33:70 ‘‘Omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul Se uită la inimă”, la inima omenească, cu emoţiile ei contradictorii de bucurie şi durere, inima hoinară şi încăpăţânată, care este lăcaşul unor atât de mari necurăţii şi înşelăciuni. El cunoaşte motivele, intenţiile şi scopurile ei. Mergi la El cu sufletul pătat, aşa cum este. Asemenea psalmistului, deschide-ţi larg camerele spre ochiul atoatevăzător, exclamând: ‘‘Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile. Vezi dacă sunt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veşniciei”. Supuneţi inima ca să fie curăţită şi purificată, apoi vei putea deveni părtaş de natură divină, scăpând astfel de stricăciunea care este în lume prin pofte. Atunci vei putea ‘‘fi totdeauna gata să răspunzi oricui vă va cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blândeţe şi teamă”. Pacea lui Hristos va fi cu tine. Numele tău va sta înscris în cartea vieţii; titlul tău la moştenirea cerească va purta semnătura regală, pe care nimeni de pe pământ nu îndrăzneşte să o pună sub semnul întrebării. Nimeni nu poate să-ţi bareze drumul spre porţile cetăţii lui Dumnezeu, ci vei avea intrare liberă înaintea prezenţei divine şi în templul lui Dumnezeu de sus.