48:21 Singura lor nădejde este în mila lui Dumnezeu; singurul lor refugiu va fi rugăciunea. După cum Iosua pleda înaintea Îngerului, tot astfel creştinii bisericii rămăşiţei, cu inimi frânte şi credinţă statornică, vor pleda pentru iertare şi eliberare prin Isus Hristos, Apărătorul lor. Ei sunt pe deplin conştienţi de păcătoşenia vieţii lor, văd slăbiciunea şi nevrednicia lor şi, în timp ce privesc la ei, sunt aproape în pragul disperării. Ispititorul stă lângă ei să-i acuze, aşa cum a stat să i se împotrivească lui Iosua. El arată spre hainele lor mânjite, la caracterele lor pline de defecte. Le prezintă slăbiciunea şi nebunia lor, păcatele nerecunoştinţei, neasemănarea lor cu Hristos, Răscumpărătorul lor, pe care L-au dezonorat. El se străduieşte să înfricoşeze sufletul la gândul că situaţia este fără speranţă, că pata necurăţiei nu va putea fi niciodată spălată. Nădăjduieşte ca astfel să le distrugă credinţa, pentru ca în acest fel să cedeze ispitelor sale, să întoarcă spatele credincioşiei lor faţă de Dumnezeu şi să primească semnul fiarei.