English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Mărturii pentru comunitate vol.5

Adventist

Romanian

Printable ModePrintable Mode

Mărturii pentru comunitate vol.5, 30


30:1 MĂRTURII PENTRU COMUNITATE Numărul 32 Lucrarea slujitorului Evangheliei

30:2 Sunt multe lucruri care au nevoie să fie corectate în Conferinţa Columbia de Sud şi Conferinţa Pacificului de Nord.* Creatorul a aşteptat ca fraţii de acolo să aducă roade în armonie cu lumina şi privilegiile ce le-au fost date, dar, din acest punct de vedere, El a fost dezamăgit. El le-a dat toate avantajele; dar ei n-au crescut în blândeţe, evlavie şi bunătate. Ei n-au urmat acel drum al vieţii, n-au dat pe faţă acel caracter, n-au exercitat acea influenţă prin care să-L onoreze în cel mai înalt grad pe Creatorul lor, care să-i înnobileze şi să-i facă o binecuvântare pentru aproapele lor. Egoismul există în inima lor. Le place să aibă propriile lor drumuri şi să caute comoditatea, onoarea şi bogăţia, propria lor plăcere, în formele ei cele mai grosiere sau mai rafinate. Dacă urmăm cursul vieţii acestei lumi şi tendinţa minţii noastre, va fi oare lucrarea aceea spre cel mai mare bine al nostru? Oare Dumnezeu, care ne-a creat, nu are ceva mai bun pentru noi?

30:3 ‘‘Urmaţi, dar pilda lui Dumnezeu ca nişte copii prea iubiţi”. Creştinii trebuie să fie asemenea lui Hristos. Ei trebuie să aibă acelaşi spirit, să exercite aceeaşi influenţă, să aibă aceeaşi desăvârşită morală pe care o are El. Inima idolatră şi stricată trebuie să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu. Acei care sunt mândri şi plini de îndreptăţire de sine trebuie să se umilească şi să devină răbdători, blânzi şi smeriţi cu inima. Cei lumeşti trebuie să aibă cârceii inimii îndepărtaţi din gunoiul lumii, în jurul căruia ei se agaţă, şi să se înfăşoare în jurul lui Dumnezeu; ei trebuie

30:4 să devină spirituali. Cel necinstit şi nevrednic de încredere trebuie să devină drept şi adevărat. Ambiţiosul şi cel lacom trebuie să se ascundă în Hristos şi să caute slava Sa, şi nu a lor. Ei trebuie să dispreţuiască propria lor sfinţire şi să-şi strângă o comoară în cer. Cei ce nu se roagă trebuie să simtă nevoia atât a rugăciunii în taină, cât şi în familie, şi trebuie să înalţe rugăciunile lor înaintea lui Dumnezeu cu o mare ardoare.

30:5 Ca închinători ai adevărului şi viului Dumnezeu, noi trebuie să aducem roade corespunzătoare luminii şi privilegiilor de care ne bucurăm. Mulţi se închină la idoli, în loc să se închine Domnului cerului şi al pământului. Orice iubeşte omul şi în ce se încrede, în loc să-L iubească pe Domnul şi să se încreadă în totul în El, devine un idol şi este astfel înregistrat în cărţile cerului. Chiar binecuvântările sunt adesea transformate într-un blestem. Simpatiile inimii omeneşti, întărite prin exercitare, sunt uneori pervertite până când devin o cursă. Dacă cineva este mustrat, vor fi totdeauna unii care vor simpatiza cu el. Ei uită cu totul răul făcut cauzei lui Dumnezeu prin influenţa rea a aceluia ale cărui viaţă şi caracter nu se aseamănă în nici un fel cu acelea ale Modelului nostru. Dumnezeu trimite pe slujitorii Săi cu o solie către poporul care mărturiseşte a fi urmaşul Domnului Hristos; dar unii sunt numai cu numele copii ai lui Dumnezeu şi aceştia resping avertizarea.

30:6 Într-un mod minunat, Dumnezeu a înzestrat pe om cu puterea de a gândi, de a raţiona. El, care a făcut ca pomul să poată ţine povara fructelor lui bune, l-a făcut pe om capabil să poarte roadele preţioase ale neprihănirii. El l-a aşezat pe om în grădina Sa şi, cu multă gingăşie, S-a îngrijit de el şi a aşteptat ca acesta să aducă roade. În parabola smochinului, Domnul Hristos a spus: ‘‘Iată că sunt trei ani de când vin şi caut rod în smochinul acesta”. Timp de mai bine de doi ani, Proprietarul a aşteptat roadele pe care era îndreptăţit să le aştepte de la aceste Conferinţe. Dar cum au fost răsplătite aşteptările Sale? Cât de nerăbdători urmărim noi un pom sau o plantă favorită, aşteptând ca ea să răsplătească grija pe care i-am purtat-o, producând boboci, flori şi roade, şi cât de dezamăgiţi suntem când nu găsim decât frunze! Cu o cât mai mare nerăbdare şi cu un interes plin de iubire aşteaptă Tatăl ceresc creşterea spirituală a acelora pe care El i-a făcut după chipul şi asemănarea Sa şi pentru care El a fost gata

30:7 să dea pe Fiul Său, ca ei să fie înălţaţi, înnobilaţi şi glorificaţi!

30:8 Domnul are instrumentele Sale alese care să-i întâmpine pe oameni în rătăcirile şi apostazia lor. Solii Săi sunt trimişi să dea o mărturie clară, care să-i trezească din starea lor de adormire, şi să deschidă cuvintele preţioase ale vieţii, Sfintele Scripturi, spre înţelegerea lor. Aceşti oameni nu trebuie să fie numai predicatori, ci slujitori, purtători de lumină, veghetori credincioşi, care vor vedea ameninţarea primejdiei şi avertizează poporul. Ei trebuie să se asemene Domnului Hristos în zelul lor, în tactul lor serios, în eforturile lor personale - în concluzie, în toată slujirea lor. Ei trebuie să aibă o legătură vitală cu Dumnezeu şi trebuie să devină atât de familiari cu profeţiile şi lecţiile practice ale Vechiului şi Noului Testament, încât să poată scoate din comoara Cuvântului lui Dumnezeu lucruri vechi şi noi.

30:9 Unii dintre aceşti slujitori fac greşeli în pregătirea predicilor lor. Ei aranjează orice amănunt cu o aşa exactitate, încât nu-I mai lasă lui Dumnezeu nici un loc pentru a conduce şi inspira mintea lor. Fiecare punct este stabilit, aşa stereotip cum este, şi nu pot să se despartă de planul predicii pe care l-au făcut. Acest fel de a fi, dacă este continuat, îi va face să devină înguşti, limitaţi în vederile lor şi, nu peste mult timp îi va lăsa fără energie şi viaţă, aşa cum sunt dealurile Gilboa, fără rouă şi ploaie. Ei trebuie să-şi deschidă sufletul şi să lase ca Duhul Sfânt să-i ia în stăpânire şi să le impresioneze mintea. Când totul este stabilit mai dinainte, şi îşi dau seama că nu pot să se abată de la aceste predici scrise mai dinainte, efectul este oarecum puţin mai bun decât acela care este produs prin citirea unei predici scrise.

30:10 Dumnezeu doreşte ca slujitorii Săi să fie în totul dependenţi de El, dar, în acelaşi timp, ei trebuie să fie în totul plini de fapte bune. Nici un subiect nu poate să fie prezentat înaintea tuturor comunităţilor în acelaşi fel. Duhul lui Dumnezeu, dacă I se îngăduie să-Şi facă lucrarea, va impresiona mintea cu idei menite să facă faţă cazurilor acelora care au nevoie de ajutor. Dar acele predici formale, slabe, ale multora dintre cei ce urcă la amvon au în ele puţin din puterea plină de viaţă a Duhului Sfânt. Obiceiul de a ţine astfel de predici va distruge în mod efectiv raţiunea de a fi a slujitorului

30:11 şi capacităţile lui. Acesta este unul din motivele pentru care eforturile lucrătorilor din ___ şi din __ n-au avut mai mult succes. Dumnezeu are prea puţin de făcut în ceea ce priveşte impresionarea minţii acestora la amvon.

30:12 O altă cauză a insuccesului în aceste conferinţe este aceea că poporul la care este trimis solul lui Dumnezeu doreşte ca ideile lui să fie modelate după ale lor şi să pună în gura lui cuvintele pe care acesta să le rostească. Veghetorii lui Dumnezeu n-ar trebui să caute cum să placă oamenilor şi nici să asculte cuvintele lor şi apoi să le rostească; ci trebuie să asculte ce spune Domnul, care este Cuvântul Său pentru popor. Dacă se sprijină pe vorbiri pregătite cu ani în urmă, ei nu vor satisface nevoile ocaziei respective. Inimile lor trebuie să fie deschise, astfel încât Domnul să le poată impresiona mintea, şi numai după aceea vor fi în stare să le dea oamenilor căldura adevărului preţios al Cerului. Lui Dumnezeu nu-I plac slujitorii aceia înguşti, care consacră puterile date lor de Dumnezeu pentru lucruri de mică importanţă şi dau greş în a creşte în cunoaşterea divină până la înălţimea staturii plinătăţii lui Isus Hristos. El doreşte ca slujitorii Săi să aibă o gândire profundă şi un adevărat curaj moral. Astfel de oameni vor fi pregătiţi să facă faţă opoziţiei şi să treacă cu bine dificultăţile, conducând turma lui Dumnezeu, în loc să fie conduşi de ea.

30:13 În activitatea veghetorilor este prea puţin din puterea Duhului lui Dumnezeu. Duhul Sfânt, care a caracterizat acea întâlnire minunată din Ziua Cincizecimii, aşteaptă să-şi manifeste puterea asupra oamenilor care stau acum între vii şi morţi ca ambasadori sau trimişi ai lui Dumnezeu. Puterea care i-a trezit pe oameni atât de tare în mişcarea de la 1844 se va manifesta iarăşi. Întreita solie îngerească va merge înainte nu într-un ton şoptit, ci cu voce tare.

30:14 Mulţi dintre cei ce mărturisesc a avea o mare lumină umblă în licărirea focului aprins de ei. Au nevoie ca buzele lor să fie a-tinse cu cărbunele de pe altar, ca să poată transmite adevărul ca nişte oameni inspiraţi. Prea mulţi se urcă la amvon ţinând nişte predici mecanice, care n-au în ele nici o lumină din ceruri.

30:15 Este prea mult din eu şi prea puţin din Hristos în slujirea tuturor denominaţiunilor. Domnul foloseşte oameni umili pentru a face cunoscute soliile Sale. Dacă Domnul Hristos ar fi venit în măreţia unui împărat, cu pompă, la care să ia parte oameni mari ai omenirii, atunci mulţi L-ar fi primit. Dar Isus din Nazaret n-a uluit sentimentele cu desfăşurarea gloriei, făcând din aceasta baza respectului lor. El a venit ca un om umil, ca să fie Învăţătorul, Exemplul şi Răscumpărătorul neamului omenesc. Dacă El ar fi încurajat o manifestare pompoasă, dacă ar fi venit urmat de un alai de oameni mari ai pământului, cum ar fi putut să îi înveţe pe oameni ce înseamnă umilinţa? Cum ar fi putut să prezinte astfel de adevăruri arzătoare, ca în Predica Sa de pe Munte? Exemplul Său a fost de o aşa manieră, încât El a dorit ca toţi urmaşii Săi să-l imite. Unde avea să fie speranţa celor smeriţi cu inima din această viaţă, dacă El ar fi venit într-un mod înălţat şi ar fi fost ca un împărat pe pământ? Isus cunoştea nevoile lumii mai bine decât le ştiau ei înşişi. El n-a venit ca un înger, îmbrăcat în armura cerului, ci ca un om. Totuşi, combinate cu umilinţa Sa, au fost o putere şi o grandoare inerente care le-au inspirat oamenilor veneraţie în timp ce-L iubeau. Deşi avea o astfel de frumuseţe, o astfel de înfăţişare modestă, El a umblat printre ei cu demnitatea şi puterea unui împărat înnăscut. Oamenii erau uimiţi, înmărmuriţi chiar. Ei au încercat să analizeze şi să înţeleagă ceea ce avea loc; dar, nefiind dispuşi să renunţe la ideile lor, au căzut pradă îndoielilor, agăţându-se de vechea aşteptare a unui Mântuitor care să vină într-o măreţie pământească.

30:16 Când Domnul Isus a rostit Predica de pe Munte, ucenicii erau strânşi în jurul Lui şi mulţimile, pline de o intensă curiozitate, se îmbulzeau să ajungă cât mai aproape de El. Se aştepta ceva mai mult decât obişnuit. Feţe nerăbdătoare şi atitudini ce trădau dorinţa de a asculta erau dovezi ale unui interes profund. Atenţia tuturor părea că este pironită asupra vorbitorului. Ochii Săi erau luminaţi de o iubire ce nu se poate exprima în cuvinte şi amprenta cerului de pe chipul Său dădea însemnătate fiecărui cuvânt rostit. Îngerii cerului se aflau în mulţimea ascultătorilor. Acolo se afla, de asemenea, şi vrăjmaşul sufletelor cu îngerii lui cei răi, pregătiţi să contracareze, pe cât era posibil, influenţa Învăţătorului ceresc.

30:17 Adevărurile rostite acolo s-au transmis peste veacuri şi au fost o lumină în mijlocul întunericului general şi al ereziei. Mulţi au găsit în ele ceea ce sufletele lor aveau cea mai mare nevoie - o temelie sigură a credinţei şi practicii. Dar în aceste cuvinte rostite de cel mai mare Învăţător pe care L-a cunoscut lumea vreodată, nu există nici o etalare a elocvenţei omeneşti. Limbajul este simplu şi clar, gândurile şi sentimentele sunt marcate de cea mai mare simplitate. Săracul, cel neînvăţat, spiritul cel mai simplu, cel mai naiv, toţi le puteau înţelege. Domnul cerului Se adresa plin de milă şi bunătate sufletelor pe care venise să le mântuiască. El îi învăţa ca Unul care are autoritate, rostind cuvintele vieţii veşnice.

30:18 Toţi pot să copieze Modelul cât mai exact cu putinţă. În timp ce nu pot avea puterea cunoştinţei pe care o avea Isus, ei pot să fie aşa de legaţi de Izvorul tăriei, încât Isus să poată locui în ei şi ei în El, şi în felul acesta spiritul Său şi puterea Sa să se manifeste în ei.

30:19 ‘‘Umblaţi în lumină, după cum El Însuşi este lumină.” Egoismul şi ceea ce este lumesc ne despart de Dumnezeu. Soliile cerului au un caracter care trezeşte împotrivire. Martorii cei credincioşi pentru Hristos şi pentru adevăr vor mustra păcatul. Cuvintele lor vor fi asemenea unui ciocan care sfărâmă inima de cremene, asemenea unui foc care consumă orice impuritate. Există o continuă nevoie de solii de avertizare hotărâte şi serioase. Dumnezeu va avea oameni care să fie credincioşi datoriei lor. La timpul potrivit, El trimite pe solii Săi credincioşi să facă o lucrare asemenea lucrării lui Ilie.

30:20 Slujitori ca educatori

30:21 Starea lucrurilor în __este o problemă care trezeşte un profund regret. Ceea ce Domnul a binevoit să-mi arate a fost de un caracter care mi-a produs durere. Oricine va lucra aici sau în __, după aceea, va avea de făcut o lucrare cât un munte şi va trebui să poarte o grea povară din cauza faptului că lucrarea n-a fost făcută cu credincioşie, ci a fost lăsată neterminată. Şi lucrul acesta este mult mai dureros, pentru că insuccesul nu se datorează în totul celor lumeşti sau lipsei de iubire faţă de Domnul Isus Hristos şi faţă de adevăr din partea poporului, ci, în mare parte, vina este la uşa slujitorilor

30:22 care, atunci când au lucrat printre ei, nu şi-au îndeplinit în mod vădit datoria. Ei n-au avut un spirit misionar, n-au simţit marea nevoie a unei depline educaţii a poporului în toate ramurile lucrării, în toate locurile în care adevărul a câştigat teren. Lucrarea făcută în mod desăvârşit pentru un suflet are rezultate pentru mai multe suflete. Dar slujitorii n-au înţeles lucrul acesta şi nu i-au educat pe credincioşii care, la rândul lor, vor sta tari în apărarea adevărului şi vor educa şi pe alţii. Acest fel de a lucra, neglijent, slab, gata de a face compromis, nu este plăcut lui Dumnezeu.

30:23 Unui slujitor poate că-i place să predice, căci este partea plăcută a lucrării şi este, comparativ, cea mai uşoară; dar nici un slujitor nu trebuie măsurat după capacitatea sa de vorbitor. Cea mai grea parte a lucrării vine după ce coboară de la amvon, când trebuie să ude sămânţa pe care a semănat-o. Interesul trezit trebuie să fie urmat de o lucrare personală - vizitând, ţinând lecturi biblice, învăţând cum să cercetezi Scripturile, rugându-te în familii şi cu cei ce simt această nevoie, căutând să adânceşti impresia făcută asupra inimii şi a conştiinţei.

30:24 Sunt mulţi aceia care nu au nici o dorinţă de a se cunoaşte cu vecinii lor necredincioşi şi cu aceia cu care ei vin în contact, şi aceştia nu consideră că este de datoria lor să înfrângă această lipsă de tragere de inimă. Adevărul pe care ei îl fac cunoscut, cum şi iubirea lui Isus ar trebui să aibă mare putere şi să-i ajute să biruie acest simţământ. Ei nu trebuie să uite că vor sta chiar în faţa acestor oameni, bărbaţi şi femei, în ziua judecăţii. Au lăsat ei nespuse cuvinte ce ar fi trebuit să fie rostite? Au ei un suficient interes pentru suflete, să le avertizeze, să insiste pe lângă ele, să se roage pentru ele, să facă orice efort posibil pentru a le câştiga la Hristos? Au unit ei discernământul cu zelul, ascultând de îndrumarea apostolului: ‘‘Căutaţi să mântuiţi pe unii, smulgându-i din foc; de alţii iarăşi fie-vă milă cu frică, urând până şi cămaşa mânjită de carne”?

30:25 Este o lucrare plină de zel ce trebuie să fie făcută de toţi aceia care vor fi plini de succes în lucrarea slujirii lor. Vă implor, scumpi fraţi, slujitori ai lui Hristos, să nu daţi greş în datoria voastră de a educa poporul ca să lucreze în mod inteligent şi a susţine cauza lui Dumnezeu în diferitele

30:26 ei compartimente. Domnul Hristos a fost un educator şi slujitorii Lui, care Îl reprezintă, trebuie să fie educatori. Când neglijează să înveţe poporul cu privire la obligaţiile lor faţă de Dumnezeu în ceea ce priveşte zecimea şi darurile, ei neglijează o parte importantă a lucrării pe care Domnul lor le-a lăsat-o să o facă şi în dreptul numelui lor din cărţile cerului este scris: ‘‘Slujitor necredincios”. Biserica ajunge la concluzia că, dacă aceste lucruri ar fi esenţiale, slujitorul pe care Dumnezeu l-a trimis ca să le prezinte adevărul le-ar fi spus lucrul acesta; şi astfel ei se simt în siguranţă şi liniştiţi în timp ce neglijează datoriile ce le revin. Ei merg contrar cerinţelor exprese ale lui Dumnezeu şi, ca rezultat, devin fără viaţă şi ineficienţi. Ei nu exercită o influenţă mântuitoare asupra lumii, şi pe unii ca aceştia Domnul Hristos îi aseamănă cu sarea care şi-a pierdut puterea de a săra.

30:27 Grupe de păzitori ai Sabatului pot fi înfiinţate în multe locuri. Adesea, ele nu vor fi grupe mari; dar ele nu trebuie să fie neglijate, nu trebuie să fie lăsate să moară din lipsă de efort personal şi de instruire. Lucrarea nu trebuie părăsită prematur. Asiguraţi-vă de faptul că toţi sunt cunoscători ai adevărului, bine fixaţi în adevăr şi interesaţi în orice ramură a lucrării, mai înainte de a-i părăsi pentru un alt câmp. Şi atunci, asemenea apostolului Pavel, vizitează-i din când în când pentru a vedea ce fac. Lucrarea slabă pe care o fac mulţi dintre cei ce pretind că sunt însărcinaţi de Dumnezeu să predice Cuvântul Său îi face până şi pe îngeri să plângă.

30:28 Cauza lui Dumnezeu trebuie să fie într-o stare sănătoasă în fiecare câmp şi ea va fi, dacă slujitorii se vor încrede în Dumnezeu şi nu vor îngădui ca ceva sau cineva să se interpună între ei şi lucrarea lor. Lucrătorii sunt mult mai necesari decât cei ce sunt numai pastori; dar cele două slujbe trebuie să fie unite. S-a dovedit în câmpurile misionare că, indiferent care este talentul predicatorului, dacă partea care cere ca el să fie un bun lucrător este neglijată, dacă poporul nu este învăţat cum să lucreze, cum să conducă adunări, cum să-şi îndeplinească partea în lucrarea misionară, cum să aibă succes în câştigarea oamenilor, lucrarea acestora va fi - aproape - un eşec. Este mult de făcut în lucrarea Şcolii de Sabat, de asemenea şi în aducerea poporului în a-şi da seama de obligaţiile lor şi de a-şi aduce la îndeplinire partea lor. Dumnezeu îi cheamă la lucru pentru El şi slujitorii trebuie să le canalizeze eforturile.

30:29 Un fapt trist, dar evident, este acela că lucrarea în aceste câmpuri ar trebui să fie cu ani mai avansată faţă de cum este acum. Neglijenţa din partea slujitorilor a descurajat poporul şi lipsa de interes, de sacrificiu de sine, şi aprecierea lucrării din partea poporului i-a descurajat pe slujitori. ‘‘Cu doi ani în urmă”- stă scris în raportul din Cartea Cerului. Acest popor ar fi putut face mai mult pentru înaintarea cauzei adevărului şi pentru aducerea sufletelor la Hristos în diferite localităţi, şi în acelaşi timp, ei înşişi ar fi crescut în har şi în cunoaşterea adevărului, dacă ar fi folosit ocaziile şi ar fi folosit bine toate privilegiile avute, umblând, nu murmurând şi plângând, ci plini de credinţă şi curaj. Numai veşnicia va putea arăta cât de mult s-a pierdut în timpul acestor ani - câte suflete au fost lăsate să piară datorită acestor stări de lucruri. Pierderea este prea mare ca să fie socotită. Dumnezeu a fost insultat. Drumul urmat a adus asupra lucrării lui Dumnezeu o rană care va cere ani ca să fie vindecată; şi dacă greşelile care au fost făcute nu sunt văzute şi nu are loc o pocăinţă, ele vor fi cu siguranţă repetate.

30:30 Când mi-am dat seama de aceste lucruri, o povară grea a venit asupra mea şi somnul mi-a pierit. La un moment dat, am avut simţământul că inima mi se va frânge şi n-am putut face altceva decât să mă rog, în timp ce am lăsat frâu liber suferinţei mele, plângând tare. O, am fost aşa de supărată, mi-a părut aşa rău de Mântuitorul meu! Căutarea de către El a roadelor pe ramurile pline de frunze ale smochinului şi dezamăgirea Sa, negăsind altceva decât ‘‘numai frunziş”, îmi apar atât de viu în faţa ochilor. Simt că nu pot să admit lucrul acesta. În nici un chip nu mă pot împăca cu anii de neglijare din trecut a datoriei din partea slujitorilor şi a poporului. Mi-e teamă că blestemul rostit asupra smochinului ar putea să fie soarta acestor neglijenţi. Neglijarea teribilă de a face lucrarea şi de a împlini misiunea pe care Dumnezeu le-a încredinţat-o atrage după sine o pierdere pe care nimeni dintre noi nu-şi poate permite să o susţină. Înseamnă asumarea unui risc prea groaznic spre a fi contemplat şi prea teribil ca să te aventurezi în aşa ceva, în orice timp al istoriei noastre religioase, dar în mod deosebit acum, când timpul rămas este atât de scurt şi când este atât de mult de făcut în această zi de pregătire a lui Dumnezeu. Tot

30:31 cerul este angajat cu mult zel în mântuirea oamenilor; lumină de la Dumnezeu se revarsă asupra poporului Său, arătându-le care le este datoria, astfel încât nimeni să nu fie nevoit să greşească sau să se abată de la calea cea dreaptă. Dar Dumnezeu nu trimite lumina şi adevărul Său pentru a fi puţin preţuit sau luat în bătaie de joc. Dacă poporul este neglijent, atunci ei sunt de două ori vinovaţi înaintea Lui.

30:32 Pe când intra călare în Ierusalim, pe creasta Muntelui Măslinilor, Domnul Hristos a izbucnit într-o durere ce n-a mai putut fi stăpânită, exclamând printre suspine, în timp ce privea asupra Ierusalimului: ‘‘Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi!” El a plâns nu pentru Sine, ci pentru dispreţuitorii harului Său, ai îndelungii Lui răbdări şi ai iertării Sale. Atitudinea manifestată de locuitorii cu inima împietrită şi nepocăiţi ai cetăţii blestemate este asemănătoare cu atitudinea bisericilor şi a oamenilor, luaţi în mod individual, faţă de Domnul Hristos din timpul de faţă. Ei neglijează cerinţele Lui şi dispreţuiesc îndurarea Lui. Există o formă de evlavie, există o închinare ceremonială, sunt rugăciuni care se înalţă în plus; dar adevărata putere lipseşte. Inima nu este înmuiată de har, ci este rece şi nesimţitoare. Mulţi, asemenea iudeilor, sunt orbi de necredinţă şi nu cunosc timpul cercării lor. În ceea ce priveşte adevărul, ei au avut orice avantaj; Dumnezeu a apelat la ei ani de zile prin avertizări, mustrări, corectări şi învăţături în neprihănire; dar îndrumările speciale au fost date numai ca să fie desconsiderate şi aşezate pe acelaşi plan cu lucrurile de rând.

30:33 Datoria de a mustra pe iubitorii de bani

30:34 Mulţi dintre cei care se numără printre cei credincioşi nu sunt în realitate cu ei în credinţă şi principii. Ei fac exact ceea ce Isus le-a spus să nu facă - aleargă să strângă comori pe pământ. Domnul Hristos a spus: ‘‘Nu vă strângeţi comori pe pământ… ci strângeţi-vă comori în cer… Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră”. Aici este o primejdie care îi ameninţă pe creştini. Ei nu sunt ascultători faţă de instrucţiunile Domnului Hristos. Ei nu dau pe faţă

30:35 o credinţă reală şi încredere în Dumnezeu. Pentru a câştiga avere, bogăţii, ei acumulează poveri şi griji, până când mintea le este aproape cu totul acaparată de ele. Sunt nerăbdători să câştige şi sunt totdeauna neliniştiţi, temându-se să nu piardă. Cu cât au mai mulţi bani şi mai mult pământ, cu atât sunt mai doritori de a avea mai mult. ‘‘Ei sunt beţi; dar nu de vin; se clatină, dar nu din pricina băuturilor tari”. Ei sunt suprasaturaţi de grijile acestei vieţi, care îi afectează atât de mult, cum băutura tare afectează pe beţiv. Sunt atât de orbi de egoism, încât lucrează zi şi noapte pentru a strânge comori care pier. Interesele lor veşnice sunt neglijate; ei nu au timp să ia aminte la aceste lucruri. Marile probleme ale adevărului nu sunt păstrate în minte, aşa cum sunt ele evidenţiate de cuvintele, planurile şi modul lor de a acţiona. Ce dacă sufletele din jurul lor pier în păcatele lor? Acestea nu au pentru ei aceeaşi importanţă ca şi comorile lor pământeşti. Sufletele pentru care a murit Hristos pot să moară, afundându-se în ruină; ei nu au timp să le salveze. Făcând planuri pentru câştiguri pământeşti, ei dau pe faţă iscusinţă şi talent; dar aceste calităţi preţioase nu sunt consacrate pentru câştigarea sufletelor la Hristos, pentru zidirea împărăţiei Răscumpărătorului. Nu sunt oare sentimentele acestor persoane pervertite? Nu sunt ei îmbătaţi de băutura îmbătătoare a cupei lumeşti? Nu este oare raţiunea dată la o parte şi scopurile şi planurile egoiste n-au devenit ele oare o putere conducătoare? Lucrarea de pregătire pentru a rezista în ziua cea mare a Domnului şi a folosi capacităţile date lor de Dumnezeu, pentru a ajuta şi pregăti un popor pentru ziua aceea, este considerată ca fiind prea slabă şi nesatisfăcătoare.

30:36 Mântuitorul lumii a prezentat cea mai profitabilă lucrare, în care se pot angaja bogat şi sărac, învăţat şi neînvăţat. Toţi pot, în deplină siguranţă, să-şi strângă ‘‘o comoară în ceruri”, care nu se pierde. Aceasta înseamnă să-şi investească puterile în partea cea dreaptă. Înseamnă să-şi pună talentele la schimbător.

30:37 Isus ilustrează învăţătura Sa prin cazul unui fermier pe care Dumnezeu l-a favorizat foarte mult. Domnul i-a binecuvântat ogorul, l-a făcut să dea roade din belşug, oferindu-i ocazia să-şi arate dispoziţia de a-i ajuta şi pe alţii, care n-au fost aşa de mult binecuvântaţi. Dar când el a aflat că ogorul lui a

30:38 produs atât de mult, mult mai mult decât se aştepta, în loc să facă planuri cum să-i ajute pe cei săraci să iasă din nevoile lor, el a început să facă planuri pentru a folosi totul pentru sine. Văzând cum darurile cerului se revarsă în hambarele lui, el nu şi-a revărsat sufletul în mulţumire pentru dărnicia Dătătorului şi nici n-a considerat că această mare binecuvântare i-a adus şi răspunderi mai mari. În egoismul cel mai pur al naturii sale, el şi-a pus întrebarea: ‘‘Ce voi face: Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng rodurile!” Sfătuindu-se cu propria sa inimă lacomă, el a spus: ‘‘Iată ce voi face: îmi voi strica grânarele, şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate rodurile şi toate bunătăţile mele; şi voi zice sufletului meu: 'Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi veseleşte-te!'‘‘ Mijloacele unei bucurii reale şi ale înălţării sufletului sunt: activitatea, controlul de sine, scopuri sfinte; dar tot ce şi-a propus acest om să facă cu belşugul pe care Dumnezeu i l-a dat a fost spre degradarea sufletului şi care a fost rezultatul? ‘‘Dar Dumnezeu i-a zis: 'Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul. Şi lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?' Tot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu.”

30:39 Acest sărman om bogat avea o mare comoară pământească, dar era lipsit de adevăratele bogăţii. Cât de mulţi sunt astăzi condamnaţi pentru un motiv asemănător! Râurile mântuirii sunt revărsate asupra noastră de la tronul lui Dumnezeu. Binecuvântări temporare sunt date, dar ele nu sunt folosite pentru binecuvântarea omenirii sau pentru slava lui Dumnezeu. Domnul este Binefăcătorul nostru plin de har. El a adus lumină şi a adus nemurirea la lumină, prin Isus Hristos. Da! Prin Isus Hristos vin toate binecuvântările noastre. O, dacă fiecare limbă ar recunoaşte pe marele Dătător! Fie ca fiecare voce, în tonuri clare şi vesele, să vestească vestea cea bună că, prin Isus Hristos, viitorul, viaţa veşnică, este deschis înaintea noastră şi invitaţiile sunt adresate tuturor ca să accepte acest mare dar. Toate comorile cerului sunt puse la dispoziţia noastră, aşteptând să fie cerute de noi. Putem fi oare surprinşi de faptul că acest sărman om bogat a fost numit nebun pentru că a întors spatele bogăţiilor veşnice, darului nepreţuit al vieţii veşnice, greutăţii gloriei eterne

30:40 şi s-a mulţumit cu comorile preţioase ale acestui pământ?

30:41 Dumnezeu îi pune pe oameni la încercare, pe unii într-un fel, pe alţii în alt fel. Pe unii îi încearcă, revărsând asupra lor bogatele Lui binecuvântări, iar pe alţii reţinând aceste binecuvântări de la ei. El îi încearcă pe cei bogaţi să vadă dacă Îl vor iubi pe Dumnezeu, Dătătorul, şi pe aproapele lor ca pe ei înşişi. Când omul foloseşte cum trebuie aceste binecuvântări, Dumnezeu este mulţumit. El poate atunci să-i încredinţeze răspunderi mai mari. Domnul dă pe faţă preţuirea de către om a timpului şi veşniciei, a pământului şi a cerului. El ne-a avertizat: ‘‘Când cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele”. Ele au valoare numai atunci când sunt folosite pentru binele altora şi pentru slava lui Dumnezeu; dar nici o comoară pământească nu trebuie să fie partea ta, dumnezeul tău sau mântuitorul tău.

30:42 Fraţii mei, lumea nu va crede niciodată faptul că sunteţi sinceri în credinţa voastră, până când nu veţi avea mai puţine de spus despre lucrurile trecătoare şi mai multe despre realităţile lumii veşnice. Domnul vine; dar mulţi dintre cei care mărturisesc credinţa nu-şi dau seama că evenimentul acesta este aproape. Ei nu-şi pot prinde puternic credinţa, de scopurile descoperite ale lui Dumnezeu. Pentru unii, pasiunea pentru ‘‘a face bani” a devenit o preocupare mai presus de orice altceva şi bogăţiile pământeşti au pus în umbră comoara cerească. Lucrurile veşnice au pierit din minte ca fiind lucruri de mică importanţă, în timp ce cele lumeşti au venit ca un potop. Întrebarea cea mare care se pune este: Cum să fac bani? Oamenii sunt plini de viaţă la orice speranţă de câştig. Ei încearcă mii de planuri şi scheme, printre care şi diferite invenţii şi drepturile ce decurg din brevetarea acestora. Unii scormonesc pământul după metale preţioase, alţii se ocupă cu speculaţiile la bursă, iar alţii lucrează pământul; dar toţi au în vedere un singur lucru, şi anume acela de a face bani. Devin tulburaţi şi chiar nebuni în alergarea după bogăţie; cu toate acestea, ei refuză să vadă avantajele moştenirii veşnice.

30:43 Când a fost pe pământ, Domnul Hristos a venit în contact cu unii a căror imaginaţie era înfierbântată de speranţa unui câştig lumesc. Ei nu stau niciodată locului, ci caută mereu ceva nou, iar aşteptările lor extravagante se trezesc numai pentru a fi dezamăgiţi. Isus a cunoscut dorinţele inimii omeneşti, care sunt aceleaşi în toate veacurile; şi El

30:44 le atrage atenţia numai la bogăţiile veşnice. ‘‘Împărăţia cerurilor”, spunea El, ‘‘se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o ţarină. Omul care o găseşte, o ascunde; şi, de bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are, şi cumpără ţarina aceea”. El le-a vorbit oamenilor despre o comoară ce nu poate fi evaluată şi care este la îndemâna tuturor. El a venit pe pământ ca să conducă mintea oamenilor în căutarea lor după această comoară. Drumul este marcat; chiar şi cei mai săraci care Îl urmează vor fi mai bogaţi decât cei mai bogaţi oameni de pe pământ care nu-L cunosc pe Isus şi vor fi făcuţi nespus de bogaţi, împărţind fericirea lor cu alţii.

30:45 ‘‘Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii; ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.” Aceia care fac lucrul acesta nu vor suferi pagubă. Comoara strânsă în ceruri este sigură; şi este pusă în contul nostru, căci Domnul Isus a spus: ‘‘Strângeţi-vă comori în cer”. Oamenii pot semăna aici, dar vor secera în veşnicie.

30:46 Această comoară veşnică este aceea pe care slujitorii Domnului Hristos trebuie s-o prezinte oriunde merg. Ei trebuie să-i someze pe oameni să devină înţelepţi spre mântuire. Nu trebuie să îngăduie ca acei credincioşi ipocriţi şi iubitori de lume să influenţeze cursul vieţii lor şi să le slăbească credinţa. Nu este misiunea lor aceea de a-i ajuta pe oameni sau comunităţi să născocească planuri şi căi spre a economisi bani, făcând planuri înguste şi limitând eforturile pentru cauza lui Dumnezeu. În loc să facă lucrul acesta, ei trebuie să-i înveţe pe oameni cum să lucreze în mod dezinteresat, devenind astfel bogaţi faţă de Dumnezeu. Ei trebuie să-şi educe mintea pentru a estima în mod drept lucrurile veşnice şi să pună pe primul plan Împărăţia lui Dumnezeu.

30:47 În aceste două câmpuri este nevoie de Calebi. În aceste Conferinţe, nu trebuie să acţioneze nişte copii, ci bărbaţi înţelepţi şi capabili să poarte sarcini, făcând ca vocea lor să se audă mai presus de vocile celor necredincioşi care prezintă numai obiecţiuni, îndoială şi critici. Un creştin nedezvoltat, pitic în ceea ce priveşte creşterea religioasă, lipsit de înţelepciune de sus, nu este pregătit pentru a

30:48 face faţă teribilelor conflicte prin care biserica este adesea chemată să treacă. ‘‘Pe zidurile tale, Ierusalime, am pus nişte străjeri, care nu vor tăcea niciodată, nici zi, nici noapte.” Dacă slujitorul nu va rosti fără teamă adevărul, dacă el nu va avea un ochi numai pentru slava lui Dumnezeu şi nu va lucra sub conducerea marelui Căpitan al mântuirii sale, dacă nu va merge înainte, indiferent de critică şi necontaminat de aplauze, va fi socotit ca un veghetor necredincios.

30:49 Sunt unii în __ care trebuie să fie bărbaţi, şi nu băieţi, să aibă un caracter ceresc în locul unui caracter pământesc şi senzual; dar viziunea lor spirituală a devenit întunecoasă, obscură; iubirea cea mare a Mântuitorului nu le-a încântat sufletele. El are multe lucruri să vă spună, dar acum nu le puteţi suporta. În ceea ce priveşte creşterea, sunteţi copii şi nu puteţi înţelege tainele lui Dumnezeu. Când Dumnezeu ridică oameni care să facă lucrarea Lui, ei sunt necredincioşi faţă de încrederea ce le-a fost acordată dacă îngăduie ca mărturia lor să fie modelată pentru a plăcea minţilor celor neconsacraţi. El va pregăti oameni pentru aceste timpuri. Ei vor fi umili, oameni temători de Dumnezeu, nu conservativi, nu oameni care să facă politică; ci oameni care au o independenţă morală şi care vor merge mai departe în temere de Dumnezeu. Ei vor fi amabili, nobili, curtenitori; şi totuşi ei nu vor fi clintiţi de pe drumul cel drept, ci vor vesti adevărul în neprihănire, fie că oamenii îl vor asculta, fie că nu-l vor asculta.

Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: