33:2 ‘‘Tot ce are suflare să laude pe Domnul.” S-a gândit vreunul dintre noi aşa cum se cuvine pentru cât de multe lucruri trebuie să fim recunoscători? Ne amintim de faptul că îndurările lui Dumnezeu se înnoiesc în fiecare dimineaţă şi credincioşia Lui ţine în veci? Recunoaştem dependenţa noastră de El şi ne exprimăm recunoştinţa pentru toate darurile Sale? Sau, din contră, prea adesea uităm că orice ni se dă bun şi ‘‘orice dar desăvârşit este de sus, pogorându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare”?