23:1 Lumea în biserică
23:2 Despre oamenii sfinţi din vechime ne este raportat că Dumnezeu nu se ruşina să fie numit Dumnezeul lor. Motivul determinant este acela că, în loc să umble după averi pământeşti sau să caute fericirea în realizarea unor planuri sau aspiraţii pământeşti, ei au pus tot ceea ce aveau pe altarul lui Dumnezeu şi au folosit pentru zidirea Împărăţiei Sale. Ei au trăit numai pentru slava lui Dumnezeu şi au declarat în mod clar că erau străini şi călători pe pământ, căutând o ţară mai bună, adică cerească. Comportarea lor vorbea despre credinţa lor. Dumnezeu a putut să le încredinţeze adevărul Său şi a putut să lase ca lumea să primească de la ei o cunoaştere a voii Sale.
23:3 Dar cum păstrează cei ce mărturisesc a fi poporul lui Dumnezeu onoarea Numelui Său? Cum poate lumea să tragă concluzia că ei sunt un popor aparte? Cum dovedesc ei că sunt cetăţeni ai cerului? Îngăduinţa de sine şi comportarea lor iubitoare de plăceri denaturează caracterul Domnului Hristos. El nu-i poate onora în nici un fel înaintea lumii, fără să aprobe falsele lor reprezentări ale caracterului Său.
23:4 Mă adresez comunităţii din Battle Creek: Ce mărturie daţi voi lumii? Când cursul vieţii tale mi-a fost prezentat, am fost îndrumată spre locuinţele înălţate nu de mult de poporul nostru în acest oraş. Aceste locuinţe sunt tot atâtea monumente ale necredinţei voastre în învăţăturile pe care mărturiseşti că le păstrezi. Ele rostesc predici mai eficiente decât orice predică rostită de la amvon. I-am văzut pe cei lumeşti arătând spre ele cu batjocură şi dispreţ, ca la o negare a credinţei noastre. Ele proclamă ceea ce proprietarii spun în inima lor: ‘‘Stăpânul meu întârzie să vină”.
23:5 M-am uitat la îmbrăcăminte şi am ascultat convorbirea multora dintre cei care mărturisesc adevărul. Amândouă sunt opuse principiilor adevărului. Îmbrăcămintea şi conversaţia descoperă ceea ce este cel mai mult tezaurizat de către aceia care pretind a fi călători şi străini
23:6 pe pământ. ‘‘Ei sunt din lume; de aceea vorbesc ca din lume, şi lumea îi ascultă”.
23:7 Claritatea şi simplitatea puritană trebuie să caracterizeze locuinţele şi înfăţişarea tuturor acelora care cred solemnele adevăruri pentru acest timp. Să cheltuieşti toate mijloacele în mod nenecesar pe îmbrăcăminte sau în împodobirea caselor noastre înseamnă să iroseşti banii Domnului. Aceasta înseamnă o înşelare a cauzei lui Dumnezeu pentru satisfacerea mândriei. Instituţiile noaste sunt împovărate de datorii şi cum putem aştepta ca Domnul să răspundă rugăciunilor noastre pentru prosperitatea lor, când nu facem ceea ce putem pentru a le scăpa de dificultăţi?
23:8 Am să vă spun ceea ce Domnul Hristos i-a spus lui Nicodim: ‘‘Trebuie să vă năşteţi din nou”. Aceia care au pe Hristos domnind înăuntrul fiinţei lor nu vor simţi nici o dorinţă de a imita fastul lumii. Ei vor aduce totul la standardul crucii, dând totdeauna mărturie despre scopuri mai înalte, teme mai nobile decât aceia în care este absorbită lumea. Îmbrăcămintea noastră, locuinţele noastre, vorbirea noastră trebuie să mărturisească despre consacrarea noastră lui Dumnezeu. Ce putere îi va însoţi pe aceia care dovedesc astfel că au renunţat la toate pentru Hristos. Dumnezeu nu Se va ruşina să-i recunoască drept copiii Săi. El va binecuvânta pe poporul Său consacrat şi cei necredincioşi se vor teme de El.
23:9 Domnul Hristos doreşte mult să lucreze cu putere prin Spiritul Său pentru convingerea şi convertirea păcătoşilor. Dar, în conformitate cu planul Său divin, lucrarea trebuie să fie adusă la îndeplinire prin biserica Sa şi membrii ei s-au îndepărtat atât de mult de El, încât nu poate să-Şi aducă la îndeplinire voia Sa prin ei. El alege să lucreze prin anumite mijloace şi totuşi mijloacele folosite trebuie să fie în armonie cu caracterul Său.
23:10 Cine sunt cei credincioşi şi sinceri din Battle Creek? Să vină de partea Domnului. Dacă vom fi într-o poziţie în care Dumnezeu ne poate folosi, atunci trebuie să avem o credinţă individuală şi o experienţă individuală. Numai aceia care se încred în totul în Dumnezeu sunt acum în siguranţă. Noi nu trebuie să urmăm nici un exemplu omenesc sau să ne bazăm pe un sprijin omenesc. Mulţi iau
23:11 în mod constant poziţii greşite şi fac astfel mişcări greşite; dacă ne încredem în călăuzirea lor, vom fi duşi pe căi greşite.
23:12 Unii care pretind a fi portavocea lui Dumnezeu, în viaţa lor de fiecare zi, neagă credinţa. Ei prezintă oamenilor adevăruri importante; dar cine este impresionat de aceste adevăruri? Cine este convins de păcat? Ascultătorii ştiu că aceia care predică astăzi, mâine, vor fi primii care se vor alătura plăcerilor veseliei şi frivolităţii. Influenţa lor, în afara amvonului, linişteşte, adoarme conştiinţa păcătosului şi face ca lucrarea de slujitor al Evangheliei să fie desconsiderată. Ei înşişi sunt adormiţi chiar în pragul vieţii veşnice. Sângele sufletelor este pe hainele lor.
23:13 Cum sunt folosiţi slujitorii cei credincioşi ai lui Hristos? ‘‘Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri”, rugaţi-vă în cămăruţă, în familie, în adunare, ‘‘vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa”. Ei simt că sufletele sunt în pericol şi, cu credinţă zeloasă şi smerită, cer împlinirea făgăduinţelor lui Dumnezeu cu ei. Răscumpărarea plătită de Domnul Hristos - ispăşirea pe crucea Golgotei - este pentru totdeauna înaintea lor. Ei vor avea suflete ca sigilii ale lucrării slujirii lor.
23:14 Mustrarea Domnului este asupra poporului Său pentru mândria şi necredinţa lor. El nu le va reda bucuria mântuirii Sale, în timp ce se îndepărtează de la instrucţiunile cuvântului şi Spiritului Său. El va da har acelora care se tem de El şi merg în calea adevărului şi va retrage binecuvântările Sale de la toţi aceia care se aseamănă lumii. Mila şi adevărul sunt făgăduite celui umil şi pocăit şi judecăţile sunt rostite împotriva celor răzvrătiţi.
23:15 Comunitatea din Battle Creek ar fi trebuit să fie liberă de idolatrie şi credincioşia ei ar fi trebuit să fie un exemplu pentru alte comunităţi. Dar ea este mult mai dispusă să se îndepărteze de poruncile lui Dumnezeu decât să renunţe la prietenia cu lumea. Ea se uneşte cu idolii pe care şi i-a ales; şi pentru că prosperitatea temporară şi favorurile lumii nelegiuite sunt ale ei,
23:16 ea se crede bogată faţă de Dumnezeu. Pentru mulţi aceasta se va dovedi o amăgire fatală . Caracterul divin şi tăria ei spirituală s-au depărtat de ea.
23:17 Sfătuiesc această comunitate să dea ascultare mustrării Mântuitorului: ‘‘Adu-ţi aminte de unde ai căzut; pocăieşte-te şi întoarce-te la faptele tale dintâi. Altfel, voi veni la tine, şi-ţi voi lua sfeşnicul din locul lui, dacă nu te pocăieşti”.