English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Mărturii pentru comunitate vol.5

Adventist

Romanian

Printable ModePrintable Mode

Mărturii pentru comunitate vol.5, 32


32:1 Înşelăciunea păcatului

32:2 Fratele D. mi-a fost prezentat ca făcând o lucrare pe care, în ziua judecăţii, va dori să nu o fi făcut niciodată. El nu este corect în toate punctele de credinţă şi în mod încăpăţânat îşi menţine poziţiile lui greşite. El este un acuzator al fraţilor. Nu numai că gândeşte rău despre aceia pe care Dumnezeu i-a ales ca lucrători în lucrarea Sa, dar spune şi altora aceste gânduri rele ale lui. Nu s-a conformat regulii biblice şi n-a discutat cu fraţii din poziţii de răspundere; cu toate acestea, el găseşte greşeli la toţi.

32:3 Scuza ce se aduce în dreptul său este: ‘‘O, fratele D. este un om aşa de bun! Este un model de amabilitate şi bunăvoinţă şi este gata să ajute oriunde”. Fratele D. are trăsături de caracter deosebite. Nu are o prea mare iscusinţă ca predicator, dar poate fi un lucrător zelos şi credincios. Vrăjmaşul şi-a făcut loc în inima lui datorită părerii bune despre el însuşi. N-ar trebui să aibă despre el păreri mai bune decât s-ar cuveni, n-ar fi trebuit să îndrăznească să folosească reputaţia fraţilor lui, aşa cum a făcut. Prin dispoziţia lui de a strânge şi apoi de a duce mai departe rapoarte neadevărate, el s-a interpus între oameni şi solia pe care Dumnezeu le-a dat-o slujitorilor Săi să le-o transmită, pentru a-i pregăti să stea în ziua cea mare a Domnului. Trăsăturile lui bune de caracter l-au făcut şi mai primejdios, căci astfel a avut influenţă. Oamenii au considerat că ceea ce a spus este chiar aşa. Dacă ar fi fost o persoană imorală sau certăreaţă, n-ar fi reuşit să câştige încrederea atât de multor persoane.

32:4 Modul de lucru al fratelui D. face ca atitudinea sa să îndreptăţească să fie condamnat, căci este o mare ofensă la adresa lui Dumnezeu. Dacă el şi-ar fi manifestat simţămintele în mod deschis, dacă ar fi spus în public ceea ce spunea în particular, nimeni nu s-ar fi gândit să-l trimită să lucreze în cadrul Conferinţei. În timp ce lucrează sub auspiciile ei, fraţii au tot dreptul să considere că părerile lui sunt corecte. Şi în felul acesta, influenţa lui a fost o putere spre rău. Sunt unii care n-ar fi avut niciodată suspiciuni în dreptul fraţilor lor sau n-ar fi gândit rău despre ei, dacă n-ar fi fost cuvintele rostite de fratele D. El a călăuzit minţile pe un drum care, dacă este urmat, va sfârşi în răzvrătire şi pierderea sufletului. El trebuie să dea masca la o parte; aceasta este lucrarea pe care bunul nostru frate trebuie să o facă.

32:5 Domnul mi-a arătat acest lucru în adevărata lui lumină. Inima fratelui D. nu stă bine. Ea este plină de amărăciune, mânie, gelozie şi bănuieli rele şi are nevoie să fie curăţită. Dacă el nu-şi schimbă în totul comportarea, în curând va fi un om pierdut. Fa-cerea de bine, sau dragostea, ‘‘este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul”.

32:6 Să presupunem că fratele D. îi convinge pe oameni să pună sub semnul întrebării şi să respingă mărturiile pe care Domnul le-a dat poporului Său în ultimii treizeci şi opt de ani; să presupunem că-i face să creadă că cei din fruntea acestei lucrări sunt vicleni şi înşelători, necinstiţi, angajaţi în a înşela pe oameni. Ce lucrare mare şi bună a făcut el? Este aceeaşi lucrare pe care au făcut-o Core, Datan şi Abiram; şi pentru toţi aceia pe care i-a influenţat, rezultatul va fi dezastruos. El a crezut că nu greşeşte. Dar poartă această lucrare semnătura cerului? Nu! Fratele D. a nutrit un spirit de neprihănire de sine, care aproape că l-a ruinat. El trebuie să se considere egal cu fraţii săi; şi dacă are dificultăţi cu privire la comportamentul lor, să le arate în ce constă păcatul lor.

32:7 Când Satana s-a răzvrătit în ceruri, el n-a adus plângerile sale înaintea lui Dumnezeu şi a Domnului Hristos, ci s-a amestecat printre îngeri, care îl credeau desăvârşit,şi le-a spus că Dumnezeu i-a făcut o nedreptate atunci când L-a preferat pe Domnul Hristos, şi nu pe el. Rezultatul acestei false prezentări a fost acela că, datorită simpatiei pe care o aveau pentru el, o treime dintre îngeri şi-au pierdut nevinovăţia, poziţia înaltă şi căminul lor fericit. Satana îi instigă pe oameni să continue aici, pe pământ, aceeaşi lucrare a geloziei şi a bănuielilor rele pe care el a început-o în ceruri.

32:8 Când Domnul Isus era pe pământ, iudeii au acţionat totdeauna ca nişte spioni pe urmele Lui. Ei au strâns orice raport fals şi L-au acuzat de crimă, una după alta. Ei se străduiau continuu să-i îndepărteze pe oameni de El. Era atitudinea lor dreaptă? Dacă era, atunci fratele D. n-a păcătuit, pentru că a făcut o lucrare asemănătoare. Acum, el poate să se smulgă din capcana vrăjmaşului; poate să biruie acest spirit care-l face să se înalţe mai presus de fraţii săi. Să caute umilinţa şi să înveţe să preţuiască pe alţii mai presus de el. Dacă va lucra în credincioşie şi armonie cu planul lui Dumnezeu, va auzi cuvintele: ‘‘Bine,rob bun şi credincios”, rostite de buzele Domnului. Dar dacă refuză lucrarea slujitorilor lui Dumnezeu, dacă alege să meargă pe propriul său drum şi să se sprijine pe înţelegerea sa, cu siguranţă că va suferi naufragiu. Dumnezeu n-a trecut pe lângă poporul Său ca să aleagă un om solitar aici şi altul dincolo, ca fiind singurii vrednici să le încredinţeze adevărul Său. El nu dă unui singur om o nouă lumină, contrar credinţei stabilite a întregului corp al bisericii. În orice reformă s-au ridicat oameni care au avut asemenea pretenţii. Pavel a avertizat biserica din timpul său: ‘‘Se vor scula din mijlocul vostru oameni, care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor”. Cel mai mare rău făcut poporului lui Dumnezeu vine de la aceia care, ieşind din mijlocul lor, rostesc cuvinte ‘‘stricăcioase”. Prin ei se vorbeşte de rău calea adevărului.

32:9 Nimeni să nu se încreadă în sine ca şi când Dumnezeu le-a dat o lumină specială, mai presus de fraţii săi. Domnul Hristos este prezentat ca lumină în poporul Său. Credincioşii sunt prezentaţi ca fiind ‘‘zidiţi pe temelia apostolilor şi proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos. În El toată clădirea,

32:10 bine închegată, creşte ca să fie un Templu sfânt în Domnul”. ‘‘Vă sfătuiesc dar eu”, spune apostolul Pavel, ‘‘cel întemniţat pentru Domnul, să vă purtaţi într-un chip vrednic de chemarea pe care aţi primit-o, cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă răbdare; îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste şi căutaţi să păstraţi unirea Duhului, prin legătura păcii. Este un singur trup, un singur Duh, după cum şi voi aţi fost chemaţi la o singură nădejde a chemării voastre. Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez. Este un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este mai pe sus de toţi, care lucrează prin toţi şi care este în toţi”.

32:11 Ceea ce fratele D. numeşte lumină este în aparenţă ceva inofensiv; nu arată că cineva ar putea să fie vătămat de ea. Dar, fraţilor, ea face parte din planul lui Satana, este pana lui de despicat. Lucrul acesta a fost încercat mereu şi mereu. Cineva acceptă unele idei noi şi originale, care nu par a intra în conflict cu adevărul. El vorbeşte despre ele şi se ocupă de ele până când i se pare şi lui că sunt înveşmântate cu frumuseţe şi importanţă, pentru că Satana are putere să dea această aparenţă. În cele din urmă, ele devin un subiect ce absoarbe totul, singurul punct mare în jurul căruia se concentrează totul; şi adevărul din inimă este scos din rădăcină.

32:12 De îndată ce ideile acestea ciudate au luat naştere în mintea lui, fratele D. a început să-şi piardă credinţa şi să pună sub semnul întrebării lucrarea Duhului Sfânt, care S-a manifestat în mijlocul nostru timp de mulţi ani. El nu este omul care să primească ceea ce crede a fi o lumină specială fără să o spună şi altora; de aceea, nu este un lucru sigur a-i da ocazia să aibă influenţa care să-l facă în stare să zdruncine şi alte minţi. Este o uşă deschisă prin care Satana va da buzna cu multe erezii, pentru a abate mintea de la importanţa adevărului pentru timpul acesta. Fraţilor, ca trimis al lui Hristos, vă avertizez să vă păziţi de aceste lucruri lăturalnice, a căror tendinţă este aceea de a abate mintea de la adevăr. Erezia nu este niciodată nevătămătoare. Ea niciodată nu sfinţeşte, ci totdeauna aduce confuzie şi discuţii. Ea este totdeauna primejdioasă. Vrăjmaşul are o mare putere asupra minţii care nu este bine fortificată prin rugăciune şi fixată în adevărul Bibliei.

32:13 Sunt mii de ispite deghizate, pregătite pentru aceia care au lumina adevărului şi singura siguranţă pentru oricare dintre noi este de a nu primi nici o doctrină, nici o nouă interpretare a Scripturilor, fără ca mai întâi să o prezentăm fraţilor cu experienţă. Aşază-o înaintea lor într-un spirit umil, dispus să fie învăţat, şi cu rugăciuni călduroase; dacă ei nu văd nici o lumină în ea, supune-te judecăţii lor; căci ‘‘în marele număr al sfetnicilor ai biruinţă”.

32:14 Satana a văzut în fratele D. trăsături de caracter de pe urma cărora poate să aibă un avantaj. ‘‘Vine stăpânitorul lumii acesteia”, spunea Domnul Hristos. ‘‘El n-are nimic în Mine.” Dar, în timp ce pare foarte umil, fratele D. are o părere prea înaltă despre el. Ani de zile el a întreţinut sentimentul că fraţii săi nu-l apreciază şi a împărtăşit şi altora aceste sentimente, iar Satana a găsit în el înălţare de sine, la care a putut face apel cu succes.

32:15 Acesta este un timp de acută primejdie pentru fratele D., precum şi pentru mulţi alţii. Îngerii lui Dumnezeu veghează asupra acestor suflete cu un profund interes, iar Satana şi îngerii săi sunt foarte nerăbdători să vadă cum vor izbuti planurile lor. Aceasta este o criză în viaţa fratelui D. El va lua aici hotărâri pentru prezent şi veşnicie. Dumnezeu îl iubeşte, iar această experienţă poate fi de o mare valoare pentru el. Dacă îşi predă pe deplin inima lui Dumnezeu şi acceptă tot adevărul, va fi un lucrător neobosit; Dumnezeu va lucra prin el, şi el va putea să facă mult bine. Dar fratele D. trebuie să lucreze în armonie cu fraţii săi. Trebuie să-şi biruie sensibilitatea şi să înveţe să îndure greutăţi, ca un bun ostaş al crucii lui Isus.

32:16 Satana este mereu la lucru, dar puţini sunt aceia care au vreo idee cu privire la activitatea şi subtilitatea lui. Poporul lui Dumnezeu trebuie să fie pregătit pentru a se împotrivi vicleniei vrăjmaşului. De această rezistenţă se teme Satana. El îşi cunoaşte mai bine decât noi limitele puterii şi cât de uşor poate fi biruit dacă îi rezistăm şi-l înfruntăm. Prin tărie divină, chiar şi cel mai slab sfânt este mai mult decât un oponent pentru el şi toţi îngerii lui, iar dacă este pus la probă, va putea să demonstreze puterea lui superioară. De aceea, Satana păşeşte

32:17 fără zgomot, mişcarea lui este prudentă, iar armele mascate. El nu se aventurează să se prezinte deschis, ca nu cumva să trezească energiile adormite ale creştinului, şi acesta să-l prezinte în rugăciune lui Dumnezeu.

32:18 Vrăjmaşul se pregăteşte pentru ultima sa campanie împotriva bisericii. El s-a ascuns atât de bine, încât mulţi cu greu cred că există, cu mult mai puţin pot fi convinşi despre uluitoarea lui activitate şi putere. Într-o mare măsură, ei au uitat raportul din trecutul lui; şi atunci când el face o altă mişcare de înaintare, ei nu-l recunosc ca fiind vrăjmaşul lor, şarpele acela bătrân, ci îl consideră prieten, unul care face o lucrare bună. Mândrindu-se cu independenţa lor, ei, sub influenţa lui încântătoare şi vrăjită, vor da ascultare celor mai rele impulsiuni ale inimii omeneşti şi totuşi vor crede că Dumnezeu îi conduce. Dacă ochii lor ar putea fi deschişi să-l vadă pe conducătorul lor, ei vor vedea că nu slujesc lui Dumnezeu,ci vrăjmaşului a toată neprihănirea. Vor vedea că independenţa cu care se mândresc este, de fapt, una dintre cele mai grele robii pe care Satana o poate aduce asupra unei minţi neechilibrate.

32:19 Omul este robul lui Satana şi, în mod natural, este înclinat să urmeze sugestiile lui şi să facă ceea ce el îi porunceşte. În el însuşi nare nici o putere de a opune o rezistenţă eficientă păcatului. Numai dacă Hristos locuieşte în el printr-o credinţă vie, care să-i influenţeze dorinţele şi să-l întărească cu putere de sus, numai astfel omul se poate aventura să stea în faţa unui vrăjmaş aşa de teribil. Orice alte mijloace de apărare sunt zadarnice. Numai prin Hristos se poate limita puterea lui Satana. Acesta este un adevăr foarte important, pe care toţi ar trebui să-l înţeleagă. Satana este ocupat în fiecare clipă, mergând încoace şi încolo, în sus şi în jos pe pământ, căutând pe cine să înghită. Dar rugăciunea plină de zel a credinţei va zădărnici cele mai puternice eforturi ale sale. Apoi, luaţi şi ‘‘scutul credinţei”, fraţilor, ‘‘cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău”.

32:20 Cei mai răi vrăjmaşi pe care îi avem sunt aceia care încearcă să distrugă influenţa veghetorilor de pe zidurile Sionului. Satana lucrează prin agenţii săi. El face un efort deosebit în direcţia aceasta. El lucrează după un plan bine stabilit şi

32:21 agenţii lui lucrează de comun acord cu el. O linie a necredinţei se întinde peste continent şi este în legătură cu biserica lui Dumnezeu. Influenţa ei s-a exercitat pentru a submina încrederea în lucrarea Duhului lui Dumnezeu. Acest element se află şi aici şi lucrează în tăcere. Fii atent ca nu cumva să dai ajutor vrăjmaşului lui Dumnezeu şi al omului, împrăştiind rapoarte false, prin critică şi o opoziţie hotărâtă.

32:22 Prin mijloace înşelătoare şi canale nevăzute, Satana lucrează să-şi întărească autoritatea şi să pună obstacole în calea poporului lui Dumnezeu, pentru ca sufletele să nu poată fi eliberate de sub puterea sa şi strânse sub steagul lui Hristos. Prin înşelăciunile sale, el caută să ispitească sufletele, îndepărtându-le de Hristos, şi aceia care nu sunt bine fixaţi în adevăr vor fi în mod sigur prinşi în cursele sale. Pe aceia pe care nu-i poate determina să păcătuiască, el îi va persecuta, aşa cum iudeii au făcut cu Domnul Hristos.

32:23 Obiectivul lui Satana este acela de a-L dezonora pe Dumnezeu şi lucrează cu orice element nesfânt pentru a împlini acest plan. Oamenii pe care el îi face instrumente ale sale pentru a face această lucrare sunt orbiţi şi nu văd ce fac, până când vor ajunge atât de vinovaţi, încât vor crede că este zadarnic să încerce să-şi revină şi de aceea riscă totul şi îşi continuă viaţa de păcat până la sfârşit, un sfârşit amar.

32:24 Satana speră să implice rămăşiţa poporului lui Dumnezeu în ruina generală ce stă să vină asupra pământului. Pe măsură ce venirea Domnului se apropie, el va fi mai categoric şi mai hotărât în eforturile sale pentru a-i înfrânge. Bărbaţi şi femei se vor ridica, pretinzând că au o lumină nouă sau nişte descoperiri noi, cu tendinţa de a zdruncina credinţa în vechile semne de hotar. Învăţăturile lor nu vor suporta proba Cuvântului lui Dumnezeu; şi cu toate acestea, suflete vor fi înşelate. Veşti neadevărate vor fi purtate dintr-o parte în alta şi unii vor fi prinşi în cursa aceasta. Ei vor crede aceste zvonuri şi, la rândul lor, le vor repeta, şi în felul acesta se va forma un lanţ ce-i va lega de arhiînşelătorul. Acest sfârşit nu va fi manifestat totdeauna într-o sfidare deschisă a soliilor pe care Dumnezeu le trimite, dar o necredinţă categorică este exprimată în multe feluri. Fiecare declaraţie falsă care este făcută hrăneşte şi

32:25 întăreşte această necredinţă, iar prin aceste mijloace, multe suflete vor fi îndreptate într-o direcţie greşită.

32:26 Nu putem fi prea veghetori împotriva oricărei forme de erezii, căci Satana caută mereu să-i îndepărteze pe oameni de la adevăr. El îi umple cu idei ale propriilor lor sentimente de mulţumire de sine şi îi convinge, aşa cum l-a convins pe fratele D., că originalitatea este un dar foarte râvnit. Fratele D. are nevoie să înveţe mult mai bine adevărul. Satana a profitat de ignoranţa lui în această direcţie şi de aici vine primejdia. Un om a fost tras la o parte, un om care este greu de convins, o dată ce a pus picioarele pe un drum greşit; şi mulţi dintre cei care cred că nu fac altceva decât să urmeze pe acest om, cum el urmează Domnului Hristos, sunt trădaţi, atunci când urmează pe acela care a întors spatele Mântuitorului său.

32:27 Mândria locuieşte în inima fratelui D. şi va fi foarte greu pentru el să se supună; dar dacă nu se supune total Domnului Hristos, vrăjmaşul va continua să lucreze prin el. Şi dacă el nu ia imediat o hotărâre categorică de a rămâne lângă Dumnezeu, mă tem că n-o va mai putea lua niciodată.

32:28 Comunităţile din__şi__şi-au asumat o grea răspundere. Rezultatul complet al lucrării pe care ele au făcut-o nu va fi cunoscut decât la judecata finală. Fraţilor, aveţi nevoie de o înţelepciune cerească, căci păcatul are multe feţe. Lipsa unei viziuni spirituale va face să vă poticniţi asemenea unui orb. Dacă aţi fi avut o ţintă unică, aţi fi fost în cadrul Conferinţei un element de o extraordinară putere. Dar chiar lucrul de care mă temeam s-a întâmplat. A existat o lucrare ce trebuia făcută, dar care a rămas nefăcută. Unde sunt grupele pe care le-am văzut ridicându-se ca rezultat al efortului bine direcţionat şi casele de rugăciune care ar fi trebuit să fie construite? Necredinţa noastră a ţinut în loc lucrarea. Comparativ, voi înşivă n-aţi făcut nimic, iar când cineva dorea să lucreze, îi baraţi drumul, aşa încât să nu poată lucra cu succes.

32:29 Unii sunt înceţi, foarte înceţi, şi se mândresc cu acest lucru. Dar această inutilitate leneşă este un defect de caracter cu care nimeni nu se poate lăuda. Ia o hotărâre categorică pentru a fi prompt şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, vei izbuti.

32:30 Consacrarea ta să fie desăvârşită; leagă avutul şi prietenii de altarul lui Dumnezeu, iar când inima este pregătită să primească influenţa cerească, raze luminoase de la tronul lui Dumnezeu vor străluci în sufletul tău, trezind la viaţă toate energiile tale adormite.

32:31 Unii oameni nu au nici o fermitate a caracterului. Ei sunt asemenea unui bulgăre de chit, ce poate fi modelat în orice formă. Ei nu au o formă definită şi constantă şi nu sunt de nici un folos practic în lume. Această slăbiciune, această indecizie şi ineficienţă trebuie să fie biruite. Există o fermitate de nebiruit a caracterului adevăratului creştin care nu poate fi modelat sau supus de împrejurări adverse. Oamenii trebuie să aibă coloana vertebrală dreaptă - în ceea ce priveşte morala - o integritate ce nu poate fi flatată, mituită sau înspăimântată.

32:32 Mă tem foarte mult pentru biserică. Aşa cum spune şi Pavel: ‘‘Dar mă tem ca, după cum şarpele a amăgit pe Eva cu şiretlicul lui, tot aşa şi gândurile voastre să nu se strice de la curăţia şi credincioşia care este faţă de Hristos”. Pavel explică apoi că, datorită învăţăturilor corupte, vrăjmaşul va asalta credinţa bisericii. ‘‘Oamenii aceştia sunt nişte apostoli mincinoşi, nişte lucrători înşelători”,spune el, ‘‘care se prefac în apostoli ai lui Hristos. Şi nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un înger de lumină. Nu este mare lucru dar, dacă şi slujitorii lui se prefac în slujitori ai neprihănirii.”

32:33 Cu cât învăţăm mai mult cu privire la primele zile ale bisericii creştine şi vedem astfel cu câtă subtilitate lucrează Satana pentru a slăbi şi a nimici, cu atât vom fi mai bine pregătiţi să rezistăm înşelăciunilor lui şi să facem faţă primejdiilor ce vor veni. Suntem în timpul când vor predomina necazuri aşa cum lumea n-a văzut niciodată. ‘‘Vai de voi,pământ şi mare! Căci diavolul s-a pogorât la voi, cuprins de o mânie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme.” Dar Dumnezeu a aşezat graniţe pe care Satana nu le poate trece. Credinţa noastră cea sfântă este această graniţă sau barieră; şi dacă ne zidim în credinţă, vom fi păstraţi în siguranţă de Cel puternic. ‘‘Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi şi Eu de ceasul încercării, care are să vină peste lumea întreagă, ca să încerce pe locuitorii pământului.”

32:34 Criticarea pastorilor

32:35 O greşeală generează altă greşeală. Fraţii noştri trebuie să înveţe să se mişte în mod inteligent, şi nu din impuls. Sentimentul nu trebuie să fie un criteriu. O neglijare a datoriei, îngăduinţa unei simpatii necuvenite vor fi urmate de o neglijare a consideraţiei ce în mod cuvenit trebuie să se dea acelora care lucrează pentru a zidi, a întări cauza lui Dumnezeu. Isus spunea: ‘‘Eu am venit în Numele Tatălui Meu, şi nu Mă primiţi; dacă va veni un altul, în numele lui însuşi, pe acela îl veţi primi”.

32:36 Mulţi nu privesc predicarea ca fiind mijlocul stabilit de Dumnezeu pentru instruirea poporului Său şi de aceea ea trebuie să aibă totdeauna o înaltă consideraţie. Ei nu simt că predica este Cuvântul Domnului ce lise adresează şi nu-L apreciază după valoarea adevărurilor rostite; ci îl judecă aşa ca şi când ar fi vorbirea unui avocat la bară - după iscusinţa argumentaţiei prezentate şi după puterea şi frumuseţea limbajului. Pastorul nu este infailibil, dar Dumnezeu l-a onorat, făcându-l mesagerul Său. Dacă îl ascultaţi ca şi când n-ar fi chemat şi însărcinat de sus, atunci nu veţi respecta cuvintele lui şi nici nu le veţi primi ca fiind solia lui Dumnezeu. Sufletele voastre nu se vor hrăni atunci cu mana cerului; se vor ridica îndoieli cu privire la unele lucruri care nu plac inimii fireşti şi veţi judeca predica aşa cum judecaţi unele remarci ale unui lector sau vorbitor politic. De îndată ce întâlnirea s-a terminat, sunteţi pregătiţi cu unele observaţii sau remarci sarcastice,arătând astfel că solia, oricât de adevărată şi necesară ar fi ea, nu v-a fost de folos. N-aţi mâncat-o; v-aţi format obiceiul să criticaţi şi să găsiţi greşeli şi astfel strângeţi şi alegeţi şi poate că respingeţi chiar lucrurile de care aveţi nevoie cel mai mult.

32:37 Se manifestă foarte puţin respect pentru lucrurile sfinte atât în Conferinţa Columbia de Sud, cât şi în Conferinţa Pacificului de Nord. Instrumentele lui Dumnezeu întărite prin binecuvântare sunt aproape cu totul pierdute din vedere. Dumnezeu n-a instituit o nouă metodă de a ajunge la fiii oamenilor. Dacă ei se rup de instrumentele numite de Dumnezeu să le mustre păcatele,să le corecteze greşelile şi să le arate calea datoriei, atunci nu mai există nici o cale prin care

32:38 cerul să comunice cu ei. Sunt lăsaţi în întuneric, prinşi în cursă şi luaţi de vrăjmaş.

32:39 Slujitorului lui Dumnezeu i se porunceşte: ‘‘Strigă în gura mare, nu te opri! Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă şi vesteşte poporului Meu nelegiuirea lui, casei lui Iacov păcatele ei”.

32:40 Domnul spune despre aceşti oameni: ‘‘În toate zilele Mă întreabă şi vor să afle căile Mele, ca un neam care ar fi înfăptuit neprihănirea”. Aici este un popor care se înşeală singur, care are o neprihănire a lui şi este mulţumit de el; slujitorului lui Dumnezeu i se porunceşte să strige tare şi să le arate nelegiuirea lor. În toate veacurile, această lucrare a fost făcută pentru poporul lui Dumnezeu şi este necesară acum mai mult decât oricând.

32:41 Cuvântul Domnului a venit la Ilie; el n-a căutat să fie solul lui Dumnezeu, dar Cuvântul a venit la el. Dumnezeu are totdeauna oameni cărora le încredinţează solia Sa. Duhul Său le mişcă inimile şi îi constrânge să vorbească. Stimulaţi printr-un zel sfânt şi motivaţi puternic de un impuls divin, ei păşesc să-şi aducă la îndeplinire datoria fără să calculeze la rece consecinţele faptului că spun poporului cuvintele primite de la Domnul. Dar slujitorul lui Dumnezeu este, nu peste mult timp, conştient de faptul că a riscat ceva. El personal şi mesajul său au devenit subiecte de critică. Felul său de a fi, viaţa sa, avutul său, toate sunt cercetate şi comentate. Solia sa este disecată şi respinsă în cel mai îngust şi nesfinţit spirit pe care oamenii, în judecata lor limitată, îl consideră potrivit. Şi-a făcut oare solia aceea lucrarea pe care Dumnezeu a dorit să o facă? Nu; în mod vădit, a dat greş pentru că inimile ascultătorilor erau nesfinţite.

32:42 Dacă faţa slujitorului lui Dumnezeu nu este ca de cremene, dacă el nu are o credinţă şi un curaj de neînfrânt, dacă inima lui nu este întărită printr-o continuă comuniune cu Dumnezeu, va începe să-şi modeleze mărturia în aşa fel,încât să placă urechilor şi inimilor nesfinţite ale acelora cărora se adresează. În strădania de a evita să mai fie criticat,el se desparte de Dumnezeu şi pierde astfel sentimentul favorii divine şi mărturia lui devine blândă şi lipsită de viaţă. El află astfel că, în ceea ce-l priveşte, curajul şi credinţa au dispărut şi lucrarea lui este fără putere. Lumea este plină de măgulitori şi ipocriţi care au cedat în faţa dorinţei de a plăcea; dar cei credincioşi, care nu

32:43 caută interesul lor, ci iubesc pe fraţii lor prea mult ca să sufere păcatul în viaţa lor, sunt într-adevăr puţini.

32:44 Este scopul hotărât al lui Satana acela de a tăia orice comuniune dintre Dumnezeu şi poporul Său, pentru ca el să-şi poată folosi cursele lui înşelătoare, fără să-i avertizeze nimeni de primejdie. Dacă îi poate face pe oameni să nu aibă încredere în sol sau să nu alăture nici o sfinţenie soliei, el ştie atunci că ei nu se vor simţi obligaţi să asculte de Cuvântul lui Dumnezeu adresat lor. Şi când lumina este dată la o parte ca fiind întuneric, Satana are atunci lucrurile aşa cum doreşte el.

32:45 Dumnezeul nostru este un Dumnezeu gelos; cu El nu te poţi juca. Lui, care a făcut toate lucrurile după sfatul propriei Sale voinţe, I-a plăcut să-i aşeze pe oameni în diferite împrejurări, să aşeze asupra lor îndatoriri şi obligaţii adecvate timpului şi condiţiilor în care trăiesc. Dacă vor aprecia lumina ce le-a fost dată, atunci capacităţile lor vor fi foarte mult dezvoltate şi înnobilate şi o mai largă înţelegere a adevărului va fi deschisă înaintea lor. Taina lucrurilor veşnice şi în mod deosebit harul minunat al lui Dumnezeu, manifestat în planul de mântuire, vor fi desfăşurate minţii lor, pentru că lucrurile spirituale sunt înţelese în mod spiritual.

32:46 Nu trebuie să uităm niciodată că Domnul Hristos ne învaţă prin slujitorii Săi. Poate exista convertire şi fără mijlocirea unei predici. În situaţia în care persoanele sunt în aşa fel aşezate, încât sunt lipsite de orice mijloc al harului, atunci Duhul lui Dumnezeu lucrează asupra lor şi-i convinge de adevăr prin studierea Cuvântului; dar mijlocul folosit de Dumnezeu pentru salvarea sufletelor este prin ‘‘nebunia propovăduirii crucii”. Deşi sunt oameni şi se confruntă cu slăbiciunile neamului omenesc, sunt totuşi solii lui Dumnezeu; şi scumpul nostru Mântuitor este întristat când se realizează atât de puţin prin lucrarea lor. Fiecare slujitor al lui Dumnezeu care merge în marele câmp al secerişului ar trebui să-şi onoreze slujba. Ar trebui nu numai să caute să-i aducă pe oameni la cunoaşterea adevărului, ci ar trebui să lucreze aşa cum a lucrat Pavel. ‘‘Sfătuim pe orice om, şi învăţăm pe orice om cu toată înţelepciunea”, pentru ca ‘‘să înfăţişăm pe orice om, desăvârşit în Hristos”.

32:47 Omul trebuie să fie privit şi onorat numai ca ambasador al lui Dumnezeu. A aduce laude omului este un lucru neplăcut lui Dumnezeu. Solia pe care el o aduce trebuie să fie supusă probei Sfintelor Scripturi. ‘‘La lege şi la mărturie! Căci dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta”. Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu trebuie judecat după un standard omenesc. Se va vedea că cei a căror minte este modelată după cele pământeşti, cei care au o experienţă creştină limitată şi nu cunosc decât foarte puţin din lucrurile lui Dumnezeu sunt cei care au cel mai puţin respect pentru slujitorii lui Dumnezeu şi pentru solia pe care El le porunceşte să o transmită. Aceştia ascultă o vorbire cercetătoare de inimi şi merg apoi la casele lor, pregătiţi să o judece, şi impresia vorbirii dispare imediat din mintea lor, ca roua dimineţii înaintea soarelui. Dacă predica are un caracter emoţional, ea va afecta sentimentele, dar nu inima şi conştiinţa. O astfel de predică nu va aduce un bine durabil, ci adesea ea câştigă inimile oamenilor, face apel la simpatia lor pentru omul de care le place. Ei uită că Dumnezeu a zis: ‘‘Nu vă încredeţi dar în om, în ale cărui nări nu este decât suflare”.

32:48 Isus aşteaptă cu o dorinţă aprinsă să prezinte înaintea poporului Său slava ce va însoţi a doua Sa venire şi să-i conducă mai departe la contemplarea frumuseţii binecuvântării. Sunt lucruri minunate care să fie descoperite. O viaţă lungă de rugăciune şi studiere va lăsa încă foarte multe lucruri neexplorate şi neexplicate. Dar ceea ce nu ştim cum va fi descoperit atunci. Lucrarea de instruire ce a început aici va fi continuată în toată veşnicia. Mielul, în timp ce conduce pe cei mântuiţi la Izvorul apei vieţii, va împărtăşi cunoştinţe bogate şi profunde. El va face cunoscut taine ale lucrării providenţei lui Dumnezeu care n-au fost niciodată înţelese mai înainte.

32:49 Noi nu-L vom găsi niciodată pe Dumnezeu prin cercetare. El nu prezintă planurile Sale înaintea unei minţi curioase şi iscoditoare. Nu trebuie să încercăm să ridicăm cu o mână îndrăzneaţă cortina înapoia căreia El Şi-a acoperit maiestatea. Apostolul exclamă: ‘‘Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui, şi cât de neînţelese sunt căile Lui!” Este o dovadă a milei Sale faptul că puterea Sa este ascunsă

32:50 privirii noastre, că El este învăluit în nori teribili de taine şi întuneric; căci a ridica cortina ce ascunde prezenţa divină înseamnă moarte. Nici o minte muritoare nu poate pătrunde taina în care Cel Atotputernic locuieşte şi lucrează. Noi nu putem înţelege mai mult din relaţia Lui cu noi şi motivele ce-L determină la aceasta decât consideră El că este necesar să descopere. El orânduieşte totul în neprihănire şi noi nu trebuie să fim nemulţumiţi şi neîncrezători, ci să ne plecăm într-o supunere plină de respect. El ne va descoperi din planurile Sale atât cât va fi spre binele nostru să cunoaştem; şi dincolo de aceasta, trebuie să ne încredem în mâna cea atotputernică, în inima plină de iubire.

32:51 Este nevoie de credincioşie şi perseverenţă

32:52 Starea comunităţii din __ este departe de ceea ce ar trebui să fie. Dacă nu va avea loc o categorică schimbare, ea se va ofili şi va muri. Există multă căutare de greşeli; mulţi cedează în faţa îndoielii şi a necredinţei. Aceia care vorbesc despre credinţă şi care o cultivă vor avea credinţă; dar aceia care nutresc şi exprimă îndoială, vor avea îndoieli.

32:53 S-a dat pe faţă necredinţă din partea pastorilor. Ei n-au pus în inima ascultătorilor nevoia credincioşiei. N-au educat biserica în toate punctele adevărului şi datoriei şi nici n-au lucrat cu zel pentru a-i aduce într-un sistem de lucru şi să-i intereseze în orice ramură a lucrării lui Dumnezeu. Mi-a fost arătat că, dacă ar fi fost educată cum ar fi trebuit, biserica ar fi fost mult mai departe decât în prezent. Neglijenţa din partea pastorilor a făcut ca poporul să fie nepăsător şi necredincios. Ei nu au simţământul responsabilităţii proprii şi au găsit scuze în faptul că pastorii n-au făcut lucrarea pe care trebuia s-o facă. Dar Dumnezeu nu-i scuză. Dacă n-ar fi avut Biblia, dacă n-ar fi fost avertizaţi şi imploraţi de cer să-şi aducă aminte de îndatoririle lor, atunci ar fi fost mai puţin vinovaţi. Dar Domnul le-a dat sfaturi şi învăţături;

32:54 datoria fiecăruia a fost făcută aşa de clară, încât nimeni să nu facă nici o greşeală.

32:55 Dumnezeu dă lumină care să îi călăuzească pe cei care, în mod cinstit, doresc lumină şi adevăr; dar nu este planul Său să îndepărteze toate cauzele îndoielii şi ale semnelor de întrebare. El dă suficiente dovezi pe care să ne întemeiem credinţa şi apoi le cere oamenilor să accepte aceste dovezi şi să exercite astfel credinţa.

32:56 Acela care va studia Biblia într-un spirit umil şi dispus a fi învăţat va găsi că ea este un ghid sigur ce scoate în evidenţă calea vieţii cu o exactitate neîndoielnică. Dar ce folos are, fraţi şi surori, studiul Bibliei, dacă nu puneţi în practică adevărurile pe care ea le învaţă? Această carte sfântă nu conţine nimic ce nu este esenţial; nu descoperă nimic ce nu are legătură cu viaţa noastră actuală. Cu cât este mai profundă iubirea noastră pentru Isus, cu atât vom aprecia mai mult acest cuvânt, care este vocea lui Dumnezeu ce ni se adresează.

32:57 Comunitatea din __stă pe terenul fermecat al lui Satana şi este nevoie de o convertire temeinică. Este nevoie de un efort personal. Bogatele făgăduinţe ale Bibliei sunt pentru cei care îşi iau zilnic crucea cu lepădare de sine. Oricine are o dorinţă sinceră de a fi învăţăcel în şcoala lui Hristos va cultiva o dispoziţie spirituală şi se va pune la dispoziţia oricărui mijloc al harului, dar în această comunitate, ocaziile şi privilegiile au fost desconsiderate. Cineva poate să nu spună decât câteva cuvinte în public şi să nu facă decât puţin în via Domnului, dar el are datoria să spună ceva şi să fie un lucrător interesat în lucrarea pe care o face. Fiecare membru trebuie să ajute la întărirea şi susţinerea comunităţii; dar, în multe cazuri, nu sunt decât câţiva care au spiritul credincioşiei care l-a caracterizat pe Caleb din vechime şi acestora li se permite să poarte poveri şi să aibă răspunderi, în vreme ce toţi ceilalţi se eschivează de la purtarea oricărei griji.

32:58 Caleb a fost credincios şi statornic. Nu era lăudăros, n-a făcut paradă de meritele şi de faptele sale bune; dar influenţa sa a fost totdeauna de partea cea dreaptă. Şi care i-a fost răsplata? Când a făcut cunoscut judecăţile Sale împotriva oamenilor care au refuzat să asculte de glasul Său, Domnul a spus: ‘‘Pentru că robul Meu, Caleb, a fost însufleţit de un alt duh, şi a

32:59 urmat în totul calea Mea, îl voi face să intre în ţara în care s-a dus, şi urmaşii lui o vor stăpâni”. În timp ce laşii şi murmurătorii au pierit în pustie, credinciosul Caleb a avut un cămin în Canaanul făgăduit. ‘‘Voi cinsti pe cine Mă cinsteşte”, spune Domnul.

32:60 Ana s-a rugat şi a crezut; şi l-a dat pe Samuel, fiul ei, Dumnezeului lui Israel ca pe cea mai preţioasă comoară - un om folositor, cu un caracter bine format, unul care a fost tare ca o stâncă, atunci când erau în joc principiile sfinte.

32:61 La Iope era o femeie numită Dorca, ale cărei degete iscusite erau mai active decât limba. Ea ştia cine avea nevoie de haine în care să se simtă bine şi cine avea nevoie de simpatie şi slujea cu plăcere pentru satisfacerea nevoilor ambelor categorii de oameni. Iar când Dorca a murit, membrii comunităţii din Iope şi-au dat seama de pierderea pe care au suferit-o. Nu este de mirare că plângeau şi se lamentau şi lacrimile lor fierbinţi cădeau pe chipul ţărânii neînsufleţite. Ea a fost de o aşa mare valoare, încât, prin puterea lui Dumnezeu, a fost adusă înapoi din ţara sau de pe tărâmul vrăjmaşului, pentru ca iscusinţa şi energia ei să poată încă să fie o binecuvântare pentru alţii.

32:62 O asemenea credincioşie, plină de răbdare, rugăciune şi perseverenţă, aşa cum au avut-o aceşti sfinţi ai lui Dumnezeu, este rară; şi totuşi biserica nu poate prospera fără ea. Este nevoie de ea în comunitate, în Şcoala de Sabat şi în societate. Mulţi aduc în relaţiile din comunitate trăsăturile lor naturale de caracter, nesupuse; şi într-un moment de criză, atunci când este nevoie de un spirit puternic care să fie de ajutor, ei cedează descurajării şi aduc o povară asupra bisericii; şi din nefericire, ei nu văd că lucrul acesta este rău. Cauza lui Dumnezeu n-are nevoie de asemenea persoane, căci ele nu sunt vrednice de încredere; dar totdeauna este nevoie de lucrători statornici, temători de Dumnezeu, care nu vor ceda în ziua încercării.

32:63 Sunt unii în comunitatea din __ care vor crea necazuri, căci voinţa lor n-a fost adusă niciodată în armonie cu voinţa lui Dumnezeu. Fratele E. va fi o mare piedică pentru această comunitate. Atunci când are supremaţie, este satisfăcut; dar când nu poate să fie primul, este totdeauna de partea cea rea. El acţionează din impuls. Nu va trage în mod egal la jug,

32:64 ci va ridica probleme şi va lua atitudini potrivnice, pentru că în firea lui este un căutător de greşeli şi un acuzator al fraţilor săi. În timp ce pretinde că este foarte zelos pentru adevăr, se îndepărtează de corpul bisericii; nu este puternic în ceea ce priveşte forţa morală, care să fie înrădăcinată şi întemeiată în adevăr. Principiile cele sfinte ale adevărului nu au ajuns să fie făcute o parte a naturii sale. În el nu se poate avea încredere; nu este plăcut lui Dumnezeu.

32:65 Fratele şi sora E. n-au acordat consideraţia cuvenită instrucţiunilor Cuvântului lui Dumnezeu în instruirea copiilor lor. Acestor copii li s-a îngăduit să controleze căminul în mare măsură şi veneau şi plecau când doreau. Dacă nu vor fi puşi sub o cu totul altă influenţă, ei se vor afla în rândurile vrăjmaşului, luptându-se împotriva ordinii, a disciplinei şi a ascultării. Copiii lăsaţi astfel de capul lor nu sunt fericiţi; şi acolo unde autoritatea părintească este desconsiderată, autoritatea lui Dumnezeu nu va fi respectată.

32:66 Lucrarea părinţilor este solemnă şi sfântă; dar mulţi nu-şi dau seama de acest lucru, pentru că sunt orbiţi de vrăjmaşul a toată neprihănirea. Copiilor li se permite să crească nedisciplinaţi, necurtenitori, încrezători în sine, nemulţumitori, obraznici şi nesfinţi, pe când o atitudine fermă, hotărâtă, în care dreptatea şi mila sunt amestecate cu răbdarea şi controlul de sine, va produce rezultate minunate.

32:67 Fratele E. trebuie să beneficieze de harul transformator. Nu este nici o siguranţă pentru el, atâta vreme cât îşi menţine defectele de caracter; trebuie să se războiască mereu împotriva lor. Dacă el nu va trăi o viaţă de veghere, o viaţă de rugăciune, nu va ajunge să fie echilibrat şi există primejdia ca adevărul să fie împiedicat, reprezentat greşit şi adus în situaţia de a fi vorbit de rău din cauza influenţei lui. El trebuie să fie atent; dacă nu, va trezi în cei nelegiuiţi prejudecăţi ce nu vor putea fi niciodată înlăturate.

32:68 Există în natura omenească o tendinţă de a merge de la o extremă la alta. Mulţi sunt fanatici. Ei sunt consumaţi de un zel arzător care este luat drept religie, dar caracterul este adevărata probă a uceniciei. Au ei blândeţea Domnului Hristos? Au ei umilinţa Lui şi

32:69 bunăvoinţa lui plăcută? Este templul sufletului golit de mândrie, de aroganţă, egoism şi critică? Dacă nu, înseamnă că ei nu ştiu de ce spirit sunt stăpâniţi. Ei nu-şi dau seama că adevăratul creştinism constă în a aduce multă roadă spre slava lui Dumnezeu.

32:70 Alţii merg în extremă în ceea ce priveşte conformarea faţă de lume. Nu există o linie clară, distinctă, de despărţire între ei şi cei lumeşti. În primul caz oamenii sunt duşi departe de adevăr de către un spirit aspru, critic, gata să condamne, şi prin aceasta ei sunt determinaţi să tragă concluzia că cei ce mărturisesc a fi creştini sunt fără principii şi nu cunosc nimic despre o schimbare a inimii sau a caracterului. ‘‘Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri” - acestea sunt cuvintele Domnului Hristos.

32:71 Sunt mulţi aceia care nu au înţeles ceea ce constituie un caracter creştin; şi viaţa lor este un reproş pentru cauza adevărului. Dacă ar fi pe deplin convertiţi, n-ar aduce ca roade spini şi mărăcini, ci ciorchini bogaţi ai roadelor preţioase ale Duhului - ‘‘dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor”. Marea primejdie este aceea de a neglija lucrarea din inimă. Mulţi se simt bine, mulţumiţi de ei înşişi; se gândesc că este de ajuns o păzire formală a Legii divine, în timp ce nu cunosc harul lui Hristos, iar El nu locuieşte în inimă printr-o credinţă vie.

32:72 ‘‘Despărţiţi de Mine”, spunea Domnul Hristos, ‘‘nu puteţi face nimic”, dar cu harul divin lucrând prin eforturile omeneşti, noi putem face toate lucrurile. Răbdarea şi blândeţea Sa vor cuprinde caracterul întreg, transmiţând o preţioasă strălucire care va face clară şi luminoasă calea spre ceruri. Privind şi imitând viaţa Sa, noi vom fi reînnoiţi după chipul Său. Slava cerului va străluci în viaţa noastră şi va fi reflectată asupra altora. La tronul harului putem găsi ajutorul de care avem nevoie şi care să ne facă în stare să trăim astfel. Aceasta este adevărata sfinţire. Şi ce altă poziţie mai înaltă pot să dorească muritorii, decât aceea de a fi legaţi de Hristos aşa cum mlădiţa este legată de viţă?

32:73 Am văzut un tablou reprezentând un tăuraş stând între un plug şi un altar, cu inscripţia ‘‘gata şi pentru una, şi pentru alta” - dispus să transpire şi să obosească pe brazdă sau să sângereze pe altarul de jertfă. Aceasta este poziţia pe care copiii lui Dumnezeu trebuie s-o aibă - dispuşi să meargă acolo unde sunt chemaţi, să dea dovadă de lepădare de sine şi de sacrificiu pentru cauza adevărului. Biserica creştină a fost întemeiată pe principiul sacrificiului. ‘‘Dacă voieşte cineva să vină după Mine”, spune Domnul Hristos, ‘‘să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi, şi să Mă urmeze.” El cere întreaga inimă, întreaga afecţiune. Manifestarea zelului, a seriozităţii şi a unei munci neegoiste, pe care urmaşii Săi devotaţi au dat-o lumii, trebuie să aprindă zelul nostru şi să ne conducă la imitarea exemplului lor. Adevărata religie dă zel şi stabilitate ţintei modelării caracterului după chipul divin şi ne face în stare să socotim toate lucrurile ca o pierdere ‘‘faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos”. Această unitate a scopului se va dovedi a fi un element de o extraordinară putere.

32:74 Avem un adevăr mult mai mare şi mai solemn decât a fost dat vreodată celor muritori şi suntem răspunzători pentru felul în care tratăm acest adevăr. Fiecare dintre voi ar trebui să aibă în atenţie lucrarea de câştigare de suflete. Ar trebui să demonstrăm puterea adevărului asupra inimii şi caracterului nostru, în timp ce facem tot ce putem pentru a câştiga şi pe alţii ca să-l primească. A aduce pe păcătos la Hristos înseamnă a înălţa, a face demn şi a înnobila întregul caracter şi a-l face o binecuvântare în cămin, în societate şi în biserică. Nu este aceasta o lucrare demnă de cele mai nobile puteri ale noastre?

32:75 Persoanele care au puţine talente, dacă sunt credincioase în a-şi păstra inimile în iubire faţă de Dumnezeu, pot să câştige multe suflete la Hristos. Holan Page era un biet mecanic, cu o iscusinţă obişnuită şi o educaţie limitată; dar el a făcut din înaintarea cauzei lui Dumnezeu preocuparea sa principală şi eforturile sale au fost încununate cu un deosebit succes. El a lucrat pentru salvarea semenilor lui prin convorbiri personale şi prin rugăciuni stăruitoare. El a înfiinţat adunări de rugăciune, a organizat şcoli de duminică şi a distribuit broşuri şi alte materiale religioase. Pe patul de moarte, cu umbra veşniciei pe faţa sa, el a putut să spună:

32:76 ‘‘Ştiu că totul se datoreşte harului lui Dumnezeu, şi nu vreunui merit a ceea ce am făcut eu; dar consider că am dovada faptului că mai bine de o sută de suflete au fost convertite la Dumnezeu prin lucrarea mea personală.”

32:77 Fiecare membru al bisericii ar trebui să fie instruit într-un sistem regulat de lucru. Tuturor li se cere să facă ceva pentru Domnul. Ei pot să trezească interesul oamenilor pentru lectură; pot discuta şi se pot ruga împreună cu ei. Pastorul care va educa, va organiza şi va conduce o armată de lucrători eficienţi va avea aici cuceriri glorioase şi o bogată răsplată îl aşteaptă - atunci când, în jurul marelui tron alb, el se va întâlni cu aceia care au fost mântuiţi prin influenţa lui.

32:78 Fă ceva, fă acum, cu toată puterea ta;

32:79 Până şi aripa unui înger va ajunge

32:80 Nefolositoare dacă se va odihni mult timp;

32:81 Şi chiar Dumnezeu, de-ar fi inactiv,

32:82 N-ar mai fi o binecuvântare.

32:83 După ce credincioşii din comunitatea din__ au cunoscut adevărul, ei ar fi putut fi rodnici în fapte bune şi ar fi avut o influenţă care i-ar fi făcut o putere de partea cea bună, dacă manifestarea lor ar fi fost bucuroasă, plină de zel şi iubire. Dar ei au fost indiferenţi, au devenit reci şi morţi. Unii au luat parte la întâlniri sociale, unde au dus cu ei mai degrabă atmosfera pământului decât aceea a cerului. Biserica n-a fost gata să răspundă la eforturile care s-au făcut pentru ei. În starea lor prezentă, ei nu pot vedea nevoia de conlucrare din partea lor. Lipsa de zel şi consacrare i-a descurajat pe pastori. În loc de această nepăsare, ar fi trebuit să fie un simţământ de responsabilitate individuală. Această comunitate nu va prospera niciodată, dacă membrii nu vor începe lucrarea de reformă în propriile lor inimi. Mulţi dintre cei care mărturisesc credinţa sunt foarte uşor de satisfăcut; dacă ajung la câteva puncte de renunţare de sine şi reformă, atunci ei nu mai văd necesitatea de a merge mai departe. De ce se rămâne la ceea ce nu este curat? Nu există un loc de oprire pentru noi aici, de partea aceasta a cerului. Nici unul dintre noi n-ar trebui să fie mulţumit cu realizările spirituale prezente. Nimeni nu este la înălţimea ocaziilor sale, decât numai dacă poate să arate un continuu progres. El trebuie să urce continuu.

32:84 Este privilegiul fiecărui creştin acela de a creşte până când va ajunge la înălţimea staturii plinătăţii de om în Isus Hristos.

32:85 Cât de mult au nevoie scumpii noştri fraţi din__ de învăţătură în legătură cu evlavia personală; cât de mult au nevoie de o lucrare pastorală! Dar ei nu lucrează la fel de bine cum ştiu că ar trebui. Dumnezeu vă va pune la probă, fraţilor, şi unii se vor dovedi a fi pleavă, iar alţii boabe preţioase de grâu. Nu vă supuneţi puterii ispititorului. El va veni ca un om puternic înarmat, dar nu trebuie să-i daţi nici un câştig de cauză. Întăriţi-vă pentru împlinirea datoriei şi luptaţi-vă pentru orice petic de teren. În loc să vă retrageţi, înaintaţi; în loc să deveniţi slabi şi lipsiţi de viaţă, însufleţiţi-vă pentru conflict. Dumnezeu vă cheamă să vă angajaţi cu toate puterile împotriva păcatului, sub orice formă ar fi. Luaţi asupra voastră toată armătura lui Dumnezeu şi aţintiţi-vă privirea la căpitanul mântuirii noastre; căci în faţă stă primejdia. Nu vă înrolaţi sub un steag fals, ci priviţi la steagul credinţei noastre sfinte şi să fiţi găsiţi acolo unde sunt aceste valuri, chiar dacă aceasta ar fi în toiul luptei. În curând războiul se va sfârşi şi biruinţa va fi câştigată; şi dacă veţi fi credincioşi, veţi ieşi mai mult decât biruitori prin El, care v-a iubit. Răsplata cea preţioasă, greutatea veşnică de slavă va fi a voastră.

32:86 Păcatul nemulţumirii

32:87 Dragi prieteni: Mi-a fost arătat că voi, ca familie, trăiţi o nefericire mare şi fără sens. Dumnezeu n-a dorit să fiţi aşa de nenorociţi; dar voi v-aţi îndepărtat mintea de la Isus şi aţi concentrat-o prea mult asupra voastră. Marele păcat al familiei voastre este acela al unei nemulţumiri inutile cu privire la providenţa lui Dumnezeu; din acest punct de vedere, neascultarea voastră este, într-adevăr, alarmantă. Aţi exagerat micile dificultăţi şi aţi vorbit prea mult despre lucruri ce descurajează. Aveţi un obicei, acela de a îmbrăca totul în doliu, şi v-aţi făcut singuri nefericiţi fără motiv. Murmurările voastre continue vă despart de Dumnezeu.

32:88 Voi trebuie să vă ţineţi departe de terenul fermecat al lui Satana şi să nu îngăduiţi minţii să se abată de la credincioşia faţă de Dumnezeu. Prin Domnul Hristos, puteţi şi trebuie să fiţi fericiţi şi să vă formaţi obiceiul controlului de sine. Chiar şi gândurile voastre trebuie să fie aduse în supunere faţă de voia lui Dumnezeu şi sentimentele voastre aduse sub controlul raţiunii şi al religiei. Imaginaţia nu v-a fost dată pentru a-i îngădui să alerge în dezordine şi să aibă propriul ei drum, fără vreun efort de a o reţine sau disciplina. Dacă gândurile sunt rele, atunci şi simţămintele vor fi rele, şi gândurile şi sentimentele combinate fac caracterul moral. Când aţi hotărât că, fiind creştini, nu vi se cere să vă controlaţi gândurile şi sentimentele, de fapt le aduceţi sub influenţa îngerilor răi şi invitaţi prezenţa şi controlul lor. Dacă vă supuneţi impresiilor voastre şi îngăduiţi gândurilor voastre să alerge pe calea suspiciunii, îndoielii şi nemulţumirii, atunci veţi fi printre cei mai nefericiţi dintre muritori şi viaţa voastră se va dovedi a fi un eşec.

32:89 Scumpă soră F., tu ai o imaginaţie bolnăvicioasă şi Îl dezonorezi astfel pe Dumnezeu, îngăduind sentimentelor să aibă un control desăvârşit asupra raţiunii şi judecăţii tale. Tu ai o voinţă hotărâtă, care face ca mintea să reacţioneze asupra corpului, dezechilibrând circulaţia şi producând congestie în anumite organe; şi astfel sacrifici sănătatea sentimentelor tale.

32:90 Faci o greşeală, care, dacă nu este corectată, nu se va sfârşi numai cu distrugerea fericirii tale. Îţi faci în mod sigur rău, nu numai ţie, ci şi altor membri ai familiei şi în mod deosebit mamei tale. Ea este foarte nervoasă şi foarte sensibilă. Dacă unul dintre copiii săi suferă, ea devine nesigură şi aproape tulburată. Mintea sa se dezechilibrează din cauza acceselor frecvente de isterie la care este obligată să asiste şi, astfel, o mare nefericire este adusă celor din jurul tău. Cu toate acestea, tu eşti în stare să-ţi controlezi imaginaţia şi să birui aceste atacuri nervoase. Ai puterea voinţei şi trebuie s-o aduci în ajutorul tău. Tu n-ai făcut lucrul acesta, ci ai lăsat ca imaginaţia ta foarte excitată să controleze raţiunea. Prin aceasta, L-ai supărat pe Duhul lui Dumnezeu.

32:91 Dacă n-ai avea nici o putere asupra sentimentelor tale, lucrul acesta n-ar fi păcat; dar aceasta nu înseamnă că trebuie să te supui vrăjmaşului. Voinţa ta are nevoie să fie sfinţită şi supusă, în loc să fie în opoziţie faţă de aceea a lui Dumnezeu.

32:92 Scumpii mei prieteni, în loc de a lupta împotriva bolii, voi o minimalizaţi şi vă supuneţi puterii ei. Trebuie să evitaţi folosirea medicamentelor şi să păziţi legile sănătăţii. În ceea ce priveşte viaţa voastră, ar trebui să mâncaţi o hrană simplă, pregătită într-un mod simplu, şi să faceţi mai multe exerciţii fizice. Fiecare membru al familiei are nevoie să beneficieze de reforma sănătăţii. Dar medicamentele ar trebui să fie pentru totdeauna abandonate, căci nu vindecă nici o boală, ci slăbesc corpul, făcându-l mai sensibil la îmbolnăviri.

32:93 Omul a fost aşezat într-o lume a durerii, a grijii şi a nesiguranţei. A fost aşezat aici pentru a fi testat, aşa cum au fost Adam şi Eva, ca să poată dezvolta un caracter drept şi să aducă armonie într-un climat de discordie şi confuzie. Avem foarte multe lucruri esenţiale de făcut pentru fericirea noastră şi a altora. Şi sunt foarte multe lucruri de care ne putem bucura. Prin Hristos, suntem aduşi în legătură cu Dumnezeu. Harul şi mila Sa ne aşează sub o obligaţie continuă; simţindu-ne nevrednici de favorurile Sale, noi trebuie să apreciem chiar şi pe cele mai mici dintre ele.

32:94 Pentru tot ceea ce aveţi şi sunteţi, dragi prieteni, sunteţi datori lui Dumnezeu. El v-a dat puteri care, într-o anumită măsură, sunt asemenea acelora pe care chiar El le are; şi trebuie să lucraţi în mod serios pentru a dezvolta aceste puteri, şi aceasta nu pentru a plăcea şi a înălţa eul, ci pentru slava Lui. Voi nu aţi folosit privilegiile avute pentru a avea de la ele cele mai bune realizări. Trebuie să vă educaţi pentru a purta răspunderi. Intelectul trebuie cultivat; dacă este lăsat să ruginească din cauza inactivităţii, el se va pipernici.

32:95 Pământul acesta este al Domnului. Aici se poate vedea că natura animată şi neanimată ascultă de voia Sa. Dumnezeu l-a creat pe om ca o fiinţă superioară; numai el este făcut după chipul lui Dumnezeu şi este capabil să fie părtaş de natură divină, să conlucreze cu Creatorul Său şi să aducă la îndeplinire planurile Sale; şi, de asemenea, numai el este în război cu planurile lui Dumnezeu.

32:96 Cât de minunat, cu ce uluitoare frumuseţe a fost modelat orice lucru din natură! Pretutindeni, vedem lucrurile desăvârşite ale Marelui Maestru Artist. Cerurile spun slava Lui; şi pământul, care este făcut pentru fericirea omului, ne vorbeşte despre iubirea Lui neegalată. Suprafaţa lui nu este o câmpie monotonă, ci munţi înalţi şi vechi se ridică pentru a diversifica peisajul. Sunt izvoare limpezi şi văi fertile, locuri frumoase, râuri largi şi oceane nesfârşite. Dumnezeu trimite roua şi ploaia pentru a împrospăta pământul însetat. Brizele care aduc sănătate, curăţind şi răcorind atmosfera, sunt controlate de înţelepciunea Sa. El a aşezat soarele pe cer pentru a marca ziua şi noaptea şi prin razele lui vesele dă pământului căldură şi lumină, făcând să se dezvolte vegetaţia.

32:97 Vă atrag atenţia la aceste binecuvântări primite din mâna generoasă a lui Dumnezeu. Fie ca prospeţimea strălucitoare a fiecărei dimineţi să trezească în inimile voastre laudă pentru aceste dovezi ale grijii Sale iubitoare. Dar, în timp ce bunul nostru Tată ceresc ne-a dat atât de multe lucruri care să ne facă fericiţi, El ne-a dat, de asemenea, binecuvântări ce nu se văd. El înţelege nevoile omului căzut şi, în timp ce ne-a dat avantaje, pe de o parte, pe de altă parte sunt şi necazuri care sunt destinate să ne stimuleze să folosim iscusinţa pe care ne-a dat-o El. Acestea dezvoltă perseverenţă, curaj şi hărnicie plină de răbdare.

32:98 Sunt rele pe care omul le poate micşora, dar nu le poate niciodată îndepărta. El trebuie să înfrângă obstacolele şi să acţioneze asupra celor din jur, şi nu să fie modelat de acestea. El are loc să-şi folosească talentele pentru a scoate ordine şi armonie din confuzie. În această lucrare, poate să aibă ajutor divin, dacă cere acest lucru. Nu este lăsat să se lupte cu ispitele şi încercările numai în puterea lui. Ajutorul se află la Acela care este puternic. Isus a părăsit curţile regeşti ale cerului, a suferit şi a murit într-o lume degradată de păcat, ca să-l poată învăţa pe om cum să treacă prin încercările vieţii şi să biruie ispitele ei. Aici avem un model pentru noi.

32:99 În timp ce ţi se arată ajutorul pe care L-a dat Tatăl nostru creaturilor Sale,

32:100 nu te simţi mustrată pentru nemulţumirile tale lipsite de recunoştinţă? De un număr de ani, ţi-a dat o fiică, şi soră, până când ai început s-o consideri ca fiind a ta şi că ai un drept asupra acestui dar bun. Dumnezeu a auzit murmurările tale. Dacă vedeai un nor, se pare că uitai că soarele străluceşte totdeauna; şi astfel, nori şi întuneric erau totdeauna în jurul tău. Dumnezeu ţi-a trimis suferinţa; El ţi-a luat comoara, ca să poţi face deosebire între prosperitate şi adevăratul necaz. Dar nu ţi-ai supus inima înaintea Lui şi nu te-ai pocăit de marele păcat al nerecunoştinţei, care te-a despărţit de iubirea Lui. Asemenea lui Iov, simţi că ai motiv să fii supărată şi că nu vei fi mângâiată. A fost lucrul acesta rezonabil? Ştii că moartea este o putere căreia nimeni nu-i poate rezista; dar tu ţi-ai făcut viaţa aproape inutilă prin necazul tău. Simţămintele tale au fost aproape o răzvrătire împotriva lui Dumnezeu. V-am văzut pe toţi insistând asupra pierderii suferite, manifestându-vă în mod nereţinut sentimentele voastre agitate, până când demonstraţia voastră zgomotoasă de durere i-a făcut pe îngeri să-şi ascundă feţele şi să se retragă din faţa acestei scene.

32:101 În timp ce îţi manifeşti în felul acesta sentimentele, nu ţi-ai amintit de faptul că ai un Tată în cer, care a dat pe singurul Său Fiu să moară pentru noi, pentru ca moartea să nu fie un somn veşnic? Îţi aduci oare aminte că Domnul vieţii şi al slavei a trecut prin mormânt şi l-a făcut să strălucească cu prezenţa Sa? Ucenicului iubit îi spunea: ‘‘Ferice de acum încolo de morţii care mor în Domnul!” ‘‘Da”, zice Duhul, ‘‘ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează.” Apostolul ştia foarte bine despre ceea ce vorbea atunci când a spus aceste cuvinte; dar când tu dai drumul unei dureri necontrolate, este oare comportarea ta consecventă cu mângâierea pe care o exprimă ele?

32:102 Domnul este milostiv, plin de bunătate şi credincios. El a îngăduit ca unul din cei ai casei tale, care era cel mai nevinovat şi cel mai bine pregătit, să se odihnească de primejdiile zilelor din urmă. O! nu-ţi închide sufletul faţă de cânt şi bucurie, jelind ca şi când n-ar fi nici o înviere! Lăudat să fie Dumnezeu căci pentru ea nu mai există moarte, nu mai există încercare,

32:103 nu mai există durere. Ea se odihneşte în Isus, până când Dătătorul vieţii va chema pe sfinţii Săi care dorm, la o glorioasă nemurire.

32:104 Sora F. are o lucrare de făcut, prin harul lui Dumnezeu, aceea de a-şi controla sentimentele. Ea ştie că nu se află în ceruri, ci într-o lume în care moartea domneşte şi cei iubiţi ai noştri pot fi luaţi şi duşi de la noi în orice moment. Ea ar trebui să aibă simţământul că marea povară a vieţii este aceea de a ne pregăti pentru o lume mai bună. Dacă s-a prins bine şi drept de viaţa veşnică, acest lucru o va ajuta să trăiască în lumea aceasta şi să poarte cu nobleţe poverile vieţii, o va ajuta să-şi îndeplinească îndatoririle cu un spirit de lepădare şi sacrificiu de sine.

32:105 Ca familie, aţi vorbit despre lucrurile întunericului şi v-aţi plâns, până când aţi fost schimbaţi în acelaşi chip. Se pare că acţionaţi asupra simpatiei unuia şi a altuia şi treziţi excitări nervoase, până când ajungeţi să aveţi şi voi înşivă un timp întunecat, trist şi deprimant. Aţi ţinut servicii de jale, dar acestea nu i-au atras pe îngeri în jurul vostru. Dacă nu vă schimbaţi comportarea, Dumnezeu va veni ceva mai aproape şi Se va ocupa de voi, judecându-vă. Nu este oare timpul să ţineţi adunări de mulţumire în familia voastră şi să povestiţi cu bucurie despre binecuvântările ce au fost revărsate asupra voastră?

32:106 Puterea adevărului trebuie să fie îndestulătoare pentru a susţine şi consola în orice necaz. Religia lui Hristos îşi descoperă adevărata ei valoare în aceea că face în stare pe cel ce o are de a triumfa asupra suferinţei. Ea aduce apetitul, pasiunile şi emoţiile sub controlul raţiunii şi conştiinţei şi canalizează gândurile pe un făgaş sănătos. Apoi limba nu va fi lăsată să-L dezonoreze pe Dumnezeu prin expresiile nemulţumirii păcătoase.

32:107 Creatorul nostru are, şi pe bună dreptate, dreptul de a face cu creaturile mâinilor Sale aşa cum alege El să facă. Are dreptul să cârmuiască aşa cum voieşte El, şi nu aşa cum alege omul. Dar nu este un judecător sever, un creditor aspru şi exigent. El este chiar izvorul iubirii, Dătătorul unor nenumărate binecuvântări. Veţi fi profund îndureraţi dacă nesocotiţi o aşa iubire şi nu lăsaţi ca lauda şi recunoştinţa să ţâşnească din inimile voastre pentru bunătatea cea minunată a lui Dumnezeu. Noi nu merităm toate aceste binefaceri; dar ele ne sunt date

32:108 continuu, în ciuda nevredniciei noastre şi a crudei noastre nerecunoştinţe. Deci, nu te mai lamenta ca şi când ai fi un rob sub un stăpân aspru. Isus este bun. Lăudaţi-L! Lăudaţi-L pe El, care este sănătatea înfăţişării voastre, Dumnezeul vostru!

Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: