35:1 Răscumpăraţi vremea
35:2 Scumpe frate J.: M-am sculat la orele douăsprezece noaptea ca să-ţi scriu, pentru că mintea mea este apăsată. Sunt tulburată din cauza ta; aceasta pentru că ştii că ne aflăm la încheierea istoriei pământului şi raportul vieţii tale nu este de aşa natură ca să-ţi facă plăcere să te întâlneşti cu el în ziua cea mare, când fiecare om va primi răsplata după faptele sale.
35:3 Poate că ai simţământul că alţii au făcut ce este rău, dar eu ştiu tot aşa de bine ca şi tine că în biserică nu s-a manifestat un spirit asemenea lui Hristos. Dar lucrul acesta îţi va fi de vreun folos în ziua judecăţii? Două rele pot face unul drept? Deşi unul, doi sau trei din biserică au făcut ce este rău, aceasta nu va îndepărta şi nu va scuza păcatul tău. Indiferent de drumul pe care apucă alţii, lucrarea ta este aceea de a pune în rânduială propria ta inimă. Dumnezeu are drept asupra ta, pe care nici o împrejurare n-ar trebui să te facă să-l uiţi sau să-l neglijezi, pentru că fiecare suflet este preţios înaintea Lui.
35:4 Inima mea este atrasă de aceia care s-au poticnit de muntele întunecat al necredinţei şi vreau să-i ajut. Există un material bun în comunitatea din__, dar membrii n-au fost transformaţi de Duhul lui Dumnezeu şi n-au fost aduşi în situaţia în care lumina lor să poată lumina în lume. Unii, cu cele mai bune motive şi având capacităţi de un foarte mare folos, au dat complet greş în timpul de încercare prin care a trecut comunitatea, din cauza lipsei iubirii şi milei, ce se găsesc în măsură bogată în inima lui Hristos. Ei văd pe cineva care a greşit; în loc să-l ajute, îl ţin la distanţă. Ei sunt înclinaţi să facă aluzii neplăcute şi să atingă puncte sensibile, când ar putea să le evite. Eul apare şi se impune şi ei produc astfel dureri şi trezesc simţăminte rele. Oricât de curate ar fi intenţiile lor, eforturile lor de a face binele rezultă aproape totdeauna într-un eşec, dacă nu rănesc, ca acum, pentru că lipseşte mila şi împreuna simţire a lui Isus. Ei ar fi putut să fie buni chirurgi, dar nu sunt decât nişte biete infirmiere. Nu au tactul acela care se naşte din iubire. Dacă l-ar avea, ar şti cum să rostească cuvinte potrivite şi să facă un lucru bun,
35:5 la timpul potrivit şi în locul potrivit. Alţii pot să nu aibă dorinţa sinceră de a face ceea ce este drept, să n-aibă un interes profund pentru cauza lui Dumnezeu; ei s-ar putea să nu fie credincioşi şi loiali, simpatia lor să nu fie mai profundă, iubirea lor să nu fie mai caldă; şi cu toate acestea, datorită tactului şi amabilităţii lor, să aibă un succes mult mai mare în recâştigarea celor greşiţi.
35:6 Domnul va fi bucuros ca toţi copiii Săi să fie mai atenţi, mai binevoitori de cum sunt acum, mai plini de milă şi mai de ajutor unul altuia. Când iubirea lui Hristos este în inimă, fiecare va fi foarte grijuliu cu privire la interesele altora. Frate nu va profita de frate într-o tranzacţie de afaceri. Unul nu va cere o dobândă exagerată pentru că vede pe fratele său că este la strâmtoare, când are nevoie de ajutor. Aceia care vor profita de nevoile altor persoane se dovedesc în mod categoric că nu sunt călăuziţi de principiile Evangheliei lui Hristos. Comportarea lor este scrisă în cărţile cerului ca înşelăciune şi necinste; şi oriunde aceste principii sunt conducătoare, binecuvântările lui Dumnezeu nu vor veni în inimă. Astfel de persoane sunt mai degrabă sub influenţa marelui vrăjmaş decât a Duhului lui Dumnezeu. Dar cei care în final vor moşteni Împărăţia cerului trebuie să fie transformaţi prin harul divin. Ei trebuie să fie cu inima şi viaţa curată şi să aibă caractere echilibrate.
35:7 Te consider, fratele meu, într-o mare primejdie. Comoara ta este aici, pe pământ, iar inima ta este acolo unde este şi comoara ta. Dar toate mijloacele pe care le-ai strâns, chiar dacă ar fi milioane, nu vor fi de ajuns pentru a plăti răscumpărarea sufletului tău. Deci, nu rămâne în nepocăinţă şi necredinţă şi, în cazul tău, în respingerea planurilor binevoitoare ale lui Dumnezeu; nu forţa lucrurile ca din mâna Lui şovăitoare să vină distrugerea averii tale sau boala asupra persoanei tale.
35:8 Cât de mulţi sunt aceia care au acum o comportare ce, în scurtă vreme, îi va duce exact la o astfel de revărsare a judecăţilor! Ei trăiesc, zi de zi, săptămână după săptămână şi an după an, numai pentru propriile lor interese egoiste. Influenţa şi mijloacele lor, acumulate datorită iscusinţei şi tactului date lor de Dumnezeu, sunt folosite numai pentru ei şi familiile lor, fără să se gândească la milostivul lor Binefăcător.
35:9 Nimic nu este lăsat să se întoarcă la Dătător. Într-adevăr, ei au ajuns să privească viaţa şi talentele ce le-au fost încredinţate ca fiind ale lor; iar dacă Îi dau ceva înapoi lui Dumnezeu, partea aceea pe care El le-o cere în mod drept, ei cred că au aşezat pe Creatorul lor sub obligaţia sau autoritatea lor. În cele din urmă, răbdarea Sa cu aceşti slujitori necredincioşi este epuizată; şi El aduce tot egoismul lor, toate planurile lor lumeşti la o încheiere abruptă, arătându-le că, în timp ce au strâns numai pentru slava lor, El le poate împrăştia; şi ei sunt neputincioşi în a-I rezista.
35:10 Frate J., mă adresez astăzi ţie ca pionier al speranţei. Dar vei ajunge să înţelegi că soarele tău a trecut dincolo de amiază, cu câtva timp în urmă, şi că acum se îndreaptă rapid spre apus? Seara a venit. Nu vezi alungirea umbrelor? Nu mai ai decât puţin timp în care să lucrezi pentru tine, pentru omenire şi pentru Domnul. Este o lucrare specială ce trebuie făcută pentru propriul tău suflet, dacă vrei să fii numărat vreodată cu cei biruitori. Cum stă raportul vieţii tale? Mijloceşte oare Isus în zadar pentru tine? Să fie El oare dezamăgit de tine? Unii dintre tovarăşii tăi, care stau alături de tine, au fost deja îndepărtaţi. Veşnicia va descoperi dacă au fost falimentari în ceea ce priveşte credinţa, şi au dat greş în a-şi asigura viaţa veşnică, sau dacă au fost bogaţi în cele ale lui Dumnezeu şi moştenitori ai unei ‘‘tot mai mult o greutate veşnică de slavă”. Nu consideri că îndelunga răbdare a lui Dumnezeu faţă de tine te cheamă la pocăinţă şi umilinţă de suflet înaintea Lui?
35:11 Sunt şi alte consideraţii cu greutate în afară de mântuirea ta, care-ţi cer atenţia. Aşa târziu cum este acum, când soarele tău este aproape să coboare dincolo de dealurile din apus, mai ai încă o mare lucrare de făcut pentru copiii tăi, care au îngăduit ca iubirea de lume să-i despartă de Dumnezeu. Ai, de asemenea, rude, vecini şi prieteni nemântuiţi. Dacă exemplul tău ar fi fost în armonie cu lumina ce ţi-a fost dată, dacă ai fi fost silitor ca să lucrezi la mântuirea acestor suflete preţioase, tot aşa cum ai fost ca să-ţi aduni comori pământeşti, dacă ţi-ai fi folosit mijloacele şi influenţa, înţelepciunea şi tactul tău, într-un efort de a strânge pe aceşti rătăciţi în staulul lui Hristos - dacă aceasta
35:12 ar fi fost lucrarea vieţii tale, ţi-ai fi asigurat un seceriş de suflete şi ţi-ai fi atras o bogată răsplătire în ziua cea mare a lui Dumnezeu. Ai fi clădit astfel pe temelia cea adevărată dintr-un material valoros şi nepieritor; dar, în loc să faci lucrul acesta, ai clădit lemn, fân şi paie, care vor fi arse atunci când lucrarea fiecărui om va fi probată, pentru a se vedea ce este.
35:13 Viaţa ta a fost un eşec. Ai fost o piatră de poticnire pentru păcătoşi. Ei au spus despre tine: ‘‘Dacă religia pe care o mărturiseşte acest om este adevărată, atunci el de ce este aşa de doritor după lumea aceasta? De ce nu arată în propria sa comportare spiritul lui Hristos?” Grăbeşte-te, fratele meu, până când nu este prea târziu, să dai la o parte această piatră de poticnire din calea păcătoşilor. Poţi privi cu plăcere la viaţa ta sau asupra influenţei pe care ai exercitat-o? Vrei să-ţi reconsideri căile? Vrei să faci acum eforturi pentru a intra într-o bună şi dreaptă legătură cu Dumnezeu? Nu cred că inima ta nu este impresionabilă şi eu ştiu că iubirea plină de bunătate şi milă a lui Dumnezeu este minunată. Ai puţin timp de probă. Vrei să-l foloseşti acum, în timp ce Isus pledează cu sângele Său înaintea Tatălui? El ţi-a păstrat viaţa în mod îndurător; dar ai fost asemenea smochinului neroditor, care, an după an, n-a făcut roade, ci doar frunze; cât vei mai continua să-L dezamăgeşti pe Domnul? Vrei să-L obligi să spună: ‘‘De acum încolo în veac să nu mai dea rod din tine” sau ‘‘Taie-l. La ce să mai cuprindă şi pământul degeaba?” O, nu aştepta ca Domnul să ridice mâna împotriva ta şi să-ţi împrăştie averea pe care ai strâns-o. Nu uita că toată averea ta nu-ţi va da nici o clipă de siguranţă plăcută şi pace pe patul de moarte.
35:14 Vă îndemn cu toată seriozitatea cu privire la nevoia de a vă întoarce imediat la Domnul. Vă implor să dezamăgiţi pe vrăjmaş. Rupeţi-vă de cruda lui putere. Căutaţi în timpul vieţii ce v-a mai rămas, să aveţi în ceruri un raport al vieţii voastre cu totul diferit, de care să nu vă fie ruşine când se vor deschide cărţile şi Judecătorul va pronunţa judecata asupra acelora care au neglijat această mare mântuire.
35:15 Pavel îi îndeamnă pe fraţii săi efeseni să răscumpere timpul, pentru că zilele sunt rele. Acest îndemn este foarte potrivit pentru tine. Într-un sens, este imposibil să răscumperi timpul; pentru că, o dată trecut, este pentru totdeauna dus. Dar eşti chemat să faci reformă, să fii zelos în fapte bune, în aceeaşi măsură în care ţi-ai neglijat datoria. Fă o întoarcere totală. Dublează-ţi silinţa ca să fii sigur de chemarea şi alegerea ta. Păzeşte poruncile lui Dumnezeu, trăieşte-le şi păzeşte Legea Sa ca pe lumina ochilor tăi. Foloseşte fiecare clipă la maxim, ca să lucrezi pentru interesul tău veşnic şi pentru mântuirea sufletelor din jurul tău. Făcând astfel, poţi să te salvezi atât pe tine, cât şi pe aceia care sunt mai mult sau mai puţin influenţaţi de exemplul tău. Acestea sunt motivele care ar trebui să fie pe drept luate în consideraţie.
35:16 Trezeşte-te! Trezeşte-te! Ai o lucrare de făcut şi soarele tău se grăbeşte spre apus. Puterile îţi slăbesc; dar tot ce este în tine, fiecare parte a capacităţii tale, Îi aparţine lui Dumnezeu şi trebuie să fie folosit în mod dezinteresat şi cu zel în slujba Lui. Lucrează câtă vreme soarele mai întârzie pe cer; căci ‘‘vine noaptea, când nimeni nu mai poate lucra”.
35:17 Vino, frate, vino aşa cum eşti, păcătos şi murdar. Aşează povara vinovăţiei tale asupra lui Isus şi, prin credinţă, fă apel la meritele Lui. Vino acum, în timp ce mila încă mai întârzie; vino cu mărturisire, vino cu sufletul pocăit şi Dumnezeu te va ierta din abundenţă. Nu îndrăzni să desconsideri o altă ocazie. Ascultă vocea milei ce apelează la tine acum, ca să te ridici din morţi pentru ca Hristos să-ţi poată da lumină. Acum, fiecare clipă pare să se lege în mod direct de destinul lumii nevăzute. De aceea, nu lăsa ca mândria şi necredinţa să te ducă departe şi tot mai departe în respingerea milei oferite. Dacă vei face acest lucru, atunci vei fi lăsat ca în final să te lamentezi, spunând: ‘‘Secerişul a trecut, vara s-a isprăvit şi noi tot nu suntem mântuiţi”.
35:18 Aşteaptă în profundă umilinţă înaintea lui Dumnezeu. Din ceasul acesta, hotărăşte-te să fii al Domnului, făcându-ţi toată datoria, încrezându-te în mod implicit în lucrarea cea mare de ispăşire. Fă acest lucru şi nu vei avea de ce să te temi. Pentru restul călătoriei vieţii tale, fii liniştit şi fericit şi te vei asigura atunci
35:19 că viaţa va dăinui atâta vreme cât va trăi Dumnezeu.
35:20 Am scris aceste lucruri pentru că am fost îndemnată de Duhul lui Dumnezeu să fac lucrul acesta şi pentru că am un profund interes pentru tine. Nici pentru un singur moment să nu laşi ca simţămintele tale să se ridice împotriva mea; căci am fost determinată să fac lucrul acesta de iubirea pe care o am pentru sufletul tău. Noi ne-am bucurat de multe ocazii preţioase ca să ne închinăm lui Dumnezeu, atunci când inimile erau pline de bucurie datorită plăcutelor Lui binecuvântări. Sunt aceste ocazii pentru totdeauna trecute? Poate că nu ne vom mai întâlni vreodată în viaţa aceasta, dar să nu ne întâlnim atunci când cei răscumpăraţi se vor aduna în jurul marelui tron alb?