supui propria voinţă, voinţei lui Isus Hristos; şi făcând lucrul acesta, Dumnezeu te va lua imediat în stăpânire şi va lucra în tine şi voinţa, şi înfăptuirea, după buna Lui plăcere. Întreaga ta natură va fi adusă atunci sub controlul Duhului lui Hristos şi chiar gândurile tale vor fi supuse Lui. Tu nu-ţi poţi controla, nu-ţi poţi stăpâni impulsurile şi emoţiile aşa cum ai dori; dar îţi poţi controla voinţa şi poţi să faci o schimbare totală în viaţa ta. Supunându-ţi voinţa lui Hristos, atunci viaţa ta va fi ascunsă cu Hristos în Dumnezeu şi aliată cu puterea care este mai presus de toate domniile şi puterile. Atunci vei avea tărie de la Dumnezeu, care te va ţine strâns în tăria Lui; şi o lumină nouă, chiar lumina unei credinţe vii, va străluci asupra ta. Dar voinţa ta trebuie că conlucreze cu voinţa lui Dumnezeu, şi nu cu voinţa acelor prieteni prin care Satana lucrează mereu pentru a te prinde în cursă şi a te nimici.

52:7 N-ar trebui oare să te aşezi, fără întârziere,într-o dreaptă legătură cu Hristos? Nu vei spune: ‘‘Îmi voi supune voinţa lui Isus şi voi face lucrul acesta chiar acum”, şi din acest moment să fii cu totul de partea Domnului? Nu mai da atenţie obiceiurilor, dorinţelor, apetitului şi pasiunilor. Nu-i da nici o şansă lui Satana, ci spune-i: ‘‘Eşti un ipocrit ticălos!” Închide uşa, astfel încât Satana să nu te mai acuze şi să te descurajeze. Spune: ‘‘Eu voi crede; cred că Dumnezeu este ajutorul meu”, şi vei constata că eşti biruitor în Dumnezeu. Păstrând cu tărie voinţa de partea Domnului, fiecare emoţie va fi adusă roabă ascultării de voinţa Domnului Isus. Vei constata atunci că picioarele tale stau pe stânca cea tare. Aceasta va cere adesea fiecare părticică a puterii voinţei pe care o ai; dar Dumnezeu este Acela care lucrează pentru tine şi vei ieşi din acest proces modelator un vas de cinste.

52:8 Vorbeşte cu şi despre credinţă. Stai şi rămâi de partea lui Dumnezeu. Nu-ţi pune piciorul pe terenul vrăjmaşului şi atunci Domnul va fi ajutorul tău. El va face pentru tine ceea ce tu singur nu poţi face. Rezultatul va fi acela că vei deveni asemenea ‘‘unui

52:9 cedru din Liban”. Viaţa ta va fi o viaţă nobilă şi faptele tale vor fi săvârşite în Dumnezeu. Va fi atunci în tine o putere, un zel şi o simplitate care te vor face un instrument lustruit în mâinile lui Dumnezeu.

52:10 Ai nevoie să bei zilnic din fântâna adevărului, ca să înţelegi secretul plăcerii şi bucuriei în Domnul. Dar nu trebuie să uiţi că voinţa ta este izvorul tuturor acţiunilor tale. Această voinţă, care formează un important factor în caracterul omului, a fost, la căderea în păcat,supusă controlului şi stăpânirii lui Satana; şi de atunci, el lucrează totdeauna în om şi voinţa, şi înfăptuirea,după cum are plăcerea, dar spre ruina şi mizeria totală a omului. Dar sacrificiul infinit al lui Dumnezeu, prin faptul că L-a dat pe Domnul Isus, Fiul Său cel iubit, spre a deveni o jertfă pentru păcat, Îl face în stare să spună, fără să calce vreun principiu al guvernării Sale: ‘‘Supune-te Mie; dă-Mi Mie voinţa ta; ia-o de sub controlul lui Satana şi atunci am să o iau Eu în stăpânire. Apoi voi putea lucra în tine şi voinţa, şi înfăptuirea, după buna Mea plăcere.” Când El îţi dă gândul, voinţa ta devine asemenea voinţei Sale şi caracterul tău este transformat spre a fi asemenea caracterului Domnului Hristos. Este scopul tău să faci voia lui Dumnezeu? Doreşti să asculţi de Sfânta Scriptură? ‘‘Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze.”

52:11 Nu există altceva mai de preţ decât să-L urmezi pe Domnul Hristos, atunci când refuzi să-ţi satisfaci înclinaţiile şi te hotărăşti să asculţi de Dumnezeu. Nici simţămintele şi nici emoţiile tale nu fac din tine un copil al lui Dumnezeu, ci împlinirea voinţei lui Dumnezeu. O viaţă în care să fii de folos îţi stă înainte, dacă voinţa ta va deveni voinţa lui Dumnezeu. Apoi poţi sta în plinătatea bărbăţiei, a maturităţii date de Dumnezeu, ca un exemplu de fapte bune. Atunci vei ajuta la menţinerea regulilor de disciplină, în loc să ajuţi la dărâmarea lor. Atunci vei ajuta la păstrarea ordinii, în loc să dispreţuieşti şi să îndemni la dezordine, chiar prin felul tău de viaţă. Îţi spun, în temere de Dumnezeu: Ştiu ce vei putea fi dacă îţi aşezi voinţa de partea lui Dumnezeu. ‘‘Noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu.” Poţi să-ţi aduci la îndeplinire lucrările tale pentru prezent şi veşnicie în aşa fel,

52:12 încât să reziste probei judecăţii. Vrei să încerci? Nu vrei să faci acum o schimbare categorică, sinceră? Tu eşti obiectul iubirii şi mijlocirii Domnului Hristos. Nu vrei să te supui acum lui Dumnezeu şi să-i ajuţi pe cei care sunt aşezaţi ca santinele, să păzească interesele lucrării Sale, în loc să le aduci durere şi descurajare?

52:13 Lectura potrivită pentru copii

52:14 Scumpe frate E.: Tocmai am citit Review and Herald şi am văzut articolul tău, în care dai o listă de cărţi bune pentru tinerii noştri. Am fost foarte surprinsă când am citit recomandarea unor astfel de cărţi, cum ar fi: Coliba unchiului Tom şi Robinson Crusoe. Eşti în primejdia de a deveni oarecum neglijent în ceea ce scrii. Ar fi bine să gândeşti şi să studiezi cu atenţie tot ceea ce trebuie să fie imortalizat în scris. Sunt într-adevăr alarmată să constat că vederea, concepţia ta spirituală cu privire la problema alegerii şi recomandării cărţilor pentru lectura tinerilor noştri nu este clară. Eu ştiu că recomandarea în revistele noastre a unor astfel de cărţi ce orbesc şi sucesc minţile, cum este Coliba unchiului Tom ,va justifica în multe minţi citirea şi a altora care nu sunt altceva decât ficţiuni. Această recomandare va determina o lucrare apăsătoare pentru aceia care se străduiesc să-i facă pe tineri să renunţe la citirea de literatură de ficţiune. Am văzut în repetate rânduri consecinţele rele care apar în urma citirii unor astfel de cărţi, ca acelea pe care le-ai recomandat, şi am un articol gata pregătit, în care îi avertizez pe tinerii noştri asupra acestei probleme.

52:15 Fii atent, fratele meu, să nu te îndepărtezi de cercetarea Scripturilor. Mi-a fost descoperit că, prin cumpărarea şi vânzarea cărţilor de poveşti, fraţii noştri sunt atraşi în cursă de Satana. Aceasta îi face pe copiii noştri să cheltuiască banii pe acele cărţi care le înfierbântă imaginaţia şi-i face incapabili să-şi îndeplinească îndatoririle reale ale vieţii practice. Poţi fi

52:16 sigur că această recomandare a voastră va fi luată în consideraţie. Tinerii n-au nevoie de o astfel de aprobare sau o astfel de libertate, căci gustul şi înclinaţiile lor sunt îndreptate în această direcţie. Dar sper ca astfel de recomandări să nu mai apară niciodată. Probabil că te-ai îndepărtat de Domnul Isus şi de învăţăturile Lui şi nu-ţi dai seama de lucrul acesta.

52:17 Este lucrarea lui Satana să le prezinte tinerilor noştri, în ziare şi cărţi, poveşti ce fascinează simţurile, în felul acesta distrugându-le gustul pentru Cuvântul lui Dumnezeu. Scumpul meu frate, nu pune tot ceea ce-ţi vine în minte în paginile revistei Review and Herald, ci scrie cu multă grijă. Dacă Spiritul Domnului Hristos te inspiră să scrii, atunci foloseşte-ţi pana simţind povara pentru suflete, plângând între tindă şi altar şi strigând: ‘‘Doamne, îndură-Te de poporul Tău! Nu da de ocară moştenirea Ta.” Dar dacă numai propriile tale simţăminte şi mintea ta activă te îndeamnă să scrii, atunci reţine-te, până când Duhul Domnului te presează şi te inspiră. Să nu crezi că, dacă urmezi un anume drum în viaţă şi faci anumite lucruri, înseamnă că ele sunt bune şi că trebuie să le prezinţi şi altora ca o regulă sau ca un ghid. Nu este cel mai bun lucru pentru tine să te simţi liber să spui ce crezi tu cu privire la aceste lucruri, recomandând cărţi care nu te îndeamnă spre spiritualitate sau evlavie. Dacă îţi imaginezi că o astfel de lectură va dezvolta principii ferme, nemânjite, te înşeli. Domnul să te ajute să umbli cu multă atenţie şi în umilinţă şi nu publica în reviste declaraţii ce duc pe căi greşite; căci ele vor fi considerate ca fiind aprobate de poporul nostru. Astfel, tu îi împovărezi pe alţii, care trebuie să contracareze influenţa acestor sentimente.

52:18 Fratele meu, vei fi în siguranţă dacă vei umbla în umilinţă cu Dumnezeu. Tremur atunci când citesc multele tale articole care dau sfaturi şi fac reguli pentru alţi slujitori ai Evangheliei. Nu este potrivit, nu este bine pentru tine să ai atâtea de spus în această direcţie. Dacă devii mulţumit de tine şi plin de încredere în tine, cu siguranţă că Domnul te va lăsa să faci unele greşeli. Ai nevoie să-ţi păzeşti sufletul foarte atent

52:19 şi să cauţi să ai o experienţă zilnică şi vie în lucrurile lui Dumnezeu. Trebuie să-ţi ţii eul ascuns şi lasă-L pe Domnul Isus Hristos să apară. Hristos este tăria ta, scutul tău; tu eşti un om slab, supus greşelii, şi ai nevoie să fii foarte atent, ca nu cumva să te împiedici şi să cazi. Te somez să ai grijă ca nu cumva, prin cuvânt sau faptă, să pătezi lucrarea cea sfântă a lui Dumnezeu.

52:20 Am fost foarte recunoscătoare că poţi să acţionezi ca o parte a acestei mari lucrări. Isus te iubeşte şi El va lucra împreună cu eforturile tale, dacă ai o legătură vie cu Dumnezeu. Dar trebuie să trăieşti o viaţă de veghere şi rugăciune. Nu deveni nepăsător. Nu te despărţi de Isus, ci adu-L în experienţa vieţii tale de fiecare zi. Nu lucra pentru tine şi pentru alţii prin mărturisiri şi sfaturi neglijente; ci trebuie să ştii că, dacă nu-L primeşti pe Domnul Hristos în inima ta, dacă ochii tăi nu sunt aţintiţi numai la slava lui Dumnezeu, mândria va pune stăpânire pe inima ta, preţuirea de sine va predomina şi, mai înainte de a fi conştient de acest lucru, vei ajunge să umbli în mod nepăsător: ‘‘Croiţi cărări drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce şchiopătează să nu se abată din cale, ci mai degrabă să fie vindecat.”

52:21 Sunt mulţi tineri pe care Dumnezeu i-a înzestrat cu calităţi superioare. El le-a dat cele mai bune talente; dar puterile lor au fost vlăguite, mintea lor a devenit confuză şi slabă şi ani de zile ei n-au crescut în har şi în cunoaşterea temeiurilor credinţei noastre, pentru că şi-au satisfăcut gustul de a citi poveşti. Ei au o dificultate tot atât de mare de a-şi controla apetitul sau plăcerea pentru o astfel de lectură superficială, după cum are beţivul de a-şi stăpâni pofta după băuturi alcoolice. Aceştia pot să fie astăzi legaţi de casele noastre de editură şi să fie lucrători eficienţi, să ţină registrele, să pregătească material pentru tipărit, să facă corectură; dar talentele lor au fost pervertite până acolo că au devenit dispeptici mintal şi, în consecinţă, nu sunt capabili să ocupe o poziţie de răspundere în nici un loc. Imaginaţia le este bolnavă. Ei trăiesc o viaţă ireală. Nu sunt pregătiţi, nu sunt capabili pentru împlinirea îndatoririlor practice ale vieţii; şi ceea ce este cel mai trist şi descurajator este faptul că au pierdut orice

52:22 plăcere pentru o lectură bună. Au ajuns orbiţi şi fermecaţi de o astfel de hrană pentru minte, cum sunt poveştile foarte captivante cuprinse în cartea Coliba unchiului Tom. Cartea aceasta a făcut mult bine, la vremea ei, acelora care au avut nevoie de o trezire în legătură cu ideile lor greşite cu privire la sclavie; dar noi ne aflăm acum pe pragul lumii veşnice, unde astfel de povestiri nu sunt necesare în pregătirea pentru viaţa veşnică.

52:23 Singura speranţă pentru oricare dintre noi este aceea de a fi pe deplin convertiţi şi familiarizaţi cu adevărul, aşa cum este el descoperit în Cuvântul lui Dumnezeu, ca să putem fi în stare să dăm fiecărui om care ne cere socoteală despre credinţa care este în noi, dar cu blândeţe şi teamă sfântă.

52:24 Efortul deosebit al pastorilor şi lucrătorilor din rândurile noastre pentru acest timp ar trebui să fie acela de a îndepărta atenţia tinerilor de la toate povestirile palpitante, către cuvântul temeinic al profeţiei. Atenţia fiecărui suflet care se străduieşte, se luptă pentru viaţa veşnică trebuie să se concentreze asupra Bibliei.

52:25 Pentru mine este extrem de curios, având în vedere tot ce am scris cu privire la povestirile palpitante, să văd o recomandare din pana ta pentru citirea cărţilor Robinson Crusoe, Coliba unchiului Tom şi Fabulele lui Esop. Fratele meu, faci o greşeală scriind articolul acela. Dacă aceste cărţi se află printre acelea pe care le ai spre vânzare, te rog să nu le mai oferi tinerilor noştri niciodată. Este de datoria ta să le atragi atenţia la Biblie; nu deveni ispititorul lor, oferindu-le cărţi de poveşti şi romane atractive, care le vor îndepărta mintea de la studierea Sfintelor Scripturi. Noi înşine trebuie să bem din apa vieţii, altfel vom fi mereu în situaţia de a modela pentru noi rezervoare sparte care nu pot păstra apa.

52:26 Sunt o serie de căi şi planuri pe care le are Satana pentru a se furişa în mintea nehotărâtă a tinerilor; dacă sufletul nu este categoric şi pe deplin fixat în Dumnezeu şi dacă, în mod conştient, nu-şi ţin mintea ocupată

52:27 cu studierea Scripturilor pentru a fi bine întemeiat în credinţa noastră, atunci ei vor fi în mod sigur prinşi în cursă. Nu putem să fim, nici chiar pentru un singur moment, lipsiţi de vigilenţă. Nu ne putem îngădui să acţionăm din impuls. Trebuie să punem o strajă în jurul minţii noastre şi a minţii copiilor noştri, pentru ca ei să nu fie ademeniţi de ispitele lui Satana.

52:28 Noi suntem în ziua cea mare a ispăşirii şi lucrarea cea sfântă a Domnului Hristos pentru poporul lui Dumnezeu, ce continuă în prezent în sanctuarul ceresc, ar trebui să constituie studiul nostru permanent. Noi ar trebui să-i învăţăm pe copiii noştri ce înseamnă Ziua Ispăşirii şi că ea era un timp special pentru o deplină umilinţă şi mărturisire a păcatelor înaintea lui Dumnezeu. Antitipica zi a ispăşirii trebuie să aibă acelaşi caracter. Toţi cei care învaţă adevărul prin cuvânt şi exemplu vor da un sunet clar din trâmbiţă. Ai nevoie ca totdeauna să cultivi spiritualitatea, pentru că nu este ceva natural să ai înclinaţii cereşti. Marea lucrare ce stă înaintea noastră este aceea de a-i conduce pe oameni departe de obiceiurile şi practicile lumii, a-i duce mai sus şi tot mai sus, la o viaţă de spiritualitate, evlavie şi o zeloasă lucrare pentru Dumnezeu. Este lucrarea ta aceea de a vesti întreita solie îngerească, de a trâmbiţa ultima notă de avertizare adresată lumii. Fie ca Domnul să te binecuvânteze cu discernământ spiritual. Scriu aceasta din iubire, văzând primejdia în care te afli. Te rog, analizează cu multă atenţie şi rugăciune aceste lucruri.

52:29 Sfaturi pentru cei tineri

52:30 Studenţilor institutului Sant Lancaster doresc să le spun: ‘‘Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi El Se va apropia de voi”. Niciodată să nu vă ruşinaţi de credinţa voastră; niciodată să nu fiţi găsiţi de partea vrăjmaşului. ‘‘Voi sunteţi lumina lumii.” Credinţa voastră trebuie să fie recunoscută ca fiind un adevăr preţios, adevăr pe care toţi trebuie să-l aibă, dacă vor să fie mântuiţi. Ca popor, noi suntem o minoritate. Nu suntem populari. Vrăjmaşii noştri ne vor urmări să ne facă rău, să ne trădeze şi să ne ruineze sufletele. Ei nu vor

52:31 aprecia motivele noastre. Ei vor interpreta greşit felul nostru fierbinte şi dorinţa noastră puternică de a face ca şi alţii să vadă şi să înţeleagă adevărul, pentru ca şi ei să facă voia lui Dumnezeu, ascultând de toate poruncile Lui. Dar trebuie să luptăm lupta cea bună a credinţei şi să fim găsiţi ‘‘tari, neclintiţi, sporind totdeauna în lucrul Domnului.”

52:32 Cu sentimente de o tristeţe de nedescris şi uneori aproape cu disperare analizez starea tinerilor şi văd cât de dificil este să-i încurajezi să obţină o educaţie, pentru care ştiu că Dumnezeu le-a încredinţat cu dărnicie aptitudini. Fără educaţie, ei vor fi neputincioşi şi ineficienţi în orice poziţie s-ar afla. Dar în obţinerea acestei educaţii, ei vor fi expuşi primejdiilor şi ispitirilor. Satana va căuta să folosească în slujba lui capacităţile lor cultivate.

52:33 Unii îşi folosesc puterile în scopuri rele. Otrava subtilă a senzualităţii circulă prin venele lor şi găseşte foarte puţină rezistenţă în calea ei. Ea este fascinantă, fermecătoare. Mintea care, cu atenţia cuvenită pentru integritatea morală, poate fi cultivată în cel mai înalt grad şi pentru măiestrie literară este adesea degradată prin satisfacerea plăcerilor. Morala înaltă şi sfinţenia practică n-au nici un farmec pentru aceste suflete amăgite; şi este aproape imposibil să-i determini, prin cuvânt sau exemplu, să se opună eforturilor lui Satana de a le corupe şi ruina sufletele. Dacă aceşti tineri şi aceste tinere nu sunt dispuşi să înveţe, dispuşi să se lase sfătuiţi de cei cu experienţă, cu siguranţă că vicleşugurile lui Satana îi vor înstrăina. Şi dacă aceia care îi învaţă nu cresc în mod sigur, ferm, în har şi în cunoaşterea adevărului şi într-un real discernământ spiritual, prin exemplul lor şi prin ideile greşite care se avansează, ei vor fi în primejdie de a ajuta în mod inconştient pe vrăjmaş în lucrarea lui, făcând sufletele să privească ceea ce este de cel mai mare bine pentru ei ca aducându-le cel mai neînsemnat bine şi deci să fie cel mai puţin benefic pentru sufletele lor.

52:34 Nici unul dintre planurile alcătuite şi aduse la îndeplinire pentru educaţia

52:35 tinerilor noştri nu are o viziune largă. Ei nu trebuie să aibă o educaţie unilaterală, ci toate puterile lor trebuie să primească o atenţie egală. Filozofia morală, studiul Sfintelor Scripturi şi educaţia fizică trebuie să fie combinate cu studiile care se fac de obicei în şcoli. Fiecare putere - fizică, mintală şi morală - are nevoie să fie instruită, disciplinată şi dezvoltată, astfel încât să poată aduce cea mai înaltă slujire; căci dacă nu sunt toate dezvoltate să lucreze în mod egal, o aptitudine, un dar nu poate să facă în mod complet lucrarea fără să suprasolicite o parte a maşinăriei corpului omenesc.

52:36 S-a spus şi s-a scris foarte mult cu privire la importanţa instruirii minţii pentru înalta sa lucrare. Aceasta a dus uneori la ideea că, dacă intelectul este educat să depună cele mai mari puteri ale lui, aceasta va întări natura fizică şi morală, ceea ce va duce la dezvoltarea întregii fiinţe umane. Timpul şi experienţa au dovedit că aceasta este o greşeală. Am văzut bărbaţi şi femei care au absolvit colegiul, dar care nu erau deloc pregătiţi să folosească aşa cum se cuvine minunatul organism fizic cu care i-a înzestrat Dumnezeu. Întregul corp este destinat să acţioneze, şi nu să fie inactiv. Dacă puterile fizice şi cele mintale nu sunt folosite în mod egal, atunci se pune o povară prea mare asupra acestora din urmă. Dacă fiecare parte a maşinăriei umane nu-şi îndeplineşte sarcina ce i-a fost dată, atunci puterile intelectuale nu pot fi folosite la întreaga lor capacitate pentru nici o perioadă de timp. Puterile naturale trebuie să fie guvernate de legile naturale, iar capacităţile lor trebuie să fie educate să lucreze în mod armonios şi de comun acord cu aceste legi. Profesorii din şcolile noastre nu pot să nu ţină seama de vreuna din aceste particularităţi fără să se sustragă de la împlinirea responsabilităţii ce le revine. Mândria îi poate duce să caute atingerea unui standard lumesc, mai înalt, de realizări intelectuale, ca studenţii să facă o impresie strălucită; dar când se ajunge la realizările concrete, solide - ceea ce este esenţial pentru bărbaţi şi femei şi care să-i pregătească pentru orice situaţie de criză în viaţa practică -, astfel de studenţi sunt numai în parte pregătiţi pentru a face viaţa un succes. Educaţia lor deficitară duce adesea la eşecuri în orice ramură de activitate sau de afaceri s-ar angaja.

52:37 Exerciţiile fizice în sălile de sport pot, în unele cazuri, să constituie un avantaj. Ele sunt folosite pentru a suplini lipsa unei instruiri fizice folositoare şi au devenit ceva popular sau obişnuit în instituţiile de educaţie; dar ele nu rămân fără consecinţe. Dacă nu sunt reglementate cu atenţie, fac mai mult rău decât bine. Unii au suferit toată viaţa din cauza accidentelor pe care le-au avut în aceste săli de sport. Educaţia manuală, legată de şcolile noastre, dacă este condusă în mod drept, va lua în mare măsură locul sălilor de sport.

52:38 Profesorii ar trebui să dea o mai mare atenţie influenţelor fizice, mintale şi morale din şcolile noastre. Deşi studiul ştiinţei îi poate conduce pe studenţi la obţinerea unei înalte realizări literare, acest lucru nu conferă o educaţie deplină, perfectă. Când se acordă o atenţie specială dezvoltării complete a fiecărei puteri morale şi fizice pe care le-a dat Dumnezeu, atunci studenţii nu vor părăsi colegiile socotindu-se educaţi, în timp ce sunt ignoranţi cu privire la cunoştinţa pe care trebuie s-o aibă pentru viaţa practică şi pentru dezvoltarea deplină a caracterului.

52:39 Mă doare inima când văd aceste deficienţe; căci rezultatele nu pot fi decât pierderea sănătăţii, diminuarea capacităţii de concentrare, lipsa posibilităţii de adaptare la acel fel de activitate, care este esenţială succesului în viaţă. Ziarele sunt pline de relatări despre fraude şi delapidări sau abuz de încredere, de mizerie în familii, bărbaţi fugind cu soţiile altor bărbaţi şi soţii fugind cu bărbaţii altor neveste - toate acestea se întâmplă deoarece aceşti oameni n-au fost instruiţi să muncească cu hărnicie, n-au învăţat niciodată cum să economisească timpul sau să-şi folosească toate capacităţile în modul cel mai bun, pentru a avea un cămin fericit.

52:40 O, dacă aş putea să trezesc pe fiecare profesor din ţara noastră în legătură cu acest subiect! Ei au o lucrare de făcut, aceea de a lărgi şi înălţa lucrarea lor educaţională. Există o perioadă de timp chiar înaintea noastră, când stările de lucruri din lume vor deveni disperate, când adevărata religie, care cere ascultare de un ‘‘Aşa zice Domnul”, va dispărea aproape cu totul. Tineretul nostru ar trebui să fie învăţat că faptele rele nu sunt uitate sau trecute cu vederea

52:41 pentru că Dumnezeu nu-i pedepseşte imediat şi cu cea mai mare indignare pe cei ce săvârşesc nelegiuirea. Dumnezeu ţine o socoteală sau Se socoteşte cu naţiunile. În decursul fiecărui veac al istoriei acestei lumi, lucrătorii cei răi şi-au adunat mânie pentru ziua mâniei; şi când timpul va fi venit, şi nelegiuirea îşi va fi atins limitele îndurării lui Dumnezeu, îndelunga Lui răbdare se va sfârşi. Când cifrele din cărţile cerului vor marca împlinirea sumei nelegiuirii, mânia va veni neamestecată cu milă şi atunci se va vedea ce teribil este să epuizezi răbdarea divină. La această criză se va ajunge atunci când naţiunile pământului se vor uni pentru a lepăda Legea lui Dumnezeu.

52:42 Vor veni zile când cei neprihăniţi vor fi treziţi spre a avea zel pentru Dumnezeu din cauza nelegiuirii ce abundă. Nimic altceva în afară de puterea divină nu poate să se opună aroganţei lui Satana, unite cu cei răi; dar în ceasul celei mai mari primejdii pentru biserică, rugăciunile cele mai fierbinţi vor fi înălţate în sprijinul ei de către rămăşiţa credincioasă şi Dumnezeu va asculta şi va răspunde la timp, atunci când vinovăţia celor nelegiuiţi a atins punctul ei culminant. El ‘‘va face dreptate aleşilor Lui, care strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei”. Ei vor fi zeloşi pentru onoarea lui Dumnezeu; ei vor fi zeloşi în rugăciune şi credinţa lor va deveni puternică.

52:43 Există prea puţin zel printre studenţi. Ei trebuie să facă eforturi mult mai serioase. Aceasta cere multă muncă pentru a şti cum să studiezi. Fiecare student trebuie să cultive obiceiul hărniciei, să se asigure că toate lucrurile care ies din mâna lui sunt foarte bune. El ar trebui să aplice personal cuvintele apostolului Pavel adresate lui Timotei: ‘‘Până voi veni, ia seama bine la citire, la îndemnare şi la învăţătura pe care o dai altora. Nu fi nepăsător de darul care este în tine, care ţi-a fost dat prin proorocie, cu punerea mâinilor de către ceata prezbiterilor. Pune-ţi pe inimă aceste lucruri, îndeletniceşte-te în totul cu ele, pentru ca înaintarea ta să fie văzută de toţi. Fii cu luare aminte asupra ta însuţi şi asupra învăţăturii pe care o dai altora: stăruieşte în aceste lucruri, căci dacă vei face aşa ceva, te vei mântui pe tine însuţi şi pe cei ce te ascultă.”

52:44 Datoria celor în vârstă şi a celor tineri trebuie să fie prezentată într-un limbaj simplu şi pozitiv, pentru că este menirea noastră să demonstrăm contrariul, în aceste timpuri primejdioase, când se pare că adevărul trebuie să fie copleşit de neadevăr şi de înşelăciunile satanice. În timpul de probă şi de încercare, scutul Celui Atotputernic va fi întins asupra acelora pe care Dumnezeu i-a făcut depozitarii Legii Sale. Când legiuitorii vor renunţa la principiile protestantismului şi vor da mâna cu catolicismul, atunci Dumnezeu va interveni într-un mod minunat în favoarea onoarei Sale şi pentru salvarea poporului Său.

52:45 Principiile necesare pentru cultivarea tinerilor noştri trebuie să fie păstrate înaintea lor în educaţia zilnică, astfel încât, atunci când decretul care va fi dat va cere ca toţi să se închine fiarei şi chipului ei, aceşti tineri să poată lua hotărârea cea dreaptă şi să aibă tăria de a rezista, fără să oscileze încrederea în poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus, chiar în timpul când Legea lui Dumnezeu va fi înlăturată de către lumea religioasă. Cei care acum se clatină şi sunt ispitiţi să calce pe urmele celor apostaziaţi, care s-au îndepărtat de credinţă ‘‘ca să se alipească de duhuri înşelătoare şi de învăţătura dracilor”, vor fi găsiţi cu siguranţă de partea acelora care au lepădat Legea lui Dumnezeu, în afară de cazul că şi-au fixat picioarele bine în credinţa dată sfinţilor o dată pentru totdeauna.

52:46 Dacă trăim în mijlocul acestor timpuri înfricoşător de periculoase descrise de Cuvântul lui Dumnezeu, să nu ne trezim noi oare la realităţile situaţiei existente? De ce tăcem? De ce oare nu acordăm atenţie lucrurilor care sunt de cel mai mare interes pentru fiecare dintre noi? Biblia ar trebui să fie comoara noastră cea mai scumpă şi ar trebui să fie studiată în mod sincer şi cu interes şi împărtăşită cu zel şi altora. Cum poate această uimitoare indiferenţă să mai continue în viaţa acelora care au avut lumină şi cunoştinţă?

52:47 Profeţia şi istoria ar trebui să formeze o parte a studiilor din şcolile noastre şi toţi aceia care acceptă să fie educatori ar trebui să râvnească mai mult şi tot mai mult la voinţa descoperită a lui Dumnezeu. În simplitate, ei ar trebui să înveţe pe studenţi. Ei ar trebui să desfăşoare

52:48 Scripturile şi să arate prin viaţa şi caracterul lor valoarea religiei Bibliei şi frumuseţea sfinţeniei; dar niciodată, nici chiar pentru un singur moment, să nu se lase impresia asupra nimănui că ar fi spre câştigul său de a ascunde credinţa şi doctrina sau învăţăturile sale de cei necredincioşi din lume, temându-se că nu va mai fi aşa de onorat, dacă principiile sale vor fi cunoscute.

52:49 Nu este timpul să ne fie ruşine de credinţa noastră. Noi suntem o privelişte pentru lume, îngeri şi oameni. Universul întreg priveşte cu un interes de nedescris să vadă încheierea marii lupte dintre Hristos şi Satana. Într-un astfel de timp ca acesta, chiar acum, când marea lucrare de judecare a celor vii este gata să înceapă, să îngăduim noi oare ambiţiei nesfinţite să pună stăpânire pe inimă? Ce poate fi acum mai de preţ pentru noi decât de a fi găsiţi credincioşi faţă de Dumnezeul cerului? Ce poate fi de o reală valoare aici, în această lume, când ne găsim chiar la hotarul lumii veşnice? Ce altă educaţie putem să le dăm elevilor din şcolile noastre, educaţie ce este atât de necesară, decât cunoaşterea a ‘‘ceea ce spune Scriptura”?

52:50 Exemple eroice de credincioşie faţă de Dumnezeu

52:51 Iosif, atunci când a fost onorat de egipteni, nu şi-a ascuns credincioşia faţă de Dumnezeu.

52:52 Ilie, în mijlocul apostaziei generale, n-a căutat să ascundă faptul că Îi slujea Dumnezeului cerului. Profeţii lui Baal erau în număr de patru sute cincizeci, preoţii lui patru sute, iar închinătorii lui erau mii; cu toate acestea, Ilie n-a lăsat să se înţeleagă că era de partea populară. El a stat cu măreţie singur. Muntele era plin de oameni ce aşteptau cu nerăbdare. Împăratul a venit cu mare pompă, iar oamenii idolatri, încrezători în triumful lor, i-au adresat un bun venit. Dar Dumnezeu fusese foarte mult dezonorat. Un om, un singur om, a apărut pentru a apăra onoarea lui Dumnezeu. Cu un ton clar, asemenea unei trâmbiţe, Ilie s-a adresat mulţimii celei mari: ‘‘Până când vreţi să şchiopătaţi de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El; iar dacă este

52:53 Baal, mergeţi după Baal!” Rezultatul a fost că Domnul Dumnezeu, care conduce cerurile, a fost apărat şi închinătorii lui Baal ucişi. Unde sunt solii de astăzi?

52:54 Istoria lui Daniel este remarcabilă. El şi-a trăit principiile şi credinţa împotriva unei mari opoziţii. El a fost condamnat la moarte pentru că n-a vrut să se abată nici măcar cu o iotă de la credincioşia sa faţă de Dumnezeu, şi aceasta chiar în faţa decretului imperial. Astăzi, s-ar putea numi superneprihănire dacă ai îngenunchea să te rogi de trei ori pe zi, aşa cum făcea el, ştiind că ochii iscoditori îl urmăreau şi că vrăjmaşii săi erau gata să-l acuze de neloialitate faţă de împărat; dar Daniel nu a îngăduit nici unei puteri pământeşti să se aşeze între el şi Dumnezeul său, aceasta chiar şi cu perspectiva morţii în groapa cu lei. Deşi Dumnezeu n-a intervenit ca Daniel să nu fie aruncat în groapa cu lei, un înger a coborât împreună cu el şi a închis gura leilor, care nu i-au mai făcut nici un rău, şi dimineaţa, când l-a strigat regele, el a răspuns: ‘‘Dumnezeul meu a trimis pe îngerul Său şi a închis gura leilor ca să nu mă sfâşie; pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Şi nici înaintea ta, împărate, n-am făcut nimic rău.” El a fost un nobil şi neclintit slujitor al lui Dumnezeu.

52:55 Nimic nu se câştigă prin laşitate sau temându-ne să recunoaştem că suntem poporul care păstrează poruncile lui Dumnezeu. Ascunderea luminii, ca şi când ne-am ruşina de credinţa noastră, va avea ca rezultat numai dezastru. Dumnezeu nu ne va lăsa în voia propriei noastre slăbiciuni. Şi ferească Dumnezeu să refuzăm să lăsăm lumina noastră să strălucească în orice loc în care El ne poate chema. Dacă ne aventurăm să mergem înainte singuri, urmând propriile noastre idei şi planuri şi să-L lăsăm pe Isus în urmă, să nu ne aşteptăm să câştigăm putere, curaj sau tărie spirituală. Dumnezeu a avut eroii Săi morali şi El îi are şi astăzi - aceia care nu se ruşinează a fi poporul Lui deosebit. Planurile şi voinţa lor sunt toate subordonate Legii lui Dumnezeu. Iubirea lui Isus i-a făcut să nu considere viaţa ca fiindu-le scumpă. Lucrarea lor a fost aceea de a lua

52:56 lumina din Cuvântul lui Dumnezeu şi a o lăsa să lumineze în lume în raze clare şi statornice. ‘‘Credincioşie faţă de Dumnezeu” este motoul lor.