32:83 După ce credincioşii din comunitatea din__ au cunoscut adevărul, ei ar fi putut fi rodnici în fapte bune şi ar fi avut o influenţă care i-ar fi făcut o putere de partea cea bună, dacă manifestarea lor ar fi fost bucuroasă, plină de zel şi iubire. Dar ei au fost indiferenţi, au devenit reci şi morţi. Unii au luat parte la întâlniri sociale, unde au dus cu ei mai degrabă atmosfera pământului decât aceea a cerului. Biserica n-a fost gata să răspundă la eforturile care s-au făcut pentru ei. În starea lor prezentă, ei nu pot vedea nevoia de conlucrare din partea lor. Lipsa de zel şi consacrare i-a descurajat pe pastori. În loc de această nepăsare, ar fi trebuit să fie un simţământ de responsabilitate individuală. Această comunitate nu va prospera niciodată, dacă membrii nu vor începe lucrarea de reformă în propriile lor inimi. Mulţi dintre cei care mărturisesc credinţa sunt foarte uşor de satisfăcut; dacă ajung la câteva puncte de renunţare de sine şi reformă, atunci ei nu mai văd necesitatea de a merge mai departe. De ce se rămâne la ceea ce nu este curat? Nu există un loc de oprire pentru noi aici, de partea aceasta a cerului. Nici unul dintre noi n-ar trebui să fie mulţumit cu realizările spirituale prezente. Nimeni nu este la înălţimea ocaziilor sale, decât numai dacă poate să arate un continuu progres. El trebuie să urce continuu.